|
|
||
Vezi și:ÎNTÂRZIA,
CROȘETĂ,
MOARĂ,
NEPREVĂZUT,
PENALIZA,
PREVIZIUNE,
SCARIFICATOR,
ÎMPINTENAT,
ÎNTÂRZIAT,
ÎNZESTRA
... Mai multe din DEX...
PREVEDEA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PREVEDEÁ, prev?d, vb. II. 1. Tranz. A deduce (din fapte care precedă) evoluția evenimentelor viitoare; a avea intuiția celor ce urmează să se întâmple; a întrezări; a presimți. 2. Tranz. (Despre legi, regulamente, îndrumări etc.) A specifica, a prescrie; a indica, a menționa. 3. Tranz. A echipa, a înzestra pe cineva sau ceva cu cele necesare. 4. Refl. (Înv. și reg.) A se vedea prin ceva; a se întrezări. ** A se oglindi, a se reflecta. - Pre^1- + vedea (după fr. prévoir).Sursa : DEX '98 PREVEDEÁ vb. v. întrevedea, întrezări, oglindi, proiecta, răsfrânge, reflecta, transpărea.Sursa : sinonime PREVEDEÁ vb. 1. (rar) a prești, (înv.) a prejudeca. (Totul s-a întâmplat cum a \~.) 2. a se aștepta. (Am \~ asta.) 3. v. bănui. 4. v. intui. 5. v. prognoza. 6. (livr.) a prelimina. (A \~ în buget suma de ...) 7. v. preconiza. 8. v. dota. 9. a preciza, a scrie, a specifica. (După cum \~ pravila.) 10. a menționa, a prescrie, a specifica, a stabili, a stipula. (Articolul 1 \~ următoarele...)Sursa : sinonime prevedeá vb. vedeaSursa : ortografic A PREVEDEÁ prevăd tranz. 1) A intui din timp (pe baza unor date cunoscute); a vedea în perspectivă cu mult înainte; a întrevedea. 2) A asigura drept completare necesară (pentru a întregi un ansamblu); a înzestra. 3) (despre legi) A indica cu precizie (cum trebuie să se procedeze într-o anumită situație). /pre- + a vedeaSursa : NODEX PREVEDEÁ vb. II. 1. tr. A-și da seama, a deduce mersul evenimentelor viitoare din unele fapte prezente sau trecute a căror legătură cauzală cu ele este evidentă. 2. tr. (Despre legi) A stabili, a specifica. 3. tr. A echipa, a înzestra cu... 4. refl. A se întrezări. [P.i. prevăd. / după fr. prévoir, it. prevedere < lat. praevidere].Sursa : neologisme PREVEDEÁ vb. tr. 1. a deduce evoluția evenimentelor viitoare plecând de la cele prezente; a anticipa ceea ce s-ar putea întâmpla; a previziona. * a întrezări. 2. a organiza dinainte. 3. (despre legi) a stabili, a specifica. 4. a echipa, a înzestra cu... (< fr. prévoir, după lat. praevidere)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PREVEDEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 94 pentru PREVEDEA. Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858 Despre teatrul italian. impresiuni din sezonul anului 1858 de Nicolae Filimon Teatrul de operă italiană peste puțin va începe cursul reprezentărilor sale. Publicul așteaptă cu ansietate să auză pe artiștii aceia pentru care, cu toată criza monetară ce sfîșie societatea întreagă, au să plătească enormele prețuri stabilite prin contractul încheiat de guvernul principelui Ghica cu antreprenorul de astăzi, fără a se consulta abonații, precum se urmează în toate părțile lumii, unde teatrul și administrațiunea teatrală esistă în faptă iară nu în nume. Va fi oare publicul mai bine respectat în anul acesta decît în cel trecut? I se va da tot ce este în drept a cere după contract și dupe banii ce plătește? Asta nu se poate ști decît după prima reprezentațiune. Ceea ce știm și știe toată lumea este că drepturile abonaților și ale publicului amator de operă, deși au fost mai totdauna nerespectate, nu fură, cu toate acestea, călcate în picioare cu atîta cutezare și dispreț ca în timpul antreprizei actuale. Am studiat această chestiune din mai multe puncturi de vedere și am văzut că răul nu vine din lipsa de mijloace ... Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1 ... relevat, ca și în anul trecut, mai întâi direcțiunea greșită în care este conceput acesta ca și cel precedent, direcțiunea de a nu prevedea îndestul nici ceea ce ar trebui să facem pentru învățământul elementar prin sate și orașe, nici ceea ce ar trebui să facem pentru învățământul real ... Ion Luca Caragiale - Națiunea română Ion Luca Caragiale - Naţiunea română Națiunea română de Ion Luca Caragiale 1889 Puțină lume astăzi și-o mai fi aducând aminte de o vestită foaie, care apărea odinioară în Capitală, pe vremea războiului independenței; voi să vorbesc de Națiunea română , pe care o dădeam la lumină Frederic Dame și cu mine în tovărășie. Viața acelei foi a fost pe atât de scurtă pe cît de glorioasă, așa că o pot povesti în puține cuvinte. Armatele creștine trecuseră Dunărea. Într-o dimineață mă pomenesc cu un bilețel de la Dame, cam așa: "Iubite amice, Treci îndată pe la mine. Este vorba de o afacere foarte importantă, care ne poate face norocul la amândoi." Îl cunoșteam pe Dame ca pe om deștept și întreprinzător. Fără întârziere m-am dus să-l văz, torcând pe drum fel de fel de frumoase închipuiri. În câteva vorbe mi-a spus tot planul lui: o gazetă cum n-avusese țara până atunci; o gazetă fără coloare politică; o gazetă de informațiuni de pe câmpul războiului; o gazetă care să cultive entuziasmul popular pe chestiunea independenții... Să-i căutăm numele... Numele unei gazete e greu de găsit; dar după câteva minute de ... Ștefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif-Anghel) Ştefan Octavian Iosif - Excelsior! (Iosif-Anghel) Excelsior! de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Cunosc atâți netrebnici care zic: „Să nu pui preț pe anii care zboară!â€� Ei nu pricep că viața-i o comoară Și nu prevăd în moarte-un inamic. Lor li se pare natural să moară, Că după moarte nu mai e nimic: Nu știu că firea e un alambic, În care tot renaște-a doua oară. Sub care formă viața-o să te cheme Ca s-o trăiești din nou în altă vreme, Tu nici nu poți măcar să bănuiești... De-aceea mergi și luptă înainte, Ca dincolo, de-ți vei aduce-aminte De viața ta de-acum, să nu Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj ... silnica reducere a tot ce este mare la o măsură mică și degratoare. * Lumea aspiră a se reînnoi! Cine poate însă prevedea toate daunele, toate suferințele ce sunt rezervate lumii! Numai atunci omenirea va hălădui în bine și în pace, când caritatea evanghelică își va relua locul ... Alecu Russo - Decebal și Ștefan cel Mare Alecu Russo - Decebal şi Ştefan cel Mare Decebal și Ștefan cel Mare de Alecu Russo studiu istoric Strălucite și mult mărețe figuri sunt ale acestor doi eroi în cadrul istoric al Daciei vechi și al noii Dacii! Închipuirea se pierde în zbor, când cearcă a se urca până la înălțimea lor, și însă numele unuia dintre acești bărbați legendari este în toate gurile, pe când celălalt este acoperit cu vălul uitării. Fanatismul patriotic și ignoranța atribuie lui Ștefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i este necunoscut; orice zidire veche, un pod de piatră dărâmat, o movilă de pământ ridicată în mijlocul unui șes întins, o ruină de cetate, biserici etc... tot, zice românul, este făcut de Ștefan vodă. Dar istoria este mai nepărtinitoare; ea ne arată imaginea maiestoasă a lui Decebal, strângând cu o mână rana deschisă în pieptul său și cu cealaltă chemând popoarele în contra poporului-rege. Ștefan e un luceafăr luminos; Decebal este un soare întunecat; însă umbra lui Decebal se întinde mai departe decât lumina lui Ștefan. Ștefan este un om gigantic, ce umple ochii; Decebal se înalță în zarea trecutului ca o zeitate nevăzută și neînțeleasă. Și ... Alexandru Ioan Cuza - Înalt ordin de zi nr. 274 din 19 martie 1863 ... 1863 AvîndÅ în vedere că armele PrincipatelorÅ-Unite nu sunt încă ficsate după noua stare de lucrurÄ. ConsiderîndÅ că convențiunea printr'unÅ anecsÅ alÅ eÄ, prevedea prin banderolă, simbolulÅ unireÄ armateÄ PrincipatelorÅ; dar acĂ©sta în suposiție că ambele țărÄ eraÅ separate. ConsiderîndÅ că în urma unirei definitivă, recunoscută de tĂ ... Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Alexandru Macedonski - Noaptea de martie Noaptea de martie de Alexandru Macedonski Trebuia într-acea noapte ca să sufle vântul rece, Ca să viscolească-afară, ca și azi, neapărat, Iar copacii printre crivăț la pământ să se aplece Când mă-mpinse-n astă lume pântecul ce m-a purtat. Maica-mea, de-a lungu-ntinsă, de abia scăpă cu zile... Moartea groaznică, ce-n umbră mulțumirea și-o rânjea, Înghețată sărutare-și-aplecase peste ea Și pe-obraz îi scuturase flori de vinete zambile. Doctorul, care-o scăpase, în acea învălmășeală, Vrând să șeadă pe un scaun, doborât de osteneală, Ca pe-o minge de nimica mă turtea nemijlocit, Dacă doica ce, prin leafă, se afla interesată, Nu sărea ca o leoaică să-l oprească deodată Printr-un țipăt ascuțit. Toți îmi fură împotrivă, numai doctorul, săracu'! Se-ncercase, făr' să știe, să mă scape de nevoi, -- Doctore, primi-te-ar sfântul, și pe tine, doică, dracu', Că mă nasc fără de voie nu puteați ghici și voi? Voi puteați băga de seamă, când cuprinși de turburare, Că de voie nu se iese încleștat de două fiare, -- Și-mi făcusem datoria de-a voi ... Alexei Mateevici - Învierea Trecut-a sâmbăta-n mâhnire, Și noua zi în cer lucește; Pe Domnul său cu tânguire L-așteaptă turma și scârbește. ,,Ca scăpărarea de lumină Eu voi veni la judecată!" A zis El, și acuma iată I-i mut mormântul în grădină! Dar sufletul Mariei crede Și dragostea îi este mare; Ea adevărul îl prevede, Luptând cu-ntâia necrezare. Miresme strânge și aduce Ea la mormânt: într-însul — nime... S-aude: ,,Cel murit pe cruce A fost furat de jidovime!" Atunci, amarul ca să-i stingă, I se arată Iisus; Dar nu-L cunoaște și cu tângă L-a întrebat: ,,Nu tu L-ai dus?" Și-ndată El durerea-i stinge Cu vorbele, de taină pline: ,,Sunt Eu, Marie, nu mai plânge Și nu te-atinge-acum de Mine!" Aprilie Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP) ... Alexei Mateevici - Cina cea de taină (IKP) La cina Sa Hristos ședea De ucenici înconjurat, Și greaua soartă prevedea Ce avea degrabă de răbdat... Adâncă liniște și pace În taina Lui netulburată; Orașul și Sinodul tace... Cu jertfa Lui nevinovată La masa serii de ... Alexei Mateevici - Eu cânt Eu cânt de Alexei Mateevici Eu cânt pe-acei ce-n jug și chin Pe-a lor spinare țara țin, Cari în robie și necaz Voinici, puternici au rămas! Vânjoși, înalți, ca fierul tari, De soare arși, bătuți de vânt, Brăzdează harnicii plugari Al țării lor mănos pământ. Din plug pe toți ei îi hrănesc, Vărsând pâraie de sudori, Dar tot puterile le cresc; Pe-acești puternici muncitori Eu cu mândrie-i cânt!... Eu cânt pe-acei ce pân' acum, Fără cărare, fără drum, În noapte rătăciți au stat, Nădejdea însă n-au lăsat; Pe-acei ce tare, neclintiți, Oftând amar din când în când, Întreaga lume-au sprijinit, În urma plugului mergând; Cari focul vieții nu l-au stins În pieptul lor de fier făcut, Și cât de mult n-am plâns, Tot alte zile-au prevăzut, Pe-aceștia eu îi cânt!... Eu cânt, căci văd că ele vin Acele zile de senin; Eu cânt, căci văd de-acum că piere A țării veșnică durere; Eu cânt, căci văd necazul frânt, Ș-aud plugari în zori cântând, Nu doine de amar, de dor, -- Înviorarea țării lor... Și glasul vieții ascultând, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PREVEDEARezultatele 1 - 10 din aproximativ 313 pentru PREVEDEA. ÎNTÂRZIÁ , înt ? rzii , vb . I . Intranz . 1. A veni , a sosi ( undeva ) după timpul la care era așteptat sau la care era necesar . 2. A face ceva după termenul obișnuit sau fixat ; a apărea , a se ivi după timpul prevăzut . 3. A rămâne , a zăbovi ( undeva ) mai mult decât este necesar sau prevăzut . [ Pr . : - zi - a ] - În + CROȘÉTĂ , croșete , s . f . 1. Ac lung de metal , de os , de material plastic etc . cu vârful îndoit ca un cârlig , utilizat la mașinile de tricotat sau pentru croșetat , împletit etc . 2. Unealtă alcătuită dintr - o tijă prevăzută cu o lamă , cu ajutorul căreia se îndepărtează pământul rămas într - o formă de turnătorie . 3. Piesă de oțel de forma unui cui , cu un cap lățit prevăzut cu găuri , utilizat la solidarizarea îmbinărilor din lemn . 4. Paranteză dreaptă . 5. ( În arhitectura gotică , în forma croșet ) Ornament sculptat în formă de frunză cu vârful curbat . [ Var . : croșét s . MOÁRĂ , mori , s . f . 1. Instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea instalații . 2. Mașină de lucru sau instalație folosită pentru mărunțirea fină a unor materiale tari ( minereuri , cărbuni , produse ale industriei chimice etc . ) ; clădire , construcție prevăzută cu asemenea mașini sau instalații . 3. ( Înv . ) Fabrică ( în care materia primă era mărunțită , zdrobită , frământată ) . 4. ( Reg . ) Jocul de NEPREVĂZÚT , - Ă , neprevăzuți , - te , adj . Care nu a fost prevăzut , scontat ; p . ext . care nu poate fi prevăzut ; imprevizibil , nebănuit ; care se ivește sau se produce pe neașteptate ; neașteptat , negândit , ... PENALIZÁ , penalizez , vb . I . Tranz . 1. A prevedea sau a aplica cuiva o anumită sancțiune penală ; a pena , a sancționa . 2. A prevedea sau a cere cuiva o anumită despăgubire ; a amenda . 3. A aplica unui sportiv o anumită sancțiune pentru încălcarea ... ... PREVIZIÚNE , previziuni , ( 2 ) s . f . 1. Facultatea , posibilitatea de a prevedea apariția sau evoluția evenimentelor viitoare din analiza anumitor date cunoscute în prezent . 2. Enunțare a unei judecăți , a unei teorii care ... SCARIFICATÓR , scarificatoare , s . n . 1. Mașină agricolă prevăzută cu mai multe cuțite subțiri dispuse vertical , care servește la afânarea pământului cu scopul de a asigura pătrunderea aerului la rădăcina plantelor . 2. Mașină rutieră prevăzută cu colți de oțel , cu ajutorul căreia se scormonește suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere pentru a ușura executarea lucrărilor ulterioare . 3. Instrument medical format din mai multe lame tăioase acționate de un resort , folosit pentru crestarea superficială a pielii în scopuri terapeutice , pentru vaccinări ÎMPINTENÁT , - Ă , împintenați , - te , adj . ( Rar ) Prevăzut cu pinteni . - În + pinten + suf . - ÎNTÂRZIÁT , - Ă , întârziați , - te , adj . Care a apărut , s - a ivit după termenul prevăzut sau fixat . [ Pr . : - zi - at ] - V. ... ÎNZESTRÁ , înzestrez , vb . I . Tranz . 1. A da zestre unei fete ( când se mărită ) . 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere , o instituție etc . ; a dota . 3. Fig . A dota pe cineva cu calități morale , fizice etc ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||