|
|
||
|
Vezi și forma bază: MARCĂ Vezi și:MARCĂ, ȘARNIERĂ, ȘTANȚĂ, AEROFILATELIE, ALBUM, COLIȚĂ, DEPAREIA, DEPAREIAT, ESEU, FILATELIE, FILATELIST ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului MARCA: MARCĂ.
MARCA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MARCÁ vb. tr. 1. a însemna (un obiect, un animal) pentru a(-l) recunoaște; (spec.) a însemna (un obiect de aur, de platină etc.) pentru a garanta că este veritabil. 2. (fig.) a indica, a dovedi; a arăta, a proba. * a remarca; a sublinia. 3. a delimita un teren, o cale rutieră sau navigabilă etc. 4. (sport) a supraveghea pe unul sau pe mai mulți jucători din echipa adversă spre a-i împiedica să întreprindă acțiuni ofensive. 5. a înscrie unul sau mai multe puncte într-o competiție etc. (< fr. marquer, germ. markieren)Sursa : neoficial MARCÁ, marchez, vb. I. Tranz. 1. A face, a aplica un semn caracteristic pe un obiect, pe un animal etc., pentru a-l deosebi de altele. ** A imprima, pe un obiect de metal prețios, semnul oficial care îi garantează calitatea și autenticitatea. 2. Fig. A constitui o notă specifică, o trăsătură caracteristică; a reprezenta, a ilustra. ** A scoate în evidență, a releva, a sublinia; a manifesta. ** A constitui o dovadă; a indica, a dovedi. 3. A delimita un teren, o suprafață etc. prin linii, semne; a însemna. 4. (Sport) A obține unul sau mai multe puncte într-o competiție, într-un joc; a înscrie. ** A supraveghea pe unul sau pe mai mulți jucători din echipa adversă, pentru a-i împiedica să întreprindă acțiuni ofensive, sau să marcheze (4). - Din germ. markieren, fr. marquer.Sursa : DEX '98 MARCÁ vb. v. demonstra, dovedi, indica, proba.Sursa : sinonime MARCÁ vb. 1. v. însemna. 2. v. timbra. 3. v. delimita. 4. v. înregistra. 5. a arăta, a indica, a însemna, a preciza. (Ceasul \~ timpul.) 6. v. accentua. 7. a ilustra, a însemna, a reprezenta, a semnifica. (Acest roman \~ o dată importantă în literatură.) 8. (SPORT) a înscrie, (rar) a puncta. (A \~ un gol.)Sursa : sinonime marcá vb., ind. prez. 1 sg. marchéz, 3 sg. și pl. marcheázăSursa : ortografic A MAR//CÁ \~chéz tranz. 1) A evidenția printr-o marcă; a însemna. 2) (obiecte din metale prețioase, mărfuri industriale) A prevedea cu un semn oficial (pentru a garanta calitatea și autenticitatea). 3) (terenuri, suprafețe) A indica printr-un jalon, stabilind limitele. 4) A indica printr-un semn; a scoate în evidență. \~ greșelile. 5) sport (goluri, puncte etc.) A trece la activul său ori al echipei sale; a înscrie. 6) sport (jucători din echipa adversă) A supune unui marcaj. 7) A însemna prin sine; a constitui; a reprezenta. 8) fig. A servi drept dovadă; a demonstra; a dovedi; a proba. /Sursa : NODEX MARCÁ vb. I. tr. 1. A însemna (un obiect) pentru a(-l) recunoaște; (spec.) a însemna (un obiect de aur, de platină etc.) pentru a garanta că este veritabil. 2. (Fig.) A indica, a dovedi; a arăta, a proba. ** A remarca; a sublinia. 3. (Sport) A supraveghea pe unul sau pe mai mulți jucători din echipa adversă spre a-i împiedica să întreprindă acțiuni ofensive; a înscrie, a realiza un punct. [P.i. 3,6 -chează. / < fr. marquer, cf. it. marcare].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MARCARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru MARCA. Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun și băutură Alexei Mateevici - Două cuvinte despre tutun şi băutură Două cuvinte despre tutun și băutură de Alexei Mateevici Noi totdeauna lăudăm starea lucrurilor prin țările străine, nouă ne place să urmăm pilda noroadelor mai dezvoltate decât noi. Să căutăm, dar, cum apără aceste popoare sănătatea fiilor lor și cum pedepsesc pe acei oameni, care fac rău acestei sănătăți. În Arkanzas, în America despre miezul nopții, este un zacon, care nu dezleagă vânzarea țăhărcilor tinerilor pân-la vârsta de 16 ani, iar încălcarea acestui zacon se pedepsește cu un ștraf bănesc de la 2000 păn la 20000 de mărci. Tot așa pedeapsă trage și cel ce i-ar dărui unui băiat mai tânăr decât de 16 ani o țăharcă de tutun. În multe locuri din Norvegia vânzarea tutunului cu orișice prilej este oprită sub frica pedepsei, iar cel ce-i dă unui băiat o țăharcă, precum și băiatul care o ie, sunt judecați cu toată asprimea zacoanelor. Tutunul este adus în Europa în anul 1511. Multă vreme fumarea, tragerea tutunului se socotea ca un păcat de moarte. În Rusia pân-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun li se tăiau nasul și urechile. În vremea noastră în Rusia ... Cincinat Pavelescu - Unui scriitor teolog ... Unui scriitor teolog de Cincinat Pavelescu Te-ai chinuit o viață-ntreagă, Mâncând doar post și mânătărci, Și-ai scris s-ajungi un om de marcă Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Dimitrie Anghel - Alaiul vechiturilor Alaiul vechiturilor de Dimitrie Anghel Publicată în Scara , II, 520, 25 iunie 1911, p. 1—2. Regina Mab încă singură a rămas stăpînă pe spațiul infinit. În cărucioara primitivă, ea sfidează fără frică, întîlnind în calea ei păsările cu aripi de trestie și pînză, pe care le-a făcu omul în setea lui de libertate. Ea singură aleargă stăpînă pe vînturi, călătorește pe drumuri de nouri ce i se aștern, face popasuri pe poduri de senin, trece triumfală sub arcurile multicolore ale curcubeilor. Că o aripă frîntă de furtună a fîlfîit cu deznădejde undeva, în univers, și că o viață mai mult s-a stins, ei prea puțin îi pasă... Și un zbor întreg de aripi se avîntă cu toate acestea după ea, care ține recordul spațiului. Moartea nu-i decît un cuvînt van, căci e și ea o înălțare. Scăpați de greul lest al lutului, ne vom înălța cu toții și vom pluti ca și Mab, frumoasa regină, în sferile albastre. Fascinați de infinit ori de aurul care strălucește la capătul fiecărei etape, cei ce țin aripele merg fără să întoarne capul înapoi, să vadă dacă ... Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Mateiu Caragiale - Remember (Mateiu Caragiale) Remember de Mateiu Caragiale Scrisă în 1913; publicată în 1921 "Ceci est un fait-divers atroce." Les MĂ©moires du Bal-Mabille Sunt vise ce parcă le-am trăit cândva și undeva, precum sunt lucruri viețuite despre care ne întrebăm dacă n-au fost vis. La asta mă gândeam deunăzi seara când răvășind printre hârtiile mele ca să văd ce se mai poate găsi de ars — hârtiile încurcă — am dat peste o scrisoare care mi-a deșteptat amintirea unei întâmplări ciudate, așa de ciudată că, de n-ar fi decât șapte ani de când s-a petrecut, m-aș simți cuprins de îndoială, aș crede că într-adevăr am visat numai, sau că am citit-o ori auzit-o demult. Era în 1907. Fusesem greu bolnav în București și mă întorceam la Berlin acasă. Însănătoșirea mea se făcea cu anevoință, cerând îngrijiri mari. La plecare, doctorul m-a sfătuit să mă feresc până și de cele mai ușoare zguduiri sufletești. Bietul doctor! Am dat din umeri, zâmbind și i-am spus să fie pe pace. După un surghiun de doi ani revedeam Berlinul. Am de Berlin ... Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru MARCA. MÁRCĂ^4 , mărci , s . f . ( adesea determinat prin " poștală " ) Mic imprimat emis de stat și care , aplicat sau tipărit pe scrisori , pe unele colete etc . , servește drept plată anticipată a transportului poștal . MÁRCĂ^3 , mărci , s . f . 1. Nume dat în statul franc și în Germania medievală comitatelor de frontieră , aflate sub guvernare militară . 2. Obște sătească din Europa apuseană medievală , în care pământul arabil rămâne proprietate privată . MÁRCĂ^2 , mărci , s . f . Unitate monetară principală în unele țări europene . MÁRCĂ^1 , mărci , s . f . 1. Semn distinct aplicat pe un obiect , pe un produs , pe un animal etc . pentru a - l deosebi de altele , pentru a - l recunoaște etc . 2. Fisă de metal cu număr de ordine , cu care lucrătorii își dovedesc prezența la lucru sau pe care o lasă în schimbul uneltelor primite . 3. Piatră sau bucată de șină vopsită în alb , așezată transversal între două linii de cale ferată care se întretaie , pentru a indica ramificația liniei ferate și locul până unde pot înainta vehiculele fără pericol de ciocnire . 4. Fig . Semn distinctiv , trăsătură specifică , însușire caracteristică ; ȘARNIÉRĂ , șarniere , s . f . 1. Balama , țâțână . 2. Dispozitiv format din două piese care , așezate de o parte și de alta a unui corp cilindric și fixate cu buloane , permit suspendarea întregului ansamblu pe un reazem . 3. ( Geol . ) Locul de îmbinare între cele două flancuri ale unei cute anticlinale sau sinclinale . 4. Locul de îmbinare între cele două valve care formează cochilia unui lamelibranhiat . 5. Fâșie de hârtie gumată pe care o folosesc filateliștii pentru a lipi mărcile poștale în albume . [ Pr . : - ni - ȘTÁNȚĂ , ștanțe , s . f . 1. Unealtă - dispozitiv formată dintr - un poanson și o placă tăietoare , folosită pentru prelucrarea , prin deformare plastică și prin tăiere , a pieselor din tablă , mase plastice etc . 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model , a unei mărci , a unei cifre etc . pe suprafața unei piese . [ Var . : stánță s . AEROFILATELÍE s . f . Ramură a filateliei care se ocupă de mărcile pentru poștă aeriană . [ Pr . : a - ALBÚM , albume , s . n . 1. Caiet cu foile dintr - o hârtie specială , în care se păstrează fotografii , ilustrate , mărci poștale etc . 2. Colecție de fotografii , de ilustrații , de schițe etc . , reunite , într - un volum , după o temă unitară . Album de artă . [ Pl . și : COLÍȚĂ , colițe , s . f . 1. Coală de carte sau de revistă , tipărită și fălțuită , înainte de a fi legată sau broșată ; fasciculă . 2. Mică coală de hârtie pe care sunt tipărite una sau mai multe mărci poștale și pe care se găsește o inscripție indicând ocazia cu care s - a lansat emisiunea respectivă . - Coală + suf . - DEPAREIÁ , depareiéz , vb . I . Tranz . ( Filatelie ) A descompleta o serie de mărci poștale . [ Var . : deparaiá vb . DEPAREIÁT , - Ă , depareiați , - te , adj . ( Filatelie ; despre serii de mărci poștale ) Care a fost descompletat . - V. ESÉU , eseuri , s . n . 1. Studiu de proporții restrânse asupra unor teme filozofice , literare sau științifice , compus cu mijloace originale , fără pretenția de a epuiza problema . 2. ( Sport ; la rugbi ) Încercare . 3. Probă preliminară de mărci poștale pe hârtie și în culori diferite în vederea alegerii prototipului definitiv al întregului FILATELÍE s . f . Acțiunea de a colecționa ( și a studia ) mărci FILATELÍST , - Ă , filateliști , - ste , s . m . și f . Persoană care se ocupă cu filatelia , colecționar de mărci Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||