Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Cuvântul ECONOMII nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: ECONOMIE,ECONOM

  Vezi și:ECONOM, ACREDITIV, ADUNĂTOR, AGONISEALĂ, AUTARHIE, CHIVERNISI, CRUȚĂTOR, DICHIU, ECONOMIC, ECONOMIE, LIBRET ... Mai multe din DEX...

ECONOMII - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ECONOMÍE, (2, 3) economii, s.f. 1. Ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției, distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor. ** Economie națională = totalitatea activităților și interdependențelor economice la nivel macro- și microeconomic, coordonat pe plan național prin mecanisme proprii de funcționare. Economie politică = știință a administrării unor resurse și mijloace limitate, care studiază, analizează și explică comportamentele umane legate de organizarea și utilizarea acestor resurse. Economie de schimb = economie în cadrul căreia produsele muncii iau cu precădere forma de mărfuri. Economie naturală = economie în care bunurile materiale se produc direct pentru consum, fără intermediul schimbului. ** Ramură, sector de activitate (productivă). 2. Folosire chibzuită a mijloacelor materiale sau bănești, limitată la strictul necesar în cheltuieli; cumpătare, chibzuială, măsură. 3. (Concr.; la pl.) Bani agonisiți și păstrați pentru satisfacerea anumitor trebuințe. 4. Mod de întocmire, de orânduire a planului sau a părților unei lucrări, ale unei scrieri, ale unei legi etc.; alcătuire, compoziție. [Var.: (înv.) iconomíe, -ii s.f.] - Din fr. économie.

Sursa : DEX '98

 

ECONOMÍE s. f. 1. totalitatea ramurilor muncii sociale existente într-o anumită orânduire socială, determinate de stadiul de dezvoltare a forțelor de producție și a relațiilor de producție. * totalitatea relațiilor de producție care constituie cadrul desfășurării muncii sociale. o ~ de piață = formă de organizare și funcționare a economiei în care oamenii își desfășoară activitatea în mod liber, autonom și eficient. * ramură, sector de activitate productivă. * gospodărire. 2. știința care se ocupă cu studiul economiei (1). o ~ politică = știință socială care studiază legile producției sociale, ale repartiției și schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor orânduiri sociale în succesiunea lor istorică. 3. chibzuință, cumpătare (în cheltuieli). 4. (pl.) rezervă de bani: bani agonisiți. 5. alcătuire, compoziție a planului unei lucrări, a tratării unei chestiuni etc. (< fr. économie, lat. oeconomia, gr. oikonomia)

Sursa : neoficial

 

ECONOMÍE s. 1. agoniseală, agonisire, agonisită, (pop.) chiverniseală, pricopseală, (reg.) priștipeală, (prin Maram. și Transilv.) zoroboc, (înv.) strânsoare, strânsură. (A strâns o \~ bunicică pentru zile negre.) 2. v. structură.

Sursa : sinonime

 

economíe s. f., art. economía, g.-d. art. economíei; pl. economíi, art. economíile

Sursa : ortografic

 

ECONOMÍ//E \~i f. 1) la sing. Ansamblul elementelor care privesc producerea, distribuția și consumul bunurilor materiale. * \~ națională totalitate a ramurilor de producție dintr-o țară. 2) la sing. Stare economică a unei ramuri de activitate umană. \~a industriei. 3) la sing. Știință care se ocupă cu studiul activității economice a societății umane. 4) Chibzuință în folosirea bunurilor materiale; măsură în consum, în cheltuieli. Regim de \~. 5) mai ales la pl. Bani strânși cu un scop anumit; rezervă de bani. * Casă de \~i casă unde se depun banii pentru păstrare. [G.-D. economiei] /économie, lat. economia

Sursa : NODEX

 

ECONOMÍE s.f. 1. Totalitatea relațiilor de producție dintre oameni care alcătuiesc baza societății într-o anumită epocă. * Economie națională = totalitatea ramurilor de producție și de muncă ale unei țări; economie politică = știință care studiază dezvoltarea relațiilor sociale de producție în intercondiționarea lor cu forțele de producție, legile producției sociale, repartiției și schimbului bunurilor materiale, specifice diferitelor orânduiri sociale în succesiunea lor istorică. 2. Chibzuință, cumpătare (în cheltuieli, în folosirea banilor, a materialelor etc.). 3. (La pl.) Rezervă de bani; bani agonisiți. 4. Alcătuire, compoziție a planului unei lucrări, a tratării unei chestiuni etc. [Gen. -iei. / cf. fr. économie, it. economia, lat. oeconomia, gr. oikonomia - gospodărire].

Sursa : neologisme

 

ECONÓM, -OÁMĂ, economi, -oame, adj., s.m. și f. 1. Adj. Care face economii, care cheltuieşte cu cumpătare; strângător, adunător, cumpătat. ** (Peior.) Zgârcit. 2. S.m. și f. (În trecut) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții, a averii cuiva etc.; administrator. ** Îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri. - Din fr. économe.

Sursa : DEX '98

 

Economcheltuitor, irositor, risipitor, neeconom, nestrângător

Sursa : antonime

 

ECONÓM, -OÁMĂ I. adj. 1. care păstrează, care face economii. 2. cumpătat. II. s. m. f. (în trecut) îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri. (< fr. économe)

Sursa : neoficial

 

ECONÓM adj. adunător, cruțător, păstrător, strângător, (înv. și reg.) scump, (reg.) păstrielnic, (fig.) strâns. (Om \~.)

Sursa : sinonime

 

económ adj. m., s. m., pl. económi; f. sg. econoámă, pl. econoáme

Sursa : ortografic

 

ECON//ÓM \~oámă (\~ómi, \~oáme) 1) Care cheltuieşte cu măsură; care face economii. 2) depr. Care face economii exagerate evitând consumul chiar pentru cele mai stricte necesități. /économe, ngr. oikonomos

Sursa : NODEX

 

ECONÓM, -OÁMĂ s.m. și f. Îngrijitor al veniturilor unei mănăstiri; iconom. ** Administrator. [Cf. fr. économe, ngr. oikonomos].

Sursa : neologisme

 

económ (-mi), s.m. - 1. Administrator. - 2. Călugăr care administrează veniturile unei mănăstiriri. - 3. (Adj.) Care face economii, strîngător. - Var. iconom (sensul 2). Ngr. ?????????; sensul 3, prin intermediul fr. économe. - Der. economisi (var. iconomisi), vb. (a face economii), din ngr. ????????, aorist ??????????, cf. sp. economizar, fr. économiser; și din fr. economat, s.n.; economic, adj.; economie, s.f.; economist, s.m.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ECONOMII

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru ECONOMII.

Ion Luca Caragiale - Mici economii...

Ion Luca Caragiale - Mici economii... Mici economii... de Ion Luca Caragiale În ajunul lui sf. Dumitru, amicul meu Iancu Verigopolu stă înfipt în colțul otelului Continental, privind la trecători. Ne salutăm și intrăm în vorbă. Are frumos caracter amicul meu Verigopolu: totdeuna egal, fără a se lăsa alterat măcar de orice împrejurare; și mărturisesc drept că nu-l pot admira îndestul pentru aceasta. Dumneata, bunioară, ori eu, sau un altul, n-am fi în stare să ne înfigem în colțul otelului Continental pentru a privi la mișcarea de pe stradă, cu sângele rece al unei persoane absolut lipsite de grija zilei de mâne — în ce momente?... în ajunul lui sf. Dumitru... și când?... când am ști bine că a doua zi trebuie să părăsim casa unde am locuit, fără să știm de loc unde o fi casa-n care avem să ne transportăm calabalâcul. Dar pavajul de piatră rece ni s-ar părea desigur mai fierbinte decât smoala clocotită! ne-ar arde tălpile! am alerga nebunește, și nu ne-am putea astâmpăra până când nu am ști tot așa de bine unde vom ajunge mâne cu troacele noastre, pe cât știm de ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea

Ion Luca Caragiale - Situaţiunea Situațiunea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1901 A fost o zi îngrozitor de fierbinte. Tocmai pe la unu după miezul nopții, parcă s-a mai potolit puțin cuptorul, parcă începe să mai poată respira omul... să respirăm. Stau în fața unui local de noapte, o mică berărie, și fiindcă am poftă de vorbă, aștept, nu cumva o pica vreun alt bucureștean iubitor ca mine de aer curat, să respirăm împreună: dacă o durere împărtășită e pe jumătate ușurată, desigur o bucurie în doi e îndoită. Așteptând, miros cum din apropiere adie dulce un zefir, pe când un municipal își face cu măturoiul lui enorm datoria, stricând odihna prafului și făcând să se-mbrobodească în ceață din ce în ce mai deasă luminile felinarelor. Prin ceața aceea, mi se arată legănându-se o umbră... se apropie... Să fie un amic?... Da, e un amic; n-am așteptat degeaba - e amicul meu Nae; și lui i pare bine că m-a-ntâlnit. - Teribilă căldură a fost astăzi! zice Nae, ștergându-se de sudoare. - Teribilă! răspunz eu. - Dar acuma tot poți pentru ca să zici că respiri. - Se-nțelege... ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!

Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu! "Bată-te Dumnezeu!" (Coconița Drăgana) de Ion Heliade Rădulescu Coconița Drăgana s-a crescut cu bună ducațioane la părinții dumneaei. Ninecuță-sa, pe lângă celelalte, a învățat-o și meșteșugul zugrăviei: știe de minune a-și încondeia și îmbina sprâncenele și, când voiește, se face albă ca peretele și roșie ca racul (și nu știu cum se întâmplă, că dumneaei mai totdauna este astfel) și e frumoasă de minune. Acum nu mai este fătă mare, e cu casa dumneaei, cu boierul dumneaei. Când a ieșit din brațele părinților, băbăcuță-său i-a dat o zestre bunicică, între care se cuprind și câteva suflete de țigani (pentru că băbăcuță-său e creștin bun și i-a dat Dumnezeu putere și peste sufletele țiganilor; când va le vinde, le dă de zestre, le dăruiește, le face danie pentru iertarea sufletului său, ba încă, când va voi, le poate da și dracului). Ninecuță-sa iară i-a dichisit bisahteaua și i-a pus înăuntru, cu toată rânduiala și cu toată dragostea părintească, felurimi de sculișoare: sticlulița cu stricat , pe care ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 6

Alexandru Vlahuţă - No. 6 No. 6 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 62, 25 august 1891 Baraboi se ia de gînduri: Iarăși a rămas la os, Cîte s-a-ncercat să facă, Toate i-au ieșit pe dos. "Bre, ce zodie-ncîlcită ! Cît n-am stat să-i dau de rost? Unde n-am cătat norocul?... Numai popa doar n-am fost. Pedagog, sufleor la teatru, Jurnalist, birtaș, misit, Ba am fost și-n pușcărie, Și sunt tot nepricopsit !... Dar la ce-mi mai pierd eu vremea, Toate astea s-au trecut. Pentru viitor e vorba Să vedem ce-i de făcut... Iat-un plan care-mi surîde: Am să dau în țară zvon Că m-am hotărît, la toamnă, Să deschid un «pension» !" Baraboi convoacă-ndată Un consiliu de samsari, Îi convinge c-or să fie Pentru toți gheșefturi mari; Fiecare, ca la teatru, Își ia rolul cuvenit: La-nceput sunt toți tovarăși... Planu-i foarte nemerit ! Sunt cinci ani de-atunci. În curtea Unei case mari, roiesc Cîrduri de copii zburdalnici... Zgomotele se-ntețesc. Directorul stă la pîndă Și cînd larma e mai mare, Iată-l, fioros și aprig, ...

 

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube

Dimitrie Anghel - Domnu' Hube Domnu' Hube de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , I, 1, 22 oct. 1911, p. 3. O legendă teutonă povestește de un rege că, urcîndu-se pe tronul părinților lui, a poruncit să-i așeze un clopot de argint în înaltul unui turn, ca să poată, ori de cîte ori ar încerca vreo mulțămire, s-o anunțe și norodului său. Mută însă a rămas limba clopotului din înaltul turnului cît a trăit el, și singura dată cînd regele a deșteptat din somn limba tăcutului clopot ca să-și vestească norodul că e mulțumit a fost atunci cînd a murit. Domnu' Hube era și el teuton, dar clopotul în viața lui a jucat cu totul un alt rol. El, în sunetul clopotului s-a deșteptat, în sunetul clopotului a mîncat și în sunetul clopotului a adormit toată viața lui. Tăcerea și liniștea pentru el au fost un cuvînt van, un nonsens aproape. Gălăgia infernală a celor patru clase de copii, peste care vigilența lui trebuia să se exercite, îi ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum al lui E. Gîrleanu

... făcute în treacăt, am retrăit atîtea și atîtea gesturi și am rămas uimit de sobrietatea, ușurința și plasticitatea cu cari sînt redate. Ingenios peste măsură, econom la vorbe, el concentrează ca și cum ar fi la ultima lui filă de hîrtie, la cel din urmă pic de cerneală ce l-ar ...

 

Gheorghe Asachi - Grierul și furnica

Gheorghe Asachi - Grierul şi furnica Grierul și furnica de Gheorghe Asachi Săltând, grierul la țară Șuierat-au toata vară, Și când iarna au venit, Cu nemică s-au trezit, Neavând macar de dor Muscă sau un viermișor Pe furnica sa vecină Au rugat să-l împrumute C-un grăunte, c-o neghină, Să mai prindă la vârtute, Zicând: Zău, la timp de trier, Dau parola mea de grier, Înturna-voi toată soma Ș-interesul de-mprumut! Dar furnica econoamă I-au zis: Vara ce-ai făcut? Prin câmpii și prin grădine Am cântat păn-au dat bruma. Tu cântai, îmi pare bine, Gioacă, vere, dar

 

Grigore Alexandrescu - Bistrița

Grigore Alexandrescu - Bistriţa Bistrița de Grigore Alexandrescu După o ședere de o zi și o noapte, plecând de la Mânăstirea Dintr-un Lemn și vizitând în treacăt un alt schit de maici, ce se cheamă Surpatele sosirăm pe la amiază la mănăstirea Bistrița. Barbu Craiovescu, banul Craiovei, și fratele său, vornicul Pârvu, începură zidirea acestei biserici în timpul domniei lui Mihnea cel Rău, la anul 1512. Dar siliți de cruzimile lui, ei fugiră în Turcia, și abia o putură isprăvi, după întoarcerea lor, când cu oștirea adunată de peste Olt goniră pe tiran. Surpatele se despart de Mănăstirea Dintr-un Lemn numai printr-o gârliță; acest schit, așezat pe-un deal și ocolit de un crâng, s-a clădit pe la anul 1591, de către Ștefan al II-lea Surdu, fratele lui Mihai Viteazul, prinț blând, dar necapabil și din marele număr de domnitori neînsemnați care slujesc numai drept date cronologice la repedele curs al întâmplărilor omenești. Banul Barbu, vrăjmaș neîmpăcat al tuturor prinților ce se alegeau fără voia lui, goni asemenea și pe Vlad al VIII-lea, care se orânduise domn de Înalta Poartă, dar în sfârșit fu și el ucis de un capiciu-bassa turc ...

 

Iancu Văcărescu - Pacea

Iancu Văcărescu - Pacea Pacea de Iancu Văcărescu     Crești în sîn pe Plutu, pace mult bogată,     Ramură măslinu-ți dă veselitoare,     Șarpe la picioare ai nevinovată ;     D-orice măiestrie, zboară, iubitoare !     Cornu-nbilșugării adun-ne îndată !     D-armaturi, de păvăzi, vino arzătoare,     Grasul, roditorul, albul piept ne-arată,     Puie caduceu-ți iar negoțu-n floare.     Scump însărcinată de flori, spicuri, poame,     Dăruiește nouă faceri mii de bine !     Izgonește rele, boale, ciumă, foame !     Prea întemeiete fă s-avem cu tine     Sfintele de neamuri prăvili econoame !     Fericirea noastră nezmintită

 

Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite

... umblat și nu umblă după reclamă; și să venim d-a dreptul la fapt — faptul va vorbi de sine. Iată. Un negustor econom de vite a mers la Cocioc să cumpere un taur de prăsilă de rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel de ...

 

Grigore Alexandrescu - Cozia

Grigore Alexandrescu - Cozia Cozia de Grigore Alexandrescu Ca la trei ore depărtare de Râmnic, pe un braț de pământ ce din poalele Carpaților se întindea deasupra Oltului, este zidită Cozia. Ca operă de arhitectură, mănăstirea aceasta nu diferă întru nimic de cele mai multe. Numai numele fondatorului deșteaptă niște suvenire mărețe, nutrite încă de zgomotul valurilor care udă înaltele ziduri și se închin în treacăt țărânii eroilor. De ceealaltă parte a râului, un șir de munți acoperiți de arbori formează mănăstirii o statornică barieră, care o apără despre răsărit și oprește razele soarelui de a tulbura fără timp (la 1386) repaosul părinților. Oltul, în mărețele lui capricii, aci desfășoară cu fală undele sale, aci strecurându-se ca un șarpe printre două stânci, ce se par a se împreuna ca să-i închiză dr umul, își răzbună prin urlete sălbatice de strâmtorirea ce suferă, și spărgându-se cu furie de pietroasele lor temelii, pare a le amenința că, ajutat de timp, va surpa odată culmea și trufia lor. În cea dintâi intrare, la ușa bisericii, este un tron de piatră, și vulturul cu două capete ține deasupră-i coroana regală. În acel ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ECONOMII

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru ECONOMII.

ECONOM

ECONÓM , - OÁMĂ , economi , - oame , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care face economii , care cheltuiește cu cumpătare ; strângător , adunător , cumpătat . 2. S . m . și f . ( În trecut ) Persoană însărcinată cu administrarea unei instituții , a averii cuiva etc . ;

 

ACREDITIV

ACREDITÍV , acreditive , s . n . 1. Sumă de bani special rezervată de un cumpărător din contul său , la o bancă ce deservește un furnizor , pentru ca acestuia să i se facă plata în momentul în care dovedește predarea furniturilor în condițiile stabilite înainte prin contract . 2. Document financiar de decontare prin intermediul băncii sau al unei case de

 

ADUNĂTOR

... ADUNĂTÓR , - OÁRE , adunători , - oare , adj . , s . m . și f . , s . n . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care adună ; p . ext . strângător , econom

 

AGONISEALĂ

AGONISEÁLĂ , agoniseli , s . f . ( Pop . ) Ceea ce agonisește cineva ; economii ,

 

AUTARHIE

AUTÁRHIE , autarhii , ( 2 ) s . f . 1. Politică prin care se tinde spre crearea unei economii naționale închise , izolate de economia altor țări . 2. ( Rar ) Stat care practică autarhia ( 1 ) ; stare de autoizolare economică a unui stat . [ Pr . : a -

 

CHIVERNISI

CHIVERNISÍ , chivernisesc , vb . IV . ( Pop . și fam . ) 1. Tranz . A administra , a conduce . 2. Tranz . și refl . A face economii ; a agonisi . 3. Refl . și tranz . A ajunge sau a face să ajungă la o situație materială bună ; a ( se ) căpătui , a ( se ) pricopsi . 4. Tranz . și refl . A ( se ) aproviziona ; a ( se )

 

CRUȚĂTOR

... CRUȚĂTÓR , - OÁRE , cruțători , - oare , Adj . ( Rar ) 1. Milostiv , îndurător . 2. Econom

 

DICHIU

... DICHÍU , dichii , s . m . ( Înv . ) Administrator al bunurilor unei mănăstiri ; econom

 

ECONOMIC

ECONÓMIC , - Ă , economici , - ce , adj . 1. Care aparține economiei , privitor la economie ; economicesc . 2. ( Și adv . ) Care cere puține cheltuieli , care permite economii ; ieftin , convenabil ,

 

ECONOMIE

ECONOMÍE , economii , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Ansamblul activităților umane desfășurate în sfera producției , distribuției și consumului bunurilor materiale și serviciilor . 2. Folosire chibzuită a mijloacelor materiale sau bănești , limitată la strictul necesar în cheltuieli ; cumpătare , chibzuială , măsură . 3. ( Concr . ; la pl . ) Bani agonisiți și păstrați pentru satisfacerea anumitor trebuințe . 4. Mod de întocmire , de orânduire a planului sau a părților unei lucrări , ale unei scrieri , ale unei legi etc . ; alcătuire , compoziție . [ Var . : ( înv . ) iconomíe , - ii s .

 

LIBRET

LIBRÉT , librete , s . n . 1. Textul unei opere muzicale , al unei operete sau al unui oratoriu . 2. Carnet eliberat de casele de economii persoanelor care își depun aici economiile și pe baza căruia depunătorii își pot retrage ( cu dobânda legală ) banii depuși . [ Pl . și :

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...