|
|
||
|
Vezi și forma bază: NOTA Vezi și:NOTA, NOTAȚIE, NOTAȚIUNE, DIEZ, LUA, MI, REGISTRU, Â, Î, ÎNSEMNA, Ă ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului NOTĂ: NOTA.
NOTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. NÓTĂ, note, s.f. 1. Însemnare, înregistrare în scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă însemnare, un comentariu. * Expr. A lua notă (de ceva) = a lua cunoștință (de ceva); a ține seamă (de ceva), a reține (ceva). ** (La pl.) Notițe (luate la o oră de școală, de curs etc.). ** (La pl.) Însemnări sau reflecții literare scrise cu privire la o călătorie, la un eveniment istoric sau social, la un fapt etnografic etc. 2. (Mai ales la pl.) Fiecare dintre adnotările la un text literar sau științific, cuprinzând informații suplimentare de amănunt, referințe bibliografice etc., trecute în josul paginii respective ori la sfârșitul sau la începutul volumului adnotat. 3. Comunicare (scrisă) prin care guvernul unui stat informează guvernul altui stat asupra unor probleme, face anumite propuneri, protestează asupra lezării unor interese etc. ** Comunicare scurtă făcută de obicei în scris de o instituție; adresă, înștiințare. 4. Socoteală scrisă, document cuprinzând sumele pe care cineva trebuie să le achite pentru obiecte cumpărate, pentru consumații; document prin care se dispune livrarea unor sume, bunuri, care serveşte la înregistrarea unor operații contabile etc. 5. Calificativ care reprezintă, printr-o cifră sau o mențiune specială, aprecierea cunoștințelor sau a comportării unui elev, a unui student, a unui candidat, notat de către profesor, de către membrii unui juriu etc. 6. Semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale, indicând înălțimea și durata lor; sunet care corespunde acestui semn. * Expr. Notă discordantă (sau falsă) = afirmație, atitudine care nu se potriveşte într-un caz dat. A forța (sau a exagera) nota = a trece dincolo de limitele obișnuite, a întrece măsura. A fi în notă = a fi în concordanță cu o situație dată. Ca pe note = bine, așa cum trebuie. ** (La pl.) Caiet care cuprinde piese muzicale transcrise. 7. Fig. Nuanță, însușire, trăsătură caracteristică, semn distinctiv; particularitate. - Din fr. note, lat., it. nota.Sursa : DEX '98 NÓTĂ s. I. 1. v. însemnare. 2. (la pl.) v. notițe. 3. v. indicație. 4. v. adnotație. 5. v. comentariu. 6. informație. (O scurtă \~ cu privire la ...) 7. înștiințare. (O \~ dată la ziar.) II. v. însușire. III. sunet.Sursa : sinonime nótă s. f., g.-d. art. nótei; pl. nóteSursa : ortografic NÓT//Ă^2 \~e f. 1) Semn convențional folosit pentru reprezentarea grafică a unui sunet muzical. A cânta pe \~e. * A pune o melodie pe \~e a reprezenta grafic o melodie; a înscrie o melodie. 2) Sunet muzical corespunzând acestui semn. \~a sol. * \~ falsă (sau discordantă) a) notă care nu corespunde muzicii; b) element care nu este în concordanță cu restul ansamblului. Ca pe \~e cum trebuie; bine. 3) la pl. Volum sau foaie aparte conținând piese muzicale. /Sursa : NODEX NÓT//Ă^1 \~e f. 1) Text scris, conținând un scurt comentariu; însemnare; remarcă. * \~e marginale însemnări făcute pe marginea unui text tipărit (sau a unui manuscris). A lua \~ de ceva a) a lua cunoștință de ceva; b) a ține seamă de ceva; a reține. \~e de călătorie (sau de drum) însemnări referitoare la impresiile culese dintr-o călătorie. \~ explicativă anexă la o carte, conținând explicații referitoare la conținutul acesteia. \~ de plată hârtie oficială, în care este indicată suma ce urmează să fie achitată. 2) la pl. v. NOTIȚĂ. * A lua \~e a face însemnări; a conspecta. 3) Mențiune dintr-un sistem convențional de cifre, care serveşte pentru aprecierea cunoștințelor elevi-lor și studenților. 4) Scurtă informație publi-cată în presa periodică. 5) Adresare diploma-tică a guvernului unui stat către guvernul altui stat. \~ de protest. 6) Semn distinctiv; nuanță caracteristică. \~ de umor. /Sursa : NODEX NÓTĂ s.f. 1. Scurtă însemnare scrisă; însemnare, indicație, comentariu, remarcă (în scris) asupra unei chestiuni, asupra unui fapt etc. ** Adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. Aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară. * A fi în notă = a se potrivi unei situații. 3. Element component caracteristic al unei noțiuni. 4. Calificativ (exprimat în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, ale unui student etc. 5. Comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern cu privire la anumite probleme etc. 6. Înscris care cuprinde indicarea sumelor (și calculul lor) pe care trebuie să le achite cineva; socoteală. 7. (Muz.) Semn grafic prin care se indică înălțimea și durata unui sunet; sunet muzical. * A forța nota = a exagera. [< fr. note, it., lat. nota].Sursa : neologisme NÓTĂ s. f. 1. scurtă însemnare scrisă; indicație, comentariu, remarcă (în scris). * articol publicistic de proporții reduse. * adnotare la un text, care cuprinde lămuriri sau informații asupra unei probleme ridicate de acel text. 2. aspect, nuanță caracteristică, trăsătură particulară. o a fi în ~ = a se potrivi unei situații; a forța ă = a exagera. 3. element component caracteristic unei noțiuni. 4. calificativ (în cifre) prin care se apreciază cunoștințele, lucrările unui elev, unui student etc. 5. comunicare diplomatică scrisă, adresată de un guvern altui guvern, cu privire la anumite probleme etc. 6. înscris care cuprinde indicarea sumelor pe care trebuie să le achite cineva. 7. semn convențional pentru reprezentarea grafică a sunetelor muzicale; sunetul corespunzător. (< fr. note, it., lat. nota)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru NOTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru NOTĂ. Ion Luca Caragiale - Bacalaureat ... mi-a zis? „Mămițo, dacă pierz un an, mă omor!..." E în stare, cum e el ambițios... închipuiește-ți, să-i dea nota 3, și lui îi trebuie 6... Și la ce? tocmai la Morală... Acu, dumneata îl cunoști pe Ovidiu de când era mic... Știi ce creștere ... Ba! — Am venit să te rog să dai lui Ovidiu Georgescu — pe care l-ai examinat ieri la Morală și i-ai dat nota 3 — să-i dai nota 6... — ! — Să nu zici că nu poți!... știu că poți! trebuie să poți! — Atunci trebuie să le dau la toți... — Să ... bună! Profesorul — e și el om de familie bună - zice: — Bine! dacă sunt de familie bună, vom cauta să le dăm la toți nota 6. — Îmi promiți? — Pe onoarea mea de profesor! Am plecat încântat. Madam Georgescu mă aștepta foarte nerăbdătoare: — Ei? — Ei, le dă ... Ovidiu. — Nu-nțeleg. — Le dă — zic eu — notă bună la toți băieții. — Și lui Ovidiu? — Mai ales... Le dă nota ... Ion Luca Caragiale - Lanțul slăbiciunilor ... ți refuze o rugăminte. Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar fi o mare nenorocire pentru familia ... în birjă și alerg acasă... Acasă, scrisorica nicăieri... Fuga la d-ra Popescu. - Prea-grațioasa mea prietenă, lucrul merge bine; am obținut de la profesor nota dorită; decât, acuma am nevoie să știu numele protejatului matale... Cum îl cheamă pe tânărul? - Ți-am scris numele în scrisoarea mea. - Da, dar scrisoarea ... refuzi, știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment... - Lasă, omule, fleacurile... - Să-i dai nota 7, cum mi-ai promis... - Cui, frate? - Lui Mitică Dăscălescu. - Mitică Dăscălescu!... Nu țiu minte să am vreun școlar cu așa nume. - Nu se poate ... Ştefan Petică - Cântec uitat Cântec uitat de Ștefan Petică 1900 ...Și coardele vorbiră prelung și trist. Eu n-aș fi voit să le ascult, căci știam bine amara durere care zăcea în glasul lor, dar ele suspinară așa de rugător și notele se tânguiau așa de sfâșietor, încât am rămas pe loc, ca și când mi-ar fi fost ochii prinși de ademenirea ucigătoare a unei prăpăstii. Iar coardele vorbiră prelung și trist. O notă stângace sălta tremurând ca o umbră ce se mișcă fantastică într-o alee umbrită de tei negri în noapte. Noapte de vară! Cărarea se desfăcea albă și prăfuită ca un pod de argint peste pământul adormit. Copacii stăteau nemișcați ca niște copaci fermecați de poveste veche și luna părea prinsă pe imensa boltă albastră. Câmpul se întindea ca un strat de flori albe, și în toată această magie strălucită și ciudată a nopței numai umbrele negre ale teilor își lăsau dulcele lor mister ca un vis duios peste o serbare veselă. Și coardele spuseră prelung și trist povestea înainte. O notă ușoară sălta zglobie ca o rază de lună furișată prin frunzișul des al ramurilor. Ramuri întinse peste un drum ... Paul Zarifopol - G. Ibrăileanu: Studii literare ... studiat. În el e dezvoltat unul din cele mai fundamentale capitole din teoria artei literare; este în definitiv un magistral tratat de metodă. Împreună cu nota, atăt de completă, despre numele proprii în Caragiale, și cu minunatele observații asupra versificației lui Eminescu, studiul despre Creație și analiză ține mai mult decât ... foarte. Nume de tipul acesta am fi găsit neapărat în Caragiale, dacă ar fi apucat să scrie isloria copiilor și nepoților lui Jupân Dumitrache. După nota dlui I., mă întreb, îngrijorat, ce mi-ar mai rămâne de spus despre Dicționarul numelor proprii mie, în a cărui sarcină cade editarea ... Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi ... când Adelei, urcându-se pe capra trăsurii rotunzimea de zăpadă îi sidefează o clipă voalul negru al ciorapului, doctorul Codrescu renunță a mai nota ce simte. E paroxismal. Însă diavolul nu se odihnește. Adela se lovise la un picior. Doctorul trebuie să o examineze, și grozăvia se întâmplă: îi ... Ștefan Petică - II (Și flautul magic vorbi) ... stofele-ntinse Iar flautul magic plângea înainte. Mănunchiuri albastre de mici viorele Lăsară parfumuri subtile și clare În preajmă: o dulce și caldă-ntristare, Și nota ușoară lovea în perdele. Ea sta glorioasă ca-n razele sfinte Și iată! În vraja de note ușoare Iubeam pe frumoasa etern visătoare; Iar flautul ... Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie Alexandru Macedonski - Noaptea de septembrie Noaptea de septembrie de Alexandru Macedonski La muză Atunci când după zile de lungă așteptare Îmi apăruși deodată zâmbind, sufletul meu, Crezui că ești un înger, de pace și scăpare, Trimis să mă rentoarcă la bunul Dumnezeu. Tu nu erai un înger, cerească nălucire, Dar cugetu-mi atuncea la pace se-nvoi... Ți-am dat a mea junie, mi-ai dat a ta iubire Și scepticul îndată de cer nu se-ndoi! Mi-ai zis: Poetul are o misiune sfântă... El trebuie să creadă și n-am mai cercetat. Poetul e o harpă: nu cugetă, ci cântă Chiar el nu se-nțelege, dar este ascultat! Prin lumile luminii se-ntraripă să zboare Și-n urma sa deșiră frumoși mărgăritari, Pământu-n depărtare îl lasă sub picioare Și-mbrățișează totul cu aripile-i mari! Și m-am suit atuncea în cerurile mute, Și cerurile mute atuncea mi-au vorbit, Eternul în tot locul vibra pe întrecute, Iubită nălucire, de ce m-ai părăsit? În sufletu-mi de tânăr era-ntuneric mare, Eram ca și o barcă lipsită de cârmaci, Veniși, făcuși lumină! Suflași, și c-o suflare Făcuși să-ntindă pânze ... Alexandru Vlahuță - Eternul cântec Alexandru Vlahuţă - Eternul cântec Eternul cântec de Alexandru Vlahuță E vechi de când lumea, dar celui de-l cântă Ce nou i se pare!... S-ascultă uimit. În el i-o legendă frumoasă și sfântă, Și vorbele-o sfarmă cu zgomotul lor: E cântecul inimii care-a murit, Ș-al primului nostru amor. E noapte, sunt singur, și iar mi-aud gândul Cum, notă cu notă, mi-l cântă în taină. Ce dulce-i... Îmi vine să plâng ascultându-l... De ce nu se poate o dată s-aștern Săraca și aspra cuvântului haină Pe-al gândului cântec etern! Ah, iată grădina... văd urmele mele Pe prundul aleii. Pământul miroase, Ș-albasrtu-i de cele dintăi micșunele. Curg valuri de raze din cerul deschis; E liniște-n aer, și toate-s frumoase, Și toate le văd ca-ntr-un vis. Și crăngile-atârnă-ncărcate de floare S-atingă pământul ai crede că-s ninse Sub alba podoabă ce tremură-n soare; Iar tu, ca din basme, deodată mi-apari, Înaltă și zveltă, cu brațele-ntinse, Cu ochii tăi limpezi și mari... Și ce-a fost pe urmă? Zadarnic! Cuvintele-s tulburi și grele. Se-ntunecă- ... Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment) Amintiri literare de Cincinat Pavelescu [FRAGMENT] Părinții mei oameni de cultură n-au contrariat nicio- dată modesta mea vocație literară. Tatei, deși profesa ingin- eria și era un om de știință desăvârșit, având chiar reputația de a fi fost întâiul matematic al epocii sale, îi plăcea mult literatura, și biblioteca sa era plină de ediții frumos ilustrate ale clasicilor francezi, latini și italieni. El avea o fizionomie deschisă, ochii vii sub o frunte largă și un zâmbet binevoitor îi lumina veșnic buzele vesele. Mama, mică, talia în miniatură, avea un cap grec, expre- siv, cu un nas fin, drept și sculptat. Iar ochii, mari, negri și adânci erau mai totdeauna învăluiți într-o pânză de melan- colie dulce. Amândoi se ocupau mult de instrucția noastră. Mama învățase latinește și grecește ca să ne asculte seara lecțiile și venea la liceul Sf. Sava mai în fiecare săptămână să se intereseze de progresele noastre. Obiceiul de a răscoli prin cataloage notele mi-a pricinuit chiar o mare supărare în clasa V-a, dacă nu mă-nșel. Eram la toate materiile notat excelent, afară de muzică, pentru care nu ... Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii Ceasornicul bunicii de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Fantoma amintirii", în Revista democrației române , I, 29, 26 sept. 1910. p. 1140—1142. Urmez o stradă cunoscută, pe care am străbătut-o atîția ani de zile, și fără să mă gîndesc la năvala anilor care au curs peste mine, de cînd trăiesc departe, mi se pare ciudat că prin grădini nu văd aceiași pomi, la geamuri aceleași figuri cunoscute. Aci își apleca ramurile un cais, și dincolo, noaptea, nălucea un arțar alb ca o fantomă. Oprit lîngă un grilaj de fier, îmi reazim capul ca să privesc înlăuntrul unei curți, și nu mai recunosc vechile case în care am stat. Străinul care s-a mutat și-a pus pecetea lui. E tăcere, nu văd nici o trăsură la scară, nici o siluetă de misit, nici o umbră de cerșetor. Și totuși, stînd afară, mă strecor, cu gîndul înlăuntru urc scările, trec ușurel prin ganguri și intru în odaia unde am copilărit. Cu puterea amintirii așez lucrurile la loc, covoarele vechi cu flori șterse, iconostasul în firida din părete, rînduiesc icoanele îmbrăcate în argint, aprind candela, apoi, făcîndu-mă copil, îngenunchi o clipă ... Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel) ... în aer ca un funigel rătăcitor. O șoaptă gîngavă, scăpată dedesubtul unei clape ca dedesubtul unui dinte bătrîn, a alergat parcă să întîlnească nota filată ; tremolo, ca un pas greoi și nesigur, ce-ar trece deasupra unor dale clădite peste o boltă, contrabasul a urmat și el ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NOTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 107 pentru NOTĂ. NOTÁ , notez , vb . I . Tranz . 1. A însemna , a consemna ceva în scris . 2. A aprecia pe cineva sau rezultatele cuiva prin note , calificative . 3. A semnala , a sublinia ceva ; a reține , a NOTÁȚIE , notații , s . f . 1. Însemnare , consemnare ; text scris care conține scurte însemnări , observații . 2. Reprezentare prin semne convenționale , simboluri etc . ; p . ext . semn grafic , simbol etc . prin care se reprezintă ceva . 3. Calificare , apreciere a cunoștințelor cuiva cu ajutorul notelor sau al calificativelor . [ Var . : notațiúne s . NOTAȚIÚNE s . f . v . ... DIÉZ , diezi , s . m . Semn muzical convențional pus înaintea unei note sau la începutul portativului , care arată că nota respectivă trebuie executată cu un semiton mai sus ; p . ext . interval de un semiton cu care se ridică o notă sau un șir de note ... LUÁ , iau , vb . I . Tranz . I. 1. A prinde un obiect în mână spre a - l ține ( și a se servi de el ) sau spre a - l pune în altă parte . 2. A mânca ( pe apucate ) , a înghiți din ceva ; spec . a înghiți o doctorie . 3. A îmbrăca , a pune pe sine o haină etc . II. 1. A scoate ceva din locul în care se afla ; a smulge , a desprinde . 2. A scoate ceva în cantitate limitată . 3. A deposeda pe cineva de un lucru ( fără intenție de a și - l însuși ) . III. 1. A - și însuși ceea ce i se cuvine , a pune stăpânire pe ceva ; p . ext . a primi , a căpăta . 2. A ( - și ) face rost de ceva ; a găsi pe cineva sau ceva . 3. A cumpăra . 4. A încasa o sumă de bani . 5. A - și însuși un lucru străin . 6. A cuceri ; a ... MI s . m invar . A treia notă muzicală din gama do major ; semn care reprezintă această ... înregistrarea automată a numărului telefonului chemat . 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei voci , cuprinsă între nota cea mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă , fără schimbarea timbrului . 8. ( Inform . ) Dispozitiv folosit în calculatoarele electronice , destinat păstrării ...  s . m . invar . A treia literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală medială , închisă ^2 ( 8 ) , nerotunjită ( Î s . m . invar . A douăsprezecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală închisă ( 8 ) , nerotunjită ( 2 ) , din seria ... ÎNSEMNÁ , însémn , vb . I . I. Tranz . 1. A aplica , a pune un semn caracteristic de recunoaștere . 2. A nota ( prin scris sau prin alte semne grafice ) , a face o însemnare . 3. A delimita . II. Intranz . unipers . A avea ... Ă s . m . invar . A doua literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( vocală medială , cu deschidere ( 4 ) mijlocie , nerotunjită ( Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||