Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ȚINE, ALTRUISM, ANTICLERICALISM, DECLARA, FĂȚĂRNICIE, NEGLIJENȚĂ, NEUTRALITATE, NIHILISM, SLUGARNIC, SPĂSENIE ... Mai multe din DEX...

ATITUDINE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ATITÚDINE, atitudini, s.f. 1. Ținută sau poziție a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. * Expr. A lua atitudine = a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. - Din it. attitudine, fr. attitude.

Sursa : DEX '98

 

ATITÚDINE s. 1. v. poziție. 2. v. comportare. 3. comportare, gest, purtare. (\~ lui m-a mișcat.)

Sursa : sinonime

 

atitúdine s. f., g.-d. art. atitúdinii; pl. atitúdini

Sursa : ortografic

 

ATITÚDIN//E \~i f. 1) Poziție a corpului; fel de a-și ține corpul; ținută; poză; postură. 2) Fel de a fi sau de a se comporta; comportare. * A lua \~ a-și manifesta punctul de vedere cu fermitate; a-și manifesta poziția. [G.-D. atitudinii] /attitude, it. attitudine

Sursa : NODEX

 

ATITÚDINE s. f. 1. poziție a corpului, ținută. 2. poziție față de un eveniment, de un fapt. * fel de a se purta, de a acționa; comportare. o a lua ~ = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. (< it. attitudine, fr. attitude)

Sursa : neoficial

 

ATITÚDINE s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. * A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ATITUDINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru ATITUDINE.

Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate

... dreptate să fiu trist: aceasta e adaptarea ființei care suferă. Melancolia mea e justificată de cutare și de cutare pricini, deci e adevărata și justa atitudine sentimentală fața cu lumea. 5. ...după cum în lumea naturală ființa zoologică se mlădiază cu atât mai puțin mediului cu cât e mai tare, tot ...

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală a oricărei teorii este o atitudine de un impresionism astăzi perimat. Poți să nu cultivi teoria aceasta e o chestie cu totul particulară. Trebuie știut însă că teoretizarea este, în general ...

 

Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre

Vasile Pârvan - Datoria vieţii noastre Datoria vieții noastre de Vasile Pârvan Lecție de deschidere a cursurilor de istoria antică și de istoria artelor, ținute în semestrul de iarnă 1919 - 1920 la Universitatea din Cluj, citită în ziua de 3 noiembrie 1919 De la o zi la alta popoarele trăiesc prin munca, mereu aceeași, a celor mulți. Singura oboseală ce și-o dă sufletul omului simplu e de a păstra cât mai neschimbat meșteșugul din bătrâni, care îi dă - după meseria ce o are - hrana. Și memoria populară e foarte precisă: unele procedee își au începutul lor, identic cu forma de azi, în epoca preistorică. Continuitatea civilizațiilor populare în cursul mileniilor e propriu-zis un simplu reflex al continuității vieții din natură: evoluția acesteia se petrece în limite de timp așa de imense, încât sunt neaccesibile controlului uman; se poate așadar vorbi de o adevărată eternitate a primitivismului popular, conservativ. Istoric, adică evolutiv-uman, popoarele trăiesc numai prin fapta precursorilor și revoltaților. Aceștia tulbură ca niște demoni, perpetuu nemulțumiți, beatitudinea lenei spirituale a contemporanilor, le deșteaptă iluzii și apetituri, le răscolesc patimile, le dărâmă prețiosul echilibru al perfectei inerții. Fie ...

 

Paul Zarifopol - Artă și virtuozitate

... Și luna neapărat. Dar: Ce e mai frumos, e spanacul și pe urmă luna asta ce e? Răspunde știința literaturii: aceasta e intervenție ironică, farsă, atitudine antilirică. Vezi bine. Totuși, e permis a bănui că intenția ironică, atitudinea antilirică, farsa nu sunt, prin voia lui Dumnezeu, cusururi absolute și ...

 

George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc

... prefăcându-te a crede că chiar așa ar trebui să fie...â€� Precum vedeți, Bergson reduce humorul la o simplă atitudine intelectuală. Dacă ar fi așa, atunci orice om ar putea să aibă humor, numai să vrea — căci o atitudine intelectuală, că și una fizică, materială, poate fi luată sau imitată de oricine, după voie. Dar se știe că, în realitate, <știți bine că > lucrurile ... aptitudine înnăscută. El nu e numai o stare de suflet, pentru că atunci orice om vesel ar avea humor; el nu e nici o simplă atitudine intelectuală, voită și obținută prin mijloace conștiente, pentru că atunci orice om inteligent, în orice stare sufletească s-ar găsi și fără alte însușiri înnăscute ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

Paul Zarifopol - Poezia pură Poezia pură de Paul Zarifopol Între părintele Bremond, membru al Academiei Franceze, și ziaristul Paul Souday s-a iscat ceartă, toamna trecută, de la definiția poeziei. Pentru obișnuita lectură publică înaintea celor cinci secții ale Institutului, preotul literat a ales să vorbească despre poezia pură, și în cuvântarea lui avusese mai ales grijă să dea a înțelege că poezia nu se poate defini. Tocmai acest lucru pare să fi supărat mai mult pe Paul Souday. Probabil, ca frances de veche observanță și ca ziarist, el nu rabdă obscuritatea, oricât ar fi de prestigioasă, și s-a necăjit rău când Bremond a spus că poezia n-are a face cu rațiunea. Souday s-a grăbit să înțeleagă și aici pare c-a fost nedrept că Bremond consideră poezia ca un fel de divagație absolut certată cu mintea sănătoasă. Se poate zice și aceasta despre poezie, dar în cazul special nu se zisese. Cearta s-a îndărătnicit asupra unui vers celebru din Racine: la fille de Minos et de PasiphaĂ©.1 Souday e sigur că frumusețea versului stă în ...

 

George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece

George Topîrceanu - Şt. O. Iosif: Patriarhale şi cântece Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece de George Topîrceanu Despre Iosif s-a spus la început că face parte din școala lui Coșbuc . Și de atunci așa a rămas. El a fost definitiv categorisit în conștiința publicului, după critica grăbită de atunci, sub această etichetă sumară și precisă. Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu vulpea fiindcă amândoi au coadă lungă. În afară de valoarea lor prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc sugestiv și liric, Iosif — tocmai dimpotrivă: un poet sentimental liric, reflexiv. Despre Coșbuc, cu clasicismul lui cronologicește exotic, s-a ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) Ioan Slavici de George Topîrceanu Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească din generația lui l-au prețuit de la-nceput și l-au urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca să trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit să producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , ...

 

George Topîrceanu - Mihail Sadoveanu: Cocostârcul albastru

... primim atâtea creații fermecătoare, încât ni se pare acum foarte natural ca noi să așteptăm și d-sa să dea, infailibil. Poate că și această atitudine a noastră l-a făcut să nu adoarmă niciodată pe laurii câștigați. Cu fiecare nou volum al dlui Sadoveanu, acel ce ...

 

Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei

... de fețele împărătești. Nu este dar de mirat, că Europa, aderând fără rezervă la noua noastră școală diplomatică, a aplaudat cu mulțumire ferma atitudine politică luată de redacția noastră, cum și stilul hazliu și popular al guvernului din Madrid - (și între noi rămâne vorba, sperăm că și noi pe ...

 

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane

Ion Luca Caragiale - Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane Teribil naufragiu, din norocire fără accident de persoane de Ion Luca Caragiale Statul nostru avea odată, pe cât își poate aminti oricine, o mare magazie de cărți, pe care o numea Biblioteca Națională. De mult, foarte de mult nu se mai pomenește despre dânsa. De multe ori acea magazie plină de înțelepciuni a avut imprudența să se mute cu chirie, ca un amploiat hărbar, de colo până colo, neținând seama că o mutare face cât o inundație, și două cât un foc. Călătorind multă vreme de colea până colea, ca o corabie îndrăzneață pe întinsele mări, a trebuit până în fine sa se prăpădească în neguri ca oricare Leviathan. A fost un dezastru, un cumplit nenoroc, o catastrofă memorabilă. Unde o mai fi sărmana corabie pierdută de atâta vreme în pustiurile zbuciumate ale oceanelor? mai există, oare, sfărămăturile ei? ce s-au făcut scoarțele faimoasei Bibliotece Naționale? Mister! Nici un muritor n-ar putea îndrăzni să răspundă la aceste întrebări indiscrete, nici chiar personalul bibliotecei... Căci uitasem să spun că, din norocire pentru statul nostru, deși nu se mai știe de urma ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATITUDINE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 367 pentru ATITUDINE.

ȚINE

... Tranz . A face ca trupul ( sau o anumită parte a lui ) să stea mai mult timp într - o anumită poziție sau atitudine . 2. Tranz . A face pe cineva sau ceva să stea un timp oarecare într - un anumit loc . 3. Tranz . A face ... într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat prin " mândru " , " mare " , " tare " sau un echivalent al acestora ) A fi mândru , încrezut ; a ...

 

ALTRUISM

... ALTRUÍSM s . n . Atitudine morală sau dispoziție sufletească a celui care acționează dezinteresat în favoarea altora ; doctrină morală care preconizează o asemenea atitudine

 

ANTICLERICALISM

... ANTICLERICALÍSM s . n . 1. Atitudine ostilă față de cler ; respingere a bisericii ca instituție religioasă ; respingere a amestecului clerului în viața publică . 2. Atitudine

 

DECLARA

... expr . ) A declara război = ( despre state ) a anunța în mod oficial începerea stării de război ; fig . a lua o atitudine ostilă , combativă față de cineva sau de ceva . A declara grevă = a anunța în mod oficial începerea unei greve . ( Jur . ) A ... fenomene ) A lua naștere , a apărea , a se ivi , a începe . 5. Refl . A lua atitudine

 

FĂȚĂRNICIE

... FĂȚĂRNICÍE , fățărnicii , s . f . Lipsă de sinceritate ( în purtare , atitudini etc . ) ; purtare , atitudine

 

NEGLIJENȚĂ

... NEGLIJÉNȚĂ , neglijențe , s . f . Faptul de a fi neglijent ; atitudine de nepăsare , de delăsare în îndeplinirea unei datorii ; faptă , atitudine

 

NEUTRALITATE

... NEUTRALITÁTE s . f . Situație , atitudine a unui stat care nu se amestecă în conflictul dintre două sau mai multe state , care nu participă la pacte sau la alianțe ...

 

NIHILISM

... NIHILÍSM s . n . Atitudine , tendință , concepție sau manifestare care neagă rânduielile , instituțiile , morala , tradițiile culturale existente într - o societate dată , fără să le opună , în schimb , altele superioare ; atitudine ...

 

SLUGARNIC

... SLUGÁRNIC , - Ă , slugarnici , - ce , adj . ( Despre oameni ) Care are o atitudine umilă , lipsită de demnitate față de cei pe care îi slujește sau de care depinde ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care decurge dintr - o astfel de ...

 

SPĂSENIE

... SPĂSÉNIE s . f . ( Înv . și pop . ) Atitudine de pocăință și de smerenie ; atitudine

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...