|
|
||
|
Cuvântul SUNTEM nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: FI Vezi și:FI, FOST, FIE, FIU, HI-FI, FIUȚ, FIȘA, FIȘIC, FIȘIER, FIȘIU, FIȘTECARE ... Mai multe din DEX...SUNTEM - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FI, sunt, vb. IV. Intranz. A. (Verb predicativ) 1. A exista, a avea ființă. A fi sau a nu fi. * Expr. De când sunt (sau ești etc.) = (în legătură cu o negație) de când mă aflu (sau te afli etc.) pe lume, dintotdeauna; niciodată. E ce (sau cum) e sau a fost ce (sau cum) a fost, dar... = fie! să zicem că se poate! Treacă-meargă!. 2. A se afla, a se găsi într-un anumit loc, la o anumită persoană. Cine-i acolo? ** A-și avea originea, a se trage, a proveni. De unde eşti? 3. A trăi, a viețui, a o duce; (despre lucruri, situații, acțiuni etc.) a dura, a dăinui, a ține. Vechi obiceiuri care sunt și astăzi. * Expr. Cât e lumea și pământul = totdeauna; (în construcții negative) niciodată. * (Impers.; urmat de determinări temporale, fixează momentul unei acțiuni, sugerează trecerea timpului etc.) Era într-o seară. E mult de atunci. 4. A se îndeplini, a se întâmpla, a se petrece, a avea loc. Mi-a spus cum a fost. * Expr. ce-o fi, o fi exprimă indiferența, neputința sau resemnarea cuiva în fața unei situații. Fie! = a) accept să se facă așa cum susții; b) merită, nu e păcat! O fi! = se poate, posibil (dar eu n-aş crede)! Așa a fost să fie = așa a trebuit să se întâmple, era inevitabil ca lucrurile să se petreacă în alt chip. (Fam.) Este? = nu-i așa (că am dreptate, că se confirmă ceea ce spun) ? 5. A avea prețul...; a costa, a valora. Cât sunt vinetele? 6. (În superstiții, ghicitori etc.) A însemna, a prevesti, a fi semn că... Ce e când ți se bate tâmpla? * Expr. A nu fi bine (sau a bună) = a prevesti ceva rău. B. (Cu funcție copulativă) 1. (formează, împreună cu numele predicativ, predicatul) El este vesel. * Expr. A fi bine de cineva sau a-i fi cuiva bine = a se găsi într-o situație prielnică, favorabilă, a avea parte de liniște, de mulțumire. A fi cu cineva = a fi de partea cuiva, a sprijini pe cineva (într-o dispută). 2. (construit cu dativul; împreună cu un nume predicativ, exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv) Mi-e prieten. * Expr. Ce mi-e (sau ți-e etc.)... = ce importanță are, ce folos decurge din... (Fam.) Ți-o (sau i-o etc.) fi = ajunge! destul! 3. (În construcții impersonale, cu subiectul logic în dativ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment, o senzație, o stare sufletească) A simți. Mi-a fost greu. * Loc. Vb. A-i fi cuiva drag (cineva sau ceva) = a-i plăcea, a îndrăgi, a iubi. * Expr. Mi-e (sau ți-e etc.) = (urmat de un infinitiv, un supin sau o propoziție secundară cu verbul la conjuctiv) îmi pasă, îmi vine (greu sau ușor); port grija, sunt interesat. * Expr. Mi-e (sau ți-e etc.) că... (sau să nu...) = mă tem (sau te temi etc.) că... (sau să nu...). 4. (Impers.; urmat de un verb la infinitiv sau la conjunctiv sau urmat ori precedat de o noțiune temporală) A urma (să se facă), a trebui (să se facă). Când a fost să plece. 5. (De obicei impers.; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv) A avea putința, posibilitatea, ocazia să...; a se afla pe punctul de a..., a nu mai lipsi mult până să... Era să moară. 6. (Impers.; urmat de un suspin) A putea, a trebui, a considera că este cazul să..., a se cuveni. E ceva de făcut. C. (Verb auxiliar) I. (Construit cu un participiu, serveşte la formarea diatezei pasive) Faptele sunt cunoscute. II. (Construit cu un participiu invariabil, formează timpuri compuse ale diatezei active). 1. (Cu viitorul I formează viitorul anterior) Voi fi terminat. 2. (Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ-condițional) N-ar mai fi plecat. 3. (Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului) Să fi spus. 4. (Cu infinitivul formează perfectul infinitivului) Se poate lăuda a fi învățat totul. 5. (Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect) Să se fi aflând mulți în lume? III. (Construit cu un participiu invariabil sau cu un gerunziu, serveşte la alcătuirea unor forme perifrastice de perfect compus, mai mult ca perfect sau imperfect) Te-ai fost dus. [Forme gramaticale: prez. ind. sunt (fam. și pop. îs, prescurtat -s), eşti (pr. iești), este (pr. ieste, prescurtat e, îi, i), suntem (acc. și: suntém); imperf. eram (pr. ieram); perf. s. fui (reg. fusei); m.m. ca perf. fusesem; conjunctiv să fiu; imper. pers. 2 sg. fii (negativ nu fi); part. fost] - Lat. sum, *fui, *fire (= fieri).Sursa : DEX '98 A fi ≠ a lipsiSursa : antonime FI vb. 1. v. trăi. 2. v. dăinui. 3. v. afla. 4. a se afla, a se găsi, a sta. (Plicul este pe masă nedesfăcut.) 5. a se afla, a figura, a se găsi, a se număra. (A fi printre invitați.) 6. v. situa. 7. v. locui. 8. v. avea. 9. v. constitui. 10. v. însemna. 11. v. întâmpla. 12. v. proveni. 13. v. trebui. 14. v. costa.Sursa : sinonime fi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sunt, neacc. s-,-s, îs, 2 sg. ești [e- pron. ie-], 3 sg. este [e- pron. ie-], neacc. e [pron. ie], i-, -i, îi, 1 pl. suntém/súntem, 2 pl. suntéți/súnteți, imperf. 1 sg. și pl. erám, 2 sg. erái, 3 sg. erá, 2 pl. eráți, 3 pl. eráu [e- pron. ie-], perf. s. 1 sg. fuséi/fui, 1 pl. fusérăm/fúrăm, m. m. c. perf. 1 sg. fusésem, 1 pl. fuséserăm; conj. prez. 1 sg. fíu, 2 sg. fíi, 3 sg. și pl. fíe; imper. 2 sg. fii, neg. nu fi, pl. fiţi; ger. fiínd; part. fostSursa : ortografic A FI sunt intranz. I. (cu funcție de verb predicativ) 1) A se afla în realitate; a avea ființă; a ființa; a exista. * Este (sau e) ceva (la mijloc) există ceva neclar (la mijloc). Este cum este treacă-meargă. 2) A se afla de față; a se găsi într-o anumită situație. Cartea este pe masă. Am fost la lucru. * A fi la putere a se afla la conducere; a guverna. A fi în joc a se afla într-o situație critică. 3) A-și avea obârșia; a se trage; a proveni. De unde eşti? 4) A se afla în viață; a trăi; a viețui. El nu mai este. * Cât vom fi și vom trăi până la sfârșitul vieții. 5) A avea loc; a se întâmpla; a se petrece. Ce a fost a trecut. * A fost odată ca nici odată formulă cu care încep unele basme. 6) A avea o anumită valoare bănească; a costa; a valora. Cât e kilogramul de mere? II. (cu funcție de verb copulativ) 1) (urmat de un nume predicativ) El este medic. Noi suntem trei. 2) (precedat de un pronume în dativ și urmat de un determinativ) Mi-i foame. Mi-a fost greu. * A-i fi oarecum (a-i fi nu știu cum) a nu îndrăzni; a se rușina. A-i fi cuiva drag de ceva (sau de cineva) a îndrăgi ceva (sau pe cineva). III. (cu funcție de verb semiauxiliar) Era s-o pățească. Îi era a cânta. IV. (cu funcție de verb auxiliar) 1) (la formarea diatezei pasive) Ogorul este arat. 2) (la formarea unor moduri și timpuri compuse) Copiii vor fi dormind. Să fi rămas. /<lat. sum, fui, fireSursa : NODEX fi^2 (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sunt, neacc. (pop.) -s (mi-s, ăștia-s), (reg.) îs, 2 sg. ești [e pron. ie], 3 sg. éste [e pron. ie], neacc. e [pron. ie], (fam.) -i (ăsta-i), (reg.) îi, 1 pl. súntem, 2 pl. súnteți; imperf. 1 erám, 2 sg. erái, 3 sg. erá, 2 pl. eráți, 3 pl. eráu [e pron. ie], perf. s. 1 sg. fuséi/fui, 1 pl. fusérăm/fúrăm, m.m.c.p. 1 sg. fusésem, 1 pl. fuséserăm; conj. prez. 1 sg. să fiu, 2 sg. să fii, 3 să fie; cond. prez. 3 ar fi; (în imprecații) fír-ar; imper. 2 sg. fii, neg. nu fi, pl. (nu) fiţi; ger. fiínd (fi-ind); part. fostSursa : DOOM 2 fi (-sunt, fost), vb. - 1. A ființa. - 2. A sta. - 3. A se găsi, a se afla. - 4. A exista. - 5. A trăi. - 6. (Despre starea vremii) A se face (frumos, frig etc.). - 7. A dura, a se menține. - 8. A fi de față. - 9. A avea loc, a se ține. - 10. (Cu prep. cu) A fi adept. - 11. (Cu prep. de) A merita, a fi demn de. - 12. (Cu prep. a) A avea chef de. - 13. (Cu conj. să) A trebui, a fi nevoie. 14. (Cu inf.) A trebui. Mr. escu, fută, hireș megl. săm, fost, ire, istr. escu, fost, fi. Lat. sum fui, al cărui inf. esse a fost înlocuit de fi?ri (Pușcariu 597; Candrea-Dens., 581; REW 3288; DAR). Cf. ființă, firetic. A păstrat forma înv. a optativului, în formulele de imprecație fire-ai, fire-ar. Comp. cu conjunctivul fie (cf. it. qualsisia, quando che sia); fiecare, pron.; fiece, adj.; fiecine, pron.; fiecînd, adv.; fiecum, adv.; fieunde, adv. (rar). Fiindcă, conj. este un comp. de la că cu gerunziul fiind. Der. fire, s.f. (mod de a fi, caracter; natură; capacitate, creație; înv., menstruație), al cărui sens de "natură" nu a fost bine explicat (cf. gr. ????? "natură", de la ??? "a crește"); fireș (var. înv. hireș), adj. (natural; originar, natural; real, autentic), cuvînt înv.; firesc, adj. (natural); fireșie, s.f. (înv., natură); firește, adv. (în chip natural); nefiresc, adj. *care nu este firesc; artificial); fiitor, adj. (existent, viitor), creație artificială, înv. Ființă, s.f. (făptură; esență, natural; prezență; existență), este un der. de la gerunziul fiind, cu suf. -ință, cf. ușurință, cuviință, cerință, etc. (Pușcariu 610 și DAR, de la un lat. *fientia, echivalent popular de la essentia, ipoteză plauzibilă, dar nu și necesară). - Der. ființa, vb. (a exista, a se afla); ființesc, adj. (înv., real); neființă, s.f. (inexistență); desființa, vb. (a suprima, a reduce la nimic, a anula); înființa, vb. (a crea, a stabili, a funda; refl., a apărea, a se produce; refl., a se prezenta); înființător, adj. (fondator).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUNTEMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 3762 pentru SUNTEM. Heinrich Heine - Copii eram... Heinrich Heine - Copii eram... Copii eram... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Surorei mele Copii eram pe-atunci, copilă, Copii drăguți, copii vioi; Ne cocoțam printre cotețe, Dormeam în paie amândoi... Iar oamenii veneau afară Când noi cucurigam drăcoși, Și ei credeau de bună seamă Că este cântec de cocoș... Cu lăzile din curtea noastră, Grămadă una peste altă, Întruchipasem noi o casă: Gospodăria laolaltă... De prin vecini bătrâna mâță Ne cerceta-n răstimpuri dese, O-ntâmpinam cu plecăciune, Rostind cuvinte ne-nțelese. Ba o-ntrebam de sănătate, Politicoși, care de care; De-atunci, la câte mâți bătrâne N-am pus aceeași întrebare! Ba stam adesea la taifasuri, Ca doi bătrâni din vremi uitate, Ne tânguiam că-n vremea noastră Erau așa frumoase toate; Că dragostea, credința, cinstea Pe zi ce merge, tot dispar, Și cât de scumpă e cafeaua, Și banul cât e azi de rar!... S-a dus copilăria noastră, Și toate-s de vârtej furate — Și bani, și vremuri, și credință, Și cinste, și iubire — Mihai Eminescu - Amicului F.I. ... Mihai Eminescu - Amicului F.I. Amicului F. I. de Mihai Eminescu Visuri trecute, uscate flori Ce-ați fost viața vieții mele, Când vă urmam eu, căzânde stele. Cum ochiul urmă ... Mihai Eminescu - Departe sunt de tine ... în minte viața-mi lipsită de noroc, Optzeci de ani îmi pare în lume c-am trăit, Că sunt bătrân ca iarna, că tu vei fi murit. Aducerile-aminte pe suflet cad în picuri, Redeșteptând în față-mi trecutele nimicuri; Cu degetele-i vântul lovește în ferești, Se toarce-n gându ... mut, Să uit pe veci norocul ce-o clipă l-am avut, Să uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult... Voi fi bătrân și singur, vei fi Alexandru Macedonski - Zadarnice sunt toate Alexandru Macedonski - Zadarnice sunt toate Zadarnice sunt toate de Alexandru Macedonski Zadarnice sunt toate, căci trebuie să mori, Ridice-se un suflet la orice înălțime, Străbată universul pe aripe sublime, Sau uite-se la dânsul cu ochi nepăsători, Zadarnice sunt toate, căci trebuie să Costache Conachi - Ce este nurul Costache Conachi - Ce este nurul Ce este nurul de Costache Conachi Ah, nurule, împărate a podoabelor firești, Ființă necunoscută priceperii omenești, Tu ce țâi împărăția într-un cuprins de obraz Și stăpânești lumea toată numai prin plac și prin haz, Cu duhul și cu sâmțârea pururea într-aripat, Dai ființă la ființa în care ești răvărsat. Întocmai și mai mult încă decât fierul la magnit Tragi pe inimi cu plăcerea și le supui la iubit. Frumusăța fără tine este un chip zugrăvit, Ce nu-nghimpă la sâmțâre, nici pornește la-ndrăgit. Ea podoabelor supusă, tu podoabe covârșești, Ea oglinzii să închină, tu oglinda o sfințăști. Ochii ce te au pre tine cu sâmțârile grăind Parcă farmecă cu libov, parcă fulgeră clipind. Gurița ce să deșchide supt a tale zâmbituri Dă graiului o dulceață prin care tu inimi furi. Ah, nurule, împărate, țâe numai mă închin, Pentru tine slăvesc lumea, pentru tine eu Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Alphonse de Lamartine - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de Lamartine Primăvara să se nască, ca roza să treacă, Pe-a zefirului aripi să înoate în văzduh, Și pe sânul floricelei de-a se legăna să-i placă... Hrana să-i fie lumina și a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic, Și apoi, zburând în ceruri, acolo se Cincinat Pavelescu - Eu sunt un haos Cincinat Pavelescu - Eu sunt un haos Eu sunt un haos de Cincinat Pavelescu Eu sunt un haos de-ntuneric, Un biet smintit fără noroc. Tu cântă, glasul tău în noapte E ca o jerbie de foc! Frumoaso, viața mea amară E lanț de chinuri și plânsori, Tu râzi, în trista mea sahară Din râsul tău vor crește flori! Pe când în inima mea arsă Durerea-nfige dinți de șarpe, Blândețea ochilor tăi varsă Melancolia unei harpe! Și e destul ca rochia-ți albă Într-o alee să tresară, Ca-n sufletu-mi de iarnă rece Să crească flori de Cincinat Pavelescu - Unui fost coleg Cincinat Pavelescu - Unui fost coleg Unui fost coleg de Cincinat Pavelescu De când s-a cocoțat la Curte, Nici cu prăjina nu-l ajungi! Are picioarele cam scurte, Dar îi sunt mâinile prea Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor Cincinat Pavelescu - Unui fost profesor Unui fost profesor de Cincinat Pavelescu al Școlii de Poduri și Șosele, care pedepsea pe elevii obișnuiți sa facă băi Ce tot băi și băi, potaie; De insiști, te consemnez! Eu sunt om bătrân, și baie Am făcut... doar la Constantin Stamati - Ce este fluturul Constantin Stamati - Ce este fluturul Ce este fluturul de Alphonse de Lamartine Traducere de Constantin Stamati - Tălmăcire a meditației a XXXV-a - Le papillon de Lamartine Primăvara să se nască, ca roza să treacă, Pe-a zefirului aripi să înoate în văzduh, Și pe sânul floricelei de-a se legăna să-i placă... Hrana să-i fie lumina și a mirosului duh. Să-și scuture tânăr încă colbul de pe aripioare Și către cereasca boltă ca suflețelul să zboare... Iată soarta fericită fluturașului vremelnic, Ce seamănă cu dorința, care-astâmpăr nu găsește, Și care le cere toate, neiubind nimic temeinic, Și apoi, zburând în ceruri, acolo se Mihai Eminescu - Sunt ani la mijloc Mihai Eminescu - Sunt ani la mijloc Sunt ani la mijloc de Mihai Eminescu Sunt ani la mijloc și incă mulți vor trece Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm, Dar tot mereu gândesc cum ne iubirăm, Minune cu ochi mari și mână rece. O, vino iar! Cuvinte dulci inspiră-mi, Privirea ta asupra mea se plece, Sub raza ei mă lasă a petrece Și cânturi nouă smulge tu din liră-mi. Tu nici nu știi a ta apropiere Cum inima-mi de-adânc o liniștește, Cu răsărirea stelei în tăcere; Iar când te văd zâmbind copilărește, Se stinge-atunci o viață de durere, Privirea-mi arde, sufletul îmi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 5852 pentru SUNTEM. FI , sunt , vb . IV . Intranz . A. ( Verb predicativ ) 1. A exista , a avea ființă . A fi sau a nu fi . 2. A se afla , a se găsi într - un anumit loc , la o anumită persoană . Cine - i acolo ? 3. A ... a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit ... diatezei pasive ) Faptele sunt cunoscute . II. ( Construit cu un participiu invariabil , formează timpuri compuse ale diatezei active ) . 1. ( Cu viitorul I formează viitorul anterior ) Voi fi terminat . 2. ( Cu condiționalul prezent formează perfectul optativ - condițional ) N - ar mai fi plecat . 3. ( Cu conjunctivul prezent formează perfectul conjunctivului ) Să fi spus . 4. ( Cu infinitivul formează perfectul infinitivului ) Se poate lăuda a fi învățat totul . 5. ( Cu viitorul I sau cu perfectul conjunctivului formează prezumtivul prezent și perfect ) Să se ... ste , adj . ( Despre oameni ) Care a avut o calitate , o funcție , un rang , un nume etc . pe care nu - l mai are . V. fi FÍE^1 conj . 1. ( În corelație cu sine însuși sau cu " or " și " sau " , introduce o propoziție disjunctivă , exprimând nu numai alternanța sau opoziția , ci și o nuanță de condiție ) Ori . . . ori . . . 2. ( Urmat de " și " introduce o propoziție concesivă ) Chiar ( și ) , măcar . FÍE^2 s . f . ( Înv . ; azi pop . , urmat de un adj . pos . sg . ) Fiică . A fost fie - sa pe la FIU , fii , s . m . 1. Persoană de sex bărbătesc , considerată în raport cu părinții săi ; copil ^1 , fecior , băiat . 2. Fig . Cetățean , membru al unei colectivități ( de care acesta se simte foarte ... HI - FI - FI FIÚȚ , fiuți , s . m . ( Pop . ) Fiuleț . - Fiu + suf . - FIȘÁ , fișez , vb . I . Tranz . A extrage pe fișe însemnări dintr - o lucrare ( științifică ) scrisă , în vederea documentării , a elaborării unei opere FIȘÍC , fișicuri , s . n . 1. Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru . 2. ( Rar ) Cornet de hârtie pentru bomboane , alune FIȘIÉR , fișiere , s . n . 1. Colecție de fișe organizate într - un anumit fel . 2. Dulap sau cutie în care se păstrează fișe . [ Pr . : - și - FIȘÍU , fișiuri , s . n . ( Franțuzism ) Batic subțire de FIȘTECÁRE pron . nehot . v . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||