|
|
||
|
Cuvântul BROASCA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BROASCĂ Vezi și:BROSCĂRESC, BROSCĂRIE, BROSCOI, BROASCĂ, BROSCUȚĂ, ȘERPAR, ȘILD, ȚEST, ȚESTOS, BAGA, BOU ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BROASCA: BROASCĂ.
BROASCA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BROÁSCĂ, broaște, s.f. I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor, fără coadă, cu picioarele dinapoi mai lungi, adaptate pentru sărit, cu gura largă și ochii bulbucați. * Expr. Ochi de broască = ochi bulbucați. * Compus: broască-țestoasă = nume dat mai multor specii de reptile cu corpul închis într-o carapace osoasă, dintre care unele trăiesc pe uscat (Testudo graeca și hermanni), iar altele în apă (Emys orbicularis). II. 1. Compus: broasca-apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase, cufundate în apă, și cu flori verzui (Potamogeton lucens). 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari, galbene și cu frunze groase, cultivată ca plantă de ornament (Opuntia ficus indica). III. Mecanism montat la o ușă, la un sertar etc., pentru a le încuia cu ajutorul unei chei. - Lat. *brosca.Sursa : DEX '98 BROÁSCĂ s. v. cap, căpățână, cioc, sovârf.Sursa : sinonime BROÁSCĂ s. 1. (ZOOL.; Rana esculenta) (Ban.) mioarcă. 2. broască de iarbă (Hyla arborea) v. brotăcel. 3. (BOT.; Opuntia ficus indica) (reg.) limba-soacrei, palmă-cu-spini. 4. (BOT.) broasca-apei (Potamogeton lucens) = (Munt.) pașă. 5. (TEHN.) (prin Ban.) bravă, (prin Transilv.) zar. (\~ la ușă.) 6. (TEHN.) (reg.) piuliță, tigaie. (\~ la crângul morii.) 7. (TEHN.) brotac, căpătâi. (\~ la roata morii.) 8. (TEHN.) (reg.) tigaie. (\~ la cepul grindeiului morii.) 9. (TEHN.) tigaie. (\~ la scrânciob.) 10. (TEHN.) cap, căpățână. (\~ la masa dogarului.) 11. (TEHN.) drug. (\~ la masa dulgherului.) 12. (TEHN.) șurubelniță, (reg.) gâscă. (\~ la teasc.)Sursa : sinonime broáscă s. f., g.-d. art. broáștei; pl. broáșteSursa : ortografic BROÁ//SCĂ^3 \~ște f. Plantă decorativă exotică, cu frunze groase și cu flori mari, galbene. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. broscaSursa : NODEX BROÁ//SCĂ^2 \~ște f. Încuietoare montată la o ușă, la un sertar etc., care se încuie și se descuie cu ajutorul unei chei. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. broscaSursa : NODEX BROÁ//SCĂ^1 \~ște f. 1) Animal amfibiu, fără coadă, cu gura largă și ochii bulbucați, cu picioarele din urmă mai lungi, adaptate pentru sărit. * \~ râioasă broască nocturnă cu pielea acoperită cu negi, din care, la primejdie, se elimină un lichid iritant. \~ verde brotac. \~-țestoasă reptilă (terestră și acvatică), având corpul acoperit cu o carapace osoasă, sub care își poate trage capul și picioarele în caz de primejdie. Ochi de \~ ochi bulbucați. (A fi) plin de noroc ca \~sca de păr se spune despre cineva, căruia nu-i merge în viață. Când a face \~ păr nicicând; niciodată. 2) pop. Umflătură sub pielea gâtului; scrofulă. [G.-D. broaștei; Sil. broas-că] /<lat. broscaSursa : NODEX broáscă (-ște), s.f. - 1. Animal amfibiu batracian. - 2. Nopal (Opuntia ficus indica). - 3. Broscuță (sublinguală). - 4. Încuietoare la ușă; gaura cheii. - 5. Rindea lungă. - 6. Clin. - 7. Piese, organe sau părți ale unor ansambluri determinate, care servesc la susținerea altor piese, cum sînt suportul axei roții hidraulice; capitelul coloanelor, în construcțiile specifice. - Mr. broască, megl. broască "broască țestoasă". Lat. *brosca (Pușcariu 221; REW 1329; Candrea-Dens., 183; DAR); cf. alb. breskë, it. rospo (mil. arezz. brosco), ladin. rusk. Cuvîntul a fost considerat la început autohton (Miklosich, Slaw. Elem., 8; Cihac, II, 714), sau der. din gr. ???????? (Creţu 309). Pentru evoluția semantică de la "broască" la "încuietoare", cf. Rohlfs, Quellen, 52 și Iordan, BF, VI, 169; imaginea broscuței este proprie și sp., ca și fr. grenouillette, it. ranella. Din rom. a trecut în ngr. ??????? (Meyer, Neugr. Studien., 77; Murnu 36), săs. bruaskë. Der. broscan, s.m. (broască); broscănesc, adj. (de broaște); broscar, s.m. (poreclă dată persoanelor care mănîncă broaște); broscărie, s.f. (apă cu multe broaște); broscărime, s.f. (cantitate de broaște); broscaș, s.m. (tîmplar, dulgher); broschiță, s.f. (broderie cu fire în culori); broscoaică, s.f. (broască); broscoi, s.m. (broască; copil mic mucos; Arg., pistol); broscos, adj. (care are broaște din belșug); broștesc, adj. (de broaște); broștește, adv. (ca broaștele); broștet, s.n. (cantitate de broaște).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BROASCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 95 pentru BROASCA. Gheorghe Asachi - Broasca și boul ... Oare acuma l-am agiuns? Încă nu, i s-au răspuns. Broasc-atunci s-au mai umflat Foarte așa... cât au crăpat. Vra ca astă broască mică Pe mai mari cel mic s-agiungă, Tot se umflă, se rădică, Fără-a-și cere sfat la pungă Se așază la ... Alecu Donici - Broasca și zeul ... Broasca şi zeul Broasca și zeul de Alecu Donici — Bre-che-che-chex! coax! coax! Căci fără apă am rămas! — Așa striga o broască, ce de cu primăvară Din valea cea slotoasă, pe deal s-a fost retras, Și într-o scursură trăia ca pe Parnas. Dar ... Alecu Donici - Racul, broasca și știuca Alecu Donici - Racul, broasca şi ştiuca Racul, broasca și știuca de Alecu Donici Racul, broasca și o știucă Într-o zi s-au apucat De pe mal în iaz s-aducă Un sac cu grâu încărcat. Și la el toți se înhamă: Trag, întind, dar iau de samă Că sacul stă neclintit, Căci se trăgea neunit. Racul înapoi se da, Broasca tot în sus sălta, Știuca foarte se izbea Și nimic nu isprăvea. Nu știu cine-i vinovat; Însă, pe cât am aflat, Sacul în iaz nu s-au tras, Ci tot pe loc au rămas. Așa-i și la omenire, Când în obște nu-i unire: Nici o treabă nu se face Cu izbândă și cu Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată ... vedea, tot da cu nuiaua în apă, și nu știa ce făcea. Nu mai simțea dacă este, ori nu mai este. Când, iată că o broască țestoasă ieșise pe luciul apei, și se uita galeș la dânsul. Unde lovea el cu nuiaua, și unde se deschidea talazurile care înconjura vârful nuielei ... cu privirea. Dară el nu vedea, nu auzea. Atâta era de dus cu mințile. În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa, și parcă îi zicea inima ceva, dară nu pricepu nimic. Când se ... în deșert. Picioarele nu se mai mișcară, ca și când ar fi fost butucite. Se miră de astă lâncezeală. Și, mai aruncându-și căutătura la broască, văzu ochii ei, pare că strălucea de un foc ce simțea că îl atinge. Atunci își luă inima în dinți și strigă: - Asta să fie ... Tu ești ursitul inimii mele. Pe tine te voi urma până voi avea viață în mine. Se sperie oarecum, fiul de împărat, când auzi pe broască vorbind. Ar fi rupt-o d-a fuga, dară graiul ei era dulce și viersul cu lipici ce avea îl făcu să-i ... ... de note zvârlite în văzduh. Și cum deasupra apei s-amestecau întruna Umplând singurătatea de freamăt viu, părea Că toate laolaltă apostrofează luna. Că fiecare broască se ceartă cu o stea. Erau ocări în larma lunaticei orchestre Și rugă arzătoare în tainicul ei zvon. Spuneau Nemărginirii durerile terestre Cu imnul lor ... Gheorghe Asachi - Iepurile și broasca țăstoască ... pas, Stă și rumigă-n popas, Înainte face doi Și atâția pași napoi. Mai zburda, Adulmeca, Tot la umbra lui visa, [1] Își bătea de broască gioc Că încet pășea din loc. Când din a lui fantazie Iepurele s-au trezit, Nenea broască cea târzie, Neabătută-n calea sa, Pe încet, dar tot urma, Ș-agiungând întăi la fag Prinde a ei rămășag. Apoi iepurelui zice ... Ion Luca Caragiale - Broaște... destule Ion Luca Caragiale - Broaşte... destule Broaște... destule de Ion Luca Caragiale Nuvelă pesimistă Leonică era pe atunci șeful registraturii într-un minister. El era un băiat a cărui vârstă nu se putea ghici ușor: o mutră, căreia uneori i-ai fi putut da vreo patruzeci de ani trecuți; alteori nu ți-ar fi venit să crezi că merge pe al treizecelea — aceasta mai ales când ieșea fresco din frizăria unde, de când intrase în slujbă, era abonat: trei sfanți la început, apoi, de la introducerea sistemului nou monetar, patru franci pe lună, pentru: tuns la o lună o dată, frizat la zile mari și ras de două ori pe săptămână, miercurea și sâmbăta. Părul lui nu era nici negru, nici galben, nici castaniu; fața nici oacheșe, nici bălană, nici smeadă; ochii nici negri, nici verzi, nici căprii. Nu era nici cârn, nici năsos și urechile le-avea potrivite. Nu era nici mare, nici mic, nici gras, nici slab, nici-nalt, nici bondoc, nici subțire, nici gros. Afară de astea, nu era nici bun, nici rău, nici moale, nici iute, nici deștept, nici prost. Cu un cuvânt o ființă nici prea-prea, nici foarte-foarte. Gusturile lui ... Gheorghe Asachi - Broaștele care cer un împărat Gheorghe Asachi - Broaştele care cer un împărat Broaștele care cer un împărat de Gheorghe Asachi Nevrând broaștele s-asculte De guvernul democrat, De la Zevs, cu strigări multe, Au cerut un împărat. Zevs, ce-i zân îndurător, Le-au trimes un domnitori Pacinic, drept, cu blândă fire, Încât altul nicăire Niciodată s-au văzut. Dar din ceri când au căzut, Au sunat așa de foarte, Încât neamul cel broscos, Bolând mult și mai fricos, Pin coșor, glodoase boarte Tupil s-au acufundat Și timp mult n-au cutezat De-a scoate un cap afară, Să facă conțert de sară. Suveranul îns-acel Pe care l-au socotit Că-i vun urieș cumplit Ram au fost d-un copăcel. Despre acesta mare teamă Avea broasca care-ntăi Au ieșit să iaie samă Și să deie semn l-ai săi. Dar abia de ramu-ncet Tremurând s-au propiet, Iacă ș-alta vine-n urmă, După ea întreaga turmă. Apoi nu pre târzior Tot acel broscos popor Așa bine s-au deprins La fireasca bunătate, Încât sărea, înadins Împăratului pe spate. Păzind al său caractir, Toate sufere-acel Sir. Însă broaștele rebele, Neastâmpărate, rele, Cătră Zevs iar au strigat: ... Emil Gârleanu - După asemănarea lor! ... pe o piatră, se gândea cum să mai dea o viețuitoare aerului. Și cum căta cu ochii primprejur, iată că vede: sub o frunză, o broască; o albină și-un fluture pe câte o floare; și-n mijlocul unei mreje, țesute între două crengi, un păianjen. Dumnezeu zâmbi, le chemă la ... tu, albină? — Priviți-mi aripile. — Bun! Dar tu, păianjene? — Priviți-mi picioarele. — Bun! Foarte bine! răspunse Dumnezeu și zâmbi: ochi de broască, trup de fluture, aripi de albină și picioare de păianjen! Iată lighioana pe care o doreau ele! Dihăinile se uitară una la alta. — Acum ... Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi... Mihai Eminescu - Copii eram noi amândoi... Copii eram noi amândoi... de Mihai Eminescu Copii eram noi amândoi, Frate-meu și cu mine. Din coji de nucă car cu boi Făceam și înhămam la el Culbeci bătrâni cu coarne. Și el citea pe Robinson, Mi-l povestea și mie; Eu zideam Turnul Vavilon Din cărți de joc și mai spuneam Și eu câte-o prostie. Adesea la scăldat mergeam În ochiul de pădure, La balta mare ajungeam Și l-al ei mijloc înotam La insula cea verde. Din lut acolo am zidit, Din stuful des și mare, Cetate mândră la privit, Cu turnuri mari de tinichea, Cu zid împresurată. Și frate-meu ca împărat Mi-a dat mie solie, Să merg la broaște neapărat, Să-i chem la bătălie  Să vedem cine-i mai tare. Și împăratul broaștelor, C-un oacaca de fală, Primi  poruncÄ› oștilor. Ca balta s-o răscoale. Și am pornit război. Vai! multe broaște noi am prins  Îmi pare chiar pe rege  Și-n turnul negru le-am închis, Din insula cea verde. Spre sar-am făcut pace Și drumul broaștelor le-am dat, Săltau cu bucurie, În balt-adânc ... Vasile Alecsandri - Odă cătră Bahlui Vasile Alecsandri - Odă cătră Bahlui Odă cătră Bahlui de Vasile Alecsandri Adeseori departe de-a lumei triste valuri, Cu pasuri regulate eu măsur al tău pod, Bahlui ! locaș de broaște ! rîu tainic, fără maluri, Ce dormi, chiar ca un pașă, pe patul tău de glod. "Trecut-au, zic atunce, a tale negre unde Ca gloria, ca viața, ca visul de noroc !" "Ba n-au trecut, stăpîne ! trist nasul îmi răspunde Eu le simțesc prea bine, căci mă cîrnesc din loc". Cînd luna se ivește pe-a munților gol umăr, Cînd pașii mei, ca gîndul, prin aburi rătăcesc, Îmi place acele imnuri de broaște fără număr, Ce, chiar ca oarecare , în hor orăcăiesc. Atunce în credință a mea inimă saltă Ca un glas prietin iubit și așteptat, Căci gingașele broaște sînt dulci poeți de baltă, Precum mulți poeți gingași sînt broaște de uscat. 1844, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BROASCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 37 pentru BROASCA. ... BROSCĂRÉSC , - EÁSCĂ , broscărești , adj . ( Rar ) Al broaștelor , de broaște ; broștesc . - Broască ... BROSCĂRÍE , broscării , s . f . Loc sau apă ( stătătoare ) cu multe broaște ; mulțime de broaște . - Broască ... BROSCÓI , broscoi , s . m . 1. Augmentativ al lui broască ( 1 ) . 2. Masculul broaștei ( 1 ) . 3. ( Glumeț ) Epitet dat unui copil mic . - Broască BROÁSCĂ , broaște , s . f . I. Nume dat mai multor animale amfibii din clasa batracienilor , fără coadă , cu picioarele dinapoi mai lungi , adaptate pentru sărit , cu gura largă și ochii bulbucați . II. 1. Compus : broasca - apei = plantă erbacee acvatică cu frunze lucioase , cufundate în apă , și cu flori verzui ( Potamogeton lucens ) . 2. Plantă arborescentă exotică cu flori mari , galbene și cu frunze groase , cultivată ca plantă de ornament ( Opuntia ficus indica ) . III. Mecanism montat la o ușă , la un sertar etc . , pentru a le încuia cu ajutorul unei ... BROSCÚȚĂ , broscuțe , s . f . Diminutiv al lui broască ( 1 ) . - Broască ȘERPÁR șerpare , ( 1 ) s . n . , șerpari , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Brâu lat de piele ( prevăzut cu buzunare ) pe care îl poartă țăranii ; chimir . 2. S . m . Pasăre răpitoare , asemănătoare cu acvila , cu spatele de culoare brună - cenușie și cu pântecele alburiu , care se hrănește mai ales cu șerpi , șopârle și broaște ( Circa�tus gallicus ) . - Șarpe + suf . - ȘILD , șilduri , s . n . Mică placă de metal sau de material plastic care se fixează în dreptul mânerelor și broaștelor la uși , ferestre , sertare etc . pentru a proteja gaura ... pământ sau de fontă de forma unui clopot , cu care se acoperă pâinea , mălaiul etc . puse la copt pe vatra încinsă . 2. ( Pop . ) Carapace de broască ... ȚESTÓS , - OÁSĂ , țestoși , - oase , adj . Acoperit de carapace . Broască ... BAGÁ s . f . Carapace de broască ... și cu ochii așezați în partea superioară a capului ( Uranoscopus scaber ) ; bou - de - baltă = a ) nume dat la două specii de broască , una având pe pântece pete roșii ( Bombinator igneus ) , iar cealaltă pete galbene ( Bombinator pachypus ) ; buhai - de - baltă ; b ) pasăre de baltă cu ciocul lung și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||