Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SUBLINIA, SUBLINIAT2, VEDETĂ, ȘI, ALBI, CARTOTECĂ, CAZIER, COMISARIAT, COMPLETAȘ, CONTABILITATE, CONTINGENT ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului EVIDENȚĂ: EVIDENTĂ, EVIDENTA.

 

EVIDENȚĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EVIDÉNȚĂ, (2) evidențe, s.f. 1. Faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident; certitudine. * Expr. A scoate (sau a pune) în evidență = a scoate la iveală, a sublinia. 2. Activitate care asigură informarea permanentă și precisă despre situația dintr-un anumit domeniu prin înregistrarea și controlul proceselor, fenomenelor, lucrurilor, bunurilor, persoanelor etc. din punct de vedere cantitativ și calitativ. - Din fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza.

Sursa : DEX '98

 

EVIDÉNȚĂ s. f. 1. faptul de a fi evident, caracterul a ceea ce este evident. ** a scoate în ~ = a reliefa, a sublinia. 2. înregistrare a fenomenelor, bunurilor, persoanelor etc. (< fr. évidence, lat. evidentia, it. evidenza)

Sursa : neoficial

 

EVIDÉNȚĂ s. v. claritate.

Sursa : sinonime

 

evidénță s. f., g.-d. art. evidénței; pl. evidénțe

Sursa : ortografic

 

EVIDÉNȚ//Ă \~e f. 1) Caracter evident. * A scoate (sau a pune) în \~ a scoate la iveală; a evidenția. 2) Oglindire (într-un document) a stării de lucruri într-un anumit domeniu. A ține \~a. /évidence, lat. evidentia

Sursa : NODEX

 

EVIDÉNȚĂ s.f. 1. Caracterul a ceea ce este evident; certitudine, claritate. ** Ceea ce apare clar sau atrage atenția. * A scoate în evidență = a reliefa, a sublinia, a remarca. 2. Înregistrare, însemnare a tot ceea ce ține de o activitate, de o chestiune etc. [Cf. it. evidenza, lat. evidentia].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru EVIDENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru EVIDENȚĂ.

Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona

... e o tragedie neștiută, într-un pustiu. Și mai departe, într-un colț fericit, iată o simandicoasă familie ce ține sfat, punîndu-și pretențiile în evidență,personaje grave, cravatate cu vinețiu, umflîndu-se de mîndrie, cum le stă mai bine unor curcani ce sînt. De neutrii claponi nu mai vorbim... Și ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... și suntem siguri că nu reuși niciodată, a-l disciplina. Despre alegerea repertoriului nu putem zice decît că această operațiune justifică pînă la evidență temerile noastre esprimate prin articolul inserat în nr. 59 al Naționalului . Iată tabloul companiei melodramatice din anul acesta, desemnat cu coloarele cele mai conștiințioase. Iată ...

 

Nicolae Filimon - Il barbiere di Sevilla. Melodramă comică în două acte

... să se prețuiască mai mult cea scrisă de dînsul. Dar el uitase proverbul care zice: "Omul propune, Dumnezeu dispune", și aceasta se adeveri pînă la evidență, căci Rossini învesti libretul Bărbierului cu o muzică atît de frumoasă și fidelă textului poeziei, că muzica lui Paisiello se pierdu cu totul în opinia ...

 

Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti

... el au cîntat bine și au fost unicul artist care au avut aplaude după merit. D-la Zenoni, în rolul Favoritei, au demonstrat pînă la evidență că observările ce i s-au făcut în operile jucate pînă aci nu sunt pasionate, după cum le califiază unii, ci din contra, pline de ...

 

Nicolae Filimon - Lucia di Lammermoor. Dramă în trei acte de Salvatore Cammarano

... un caracter foarte contrariu cu specialitatea geniului lui Donizetti; cu toate astea, aria din primul act, pe versurile: Cruda, funesta smania [3] indică pînă la evidență furia ce să naște și să mărește din ce în ce în inima superbului Asthon, cînd se vede contrariat de soru-sa Lucia în realizarea ...

 

Paul Zarifopol - Poezia pură

... de sus, o este o vocală de bas, care aici e și accentuată și prin urmare lungă și ținută, iar sonoritatea ei scoasă deosebit în evidență prin cezură. I-I-O formează o melodie descendentă, comparabilă unei coborâri de la notele de sus ale viorii spre cele de jos, poate chiar ...

 

Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi

Nicolae Filimon - Schiţe trase din viaţa şi scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi de Nicolae Filimon Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma. Părinții lui nefiind în stare a face educațiunea acestui mare geniu, care încă din etatea adolescinții sale da semne de un gust decis și dă cele mai bune dispozițiuni asupra artei muzicale, un oarecare Provesi Ferdinando, nume necunoscut în arta muzicală, dar carele în calitatea sa de organist al bisericii din Busseto scrisese oarecare piese de muzică, care, după cum zic unii, nu erau lipsite de oarecare valoare, se însărcină a iniția pe junele Verdi în primele elemente ale muzicii. Peste puțin timp lecțiunele lui Provesi deveniră de neajuns acestui geniu îndrăzneț și viguros, care începuse a devina cele mai abstracte și mai minunate secrete ale artii. Atunci ...

 

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei românești

Paul Zarifopol - Din istoria poeziei româneşti Din istoria poeziei românești de Paul Zarifopol Alexandrescu - Bolintineanu Cu acești doi poeți munteni, prin excelență așezați între clasicii noștri școlărești, stăm în plină influență a poeziei franceze. Pe Alexandrescu îl cunoscuse Ion Ghica elev la Sfântul Sava, băiat măricel începea să-i mijească mustața băiat măricel cu memoria plină de versuri din clasicii francezi. Îmi pare că epistolele, satirele și fabulele formează inventarul bun al lui Alexandrescu. Orientarea lui naturală a fost clasicistă. Melancolia întrucâtva insistentă, sentimentalism pe tema ruinelor, a fantomelor trecutului, sunt teme literare pe care le impunea literatura apuseană pe atunci. S-a observat, cu dreptate, că adoptarea unor teme ca aceasta nu ne permite a vorbi hotărât de un romantism român. Românii care căutau a face poezie în anii 30 până la 40 luau ce găseau pe piața literară franceză. Romantică era poezia aceasta franceză la ea acasă, în București și în Iași ea nu era romantică, era poezia nouă din Apus, poezia pe care tinerii români aveau a o pune împotriva poeziei de imitație neogreacă. Romantism nu puteam avea, pentru că nu avusesem ...

 

Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale

... o comedie nu are nimic a face cu politica de partid; autorul își ia persoanele sale din societatea contimporană cum este, pune în evidență partea comică așa cum o găsește, și acelaș Caragiale, care astăzi își bate joc de fraza demagogică, și-ar fi bătut joc ieri de ișlic ...

 

Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala

Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala de Nicolae Filimon Cuprins 1 Capitolul I - Slujnicăria 2 Capitolul II - Mitică Rîmătorian 3 Capitolul III - Cafeneaua din pasagiu 4 Capitolul IV - Rezi 5 Capitolul V - Trădarea 6 Capitolul VI - Tortura cu nuiele și cărămizi 7 Capitolul VII - Lupul își schimbă părul, iar nu obiceiul 8 Post-scriptum Capitolul I - Slujnicăria Pînă a nu începe povestirea tristelor întîmplări ale eroului acestei nuvele, credem de datorie a noastră indispensabilă a esplica lectorilor noștri ce înțelegem prin slujnicar și slujnicărie; căci daca zicem slujnicar, cată să zicem și slujnicărie, precum militar — militărie, cizmar — cizmărie și altele mai multe ce se termină prin ar și rie. Slujnicăria este o societate secretă ca a francmasonilor, carbonarilor și sansimonienilor [1], este o plantă exotică și detestabilă, a căria naștere și întindere în țara noastră o datorăm sărăciei vicioase și marei lipse de cultură morală a unei părți din junimea noastră. Ca societate secretă, slujnicăria are maeștrii ei, lojile, venditele, prozeliții și chiar cinismul ei [2]. Deosebirea este numai că doctrinele acestei societăți tind foarte ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii Asupra criticii de Constantin Dobrogeanu-Gherea Aveam de gând să scriem o schiță critică despre talentatul și simpaticul nostru nuvelist Barbu Ștefănescu-Delavrancea. Spre acest sfârșit am citit multe din criticile ce s-au scris despre dânsul și, citindu-le, ne-am schimbat ideea; ne-am hotărât să spunem câteva cuvinte despre critica noastră, despre cum este ea și cum ar trebui să fie. Aceste câteva cuvinte despre critică ne par trebuitoare înainte de a urma cu cercetările noastre. Oricine își va arunca ochii asupra criticilor ce se fac la noi, fie în foiletoane, fie în reviste, nu va putea să nu se simtă mâhnit. Critica românească, cu foarte mici excepții, e cât se poate de deșartă, o critică de frunzăreală. E mare rețeta în literatura noastră, dar mai mare încă în critică. Critica la noi nici n-are o viață neatârnată, ea trăiește pe lângă literatura artistică, din viața acestei literaturi, și nu pentru a-i da vreun ajutor, ci mai degrabă pentru a o încurca. Când apare vreo lucrare a unui scriitor al nostru, criticii se împart de obicei în două tabere: unii, dușmani ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EVIDENȚĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru EVIDENȚĂ.

SUBLINIA

... Tranz . 1. A trage una sau mai multe linii sub un cuvânt sau un text scris , spre a - l scoate în evidență . 2. Fig . A pune în evidență

 

SUBLINIAT2

... SUBLINIAT 2 , - Ă , subliniați , - te , adj . 1. ( Despre texte sau cuvinte scrise ) Scos în evidență printr - una sau mai multe linii trase dedesubt . 2. Fig . ( Despre fraze , cuvinte rostite ) Pus în evidență

 

VEDETĂ

... într - un film ( și se bucură de renume , de mare popularitate ) ; sportiv de mare talent și popularitate ; p . ext . persoană care vrea să iasă în evidență , să epateze . II. Navă mică ( de război ) care navighează pe fluvii sau în apropierea litoralului , pe o rază redusă de acțiune . III. Rând dintr - un ...

 

ȘI

... substantive între care există o corespondență sau o echivalență ) Binele și răul . 4. ( Așezat înaintea fiecărui termen al unei enumerări , ajută la scoaterea lor în evidență ) A adus și vin , și mâncare , și cărți . 5. ( Leagă două propoziții de același fel , indicând o completare , un adaos , o precizare nouă ...

 

ALBI

... 1. Refl . , intranz . și tranz . A deveni sau a face să devină ( mai ) alb . 2. Intranz . A ieși în evidență

 

CARTOTECĂ

... CARTOTÉCĂ , cartoteci , s . f . Totalitatea fișelor de evidență

 

CAZIER

... s . n . 1. Dulap cu mai multe compartimente sau sertare , în care se clasează acte , dosare etc . 2. ( Jur . ; în sintagma ) Cazier judiciar = fișă de evidență

 

COMISARIAT

COMISARIÁT , comisariate , s . n . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Secție a poliției orășenești condusă de un comisar ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Comisariat militar = organ de conducere militară locală de pe lângă fiecare unitate administrativă , ale cărei funcții de bază sunt recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar , precum și evidența situației militare a cetățenilor . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisariat al poporului = minister . [ Pr . : - ri -

 

COMPLETAȘ

COMPLETÁȘ , completași , s . m . ( Înv . ) Soldat care , după terminarea serviciului militar , era ținut în evidența armatei o anumită perioadă de timp , înainte de a fi trecut în rezervă . - Completa + suf . -

 

CONTABILITATE

... contabilități , s . f . 1. Ansamblul operațiilor de înregistrare , pe baza unor norme și reguli speciale , a mișcării fondurilor și materialelor într - o instituție ; evidență

 

CONTINGENT

CONTINGÉNT , contingente , s . n . , adj . I. 1. S . n . Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare ; p . ext . anul recrutării ; leat . 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă . 3. ( Înv . ) Contribuție . 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia se limita de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări . II. Adj . Care poate să fie sau să nu fie , să se întâmple sau să nu se întâmple ; întâmplător , accidental . [ Var . : contigént s .

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...