|
|
||
|
Vezi și forma bază: SPUMA Vezi și:SPUMAT, SPUMA, ÎNSPUMA, SPUMEGA, ÎNSPUMAT, SPUMARE, SPUMIERĂ, BRIZANT, BULBUC, CAȘERAT, CAIMAC ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SPUMĂ: SPUMA.
SPUMĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SPÚMĂ, spume, s.f. 1. (Adesea fig.) Strat albicios care se formează la suprafața unui lichid agitat; sistem dispers format într-un lichid în care sunt răspândite bule de gaz separate între ele de lichidul respectiv. ** Fig. Ceea ce este (sau se crede că este) mai bun, mai ales, mai de preț (din ceva). 2. Strat care se ridică deasupra unor alimente (lichide) în timpul fierberii sau al fermentației (și care trebuie îndepărtat). 3. Clăbuci de săpun, de sudoare, de salivă. * Expr. A face spumă (sau spume) la gură = a se înfuria foarte tare, a face scandal mare. 4. Compus: spumă-de-mare = piatră ponce. - Lat. spuma.Sursa : DEX '98 SPÚMĂ s. v. burete, caimac, elită, floare, lamură, smântână.Sursa : sinonime SPÚMĂ s. 1. clăbuc, (reg.) săpun, săpuneală. (Face \~ când se spală.) 2. (mai ales la pl.) clăbuc, (reg.) sclăbuc. (Face \~ la gură când vorbește.) 3. (GEOL.) spumă-de-mare = piatră ponce, (înv.) piatră spumoasă.Sursa : sinonime spúmă s. f., g.-d. art. spúmei; pl. spúmeSursa : ortografic SPÚM//Ă \~e f. 1) Înveliș (albicios) de bășicuțe de aer, care apare la suprafața unui lichid agitat sau a celui care fierbe sau fermentează. \~a mării. \~ de bere. * Ca \~a laptelui foarte bun. A face \~ a spumega. 2) Clăbuci de săpun, de sudoare sau de salivă. * Cal în \~e cal înspumat. A face \~ (sau \~e) la gură a) a scoate salivă abundentă (vorbind foarte mult); b) a vorbi cu întărâtare; c) a fi foarte furios. 3) fig. Totalitate a elementelor degradate ale unei societăți; drojdie; pleavă. [G.-D. spumei] /<lat. spumaSursa : NODEX SPÚMĂ s.f. În gastronomie, preparat dulce, lejer, din ingrediente amestecate sau mixate, până capătă aspect de spumă, pe bază de creme de lapte și ou sau piure de fructe, cu adaos de frișcă, de albuș bătut spumă sau mering-spumă; se servește ca desert.Sursa : gastronomic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SPUMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 165 pentru SPUMĂ. Mihai Eminescu - Unda spumă Unda spumă de Mihai Eminescu Unda spumă, vântul trece Cu suflarea-i rece Peste marea ce suspină Tristă, dar senină. Cum nu-s vântul ce aleargă Pe oglinda largă, Luciul apei de-l încruntă Cu undă măruntă? Căci aș trece suvenire Blândă de iubire, Peste-o mare de misteruri Ce coprinde ceruri, Printre visele amare A copilei care O ador, o cânt cum cântă Harfa pe o Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... lucra, Pe toate-ntrecea; Că ea tot țesea, Țesea, -nchindisea, Și ea se numea Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui. Soare răsărea, Și Soare-mi venea L-a gură d-argea. Cu dânsa vorbea, Frumos c-o-ntreba, Din gură-i zicea ... Cinci am omorât Și nu mi-am găsit Potrivă prin lume Afară de tine. Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Ea, dac-auzea, Din gură-i grăia — Puternice Soare, Ești puternic mare, Dar ia spune-mi Oare Und’ s-a mai ... ntreba Și iar o ruga Și iar o-mbiia Pe dânsa s-o ia. Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Dacă-l auzea Și dacă-mi vedea Că tot nu scăpa, Ea tot mai cerea, Din gură-i zicea — Frate, frățioare, Puternice Soare ... pod când mergea Către mânăstire Pentru pomenire Și la cununie Să-i fie soție, Ileana Simzeana, Doamna florilor Ș-a garoafelor, Sora Soarelui, Spuma laptelui, Din gură-i zicea Ș-astfel îi grăia — Frate, frățioare, Puternice Soare, Ia mai spune-mi Oare Und’ s-a mai ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini George Coşbuc - Fata craiului din cetini Fata craiului din cetini de George Coșbuc Un colț întreg de lume s-a fost înspăimântat De spada și curajul lui Tabără-mpărat, Domn mare și puternic din țara cu nenorii. El trece-n șir de taberi cum trec secerătorii Prin holdele răscoapte; cu brațul său robust Deschide-o cale lată pe unde-i drum îngust Și zboară fortunatec prin rândurile dese Și-n veci cu biruință din grele taberi iese. Deci dusu-mi-s-a veste prin lume și prin țări Și s-a pierdut în umbră de-albastre-ndepărtări Că, de-ai cerca prin lume de-a lungul și de-a latul, Voinic nu poți să afli ca Tabără-mpăratul! Dar totodată veste și vorbă s-a pornit, Că Tabără-i om dosnic și-i trist necontenit Și cât e ziua dânsul cu nimeni nu vorbește, Cât parcă ceva-l doare și nu știu ce-i lipsește; Că-i tot mereu pe gânduri și-i vecinic supărat. Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele, Frumoși în zi de pace ... Dimitrie Anghel - Aducerile-aminte... ... convorbire, ecouri. Pescarii albi, iubitori de furtună, cu zborul lor grațios, se jucau de-a pururi arătîndu-și piepturile lor mai albe decît spuma, se înălțau ca ridicați de un fir nevăzut, se alungau o clipă prin spațiu, apoi cădeau săgeată, pășind parcă pe apă, și se înălțau din ... ce a renunțat la frumoasa lui barbă și astăzi poartă mustața tunsă englezește, și o piatră de rubin, ca o picătură de sînge pe spuma crăvăților lui tăiate ca din manta unui doge. De-atunci datează cele mai frumoase romanțe ale lui, cum e : Romanța celor trei corăbii , Tomis , Sosesc ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia ... seama cui speli pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am spălat-o !... Și cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma totul se topi. Într-o sălbatecă pădure Mă pomenesc umblînd aiure : Creșteau copacii pîn' la cer, Și-am stat uimit de-atît mister... Ascult în ... Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur pustii, pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut ... Dimitrie Anghel - În furtună... ... alb pătează văzduhul și lămuresc cu țipete stridente anunțînd îndepărtata primejdie ce călătorește pe creste. Iubitorii de furtună, cenușii ca și talazurile și pătați de spuma ce o nasc frămîntările, ei singuri nu mai au hodină acum cînd obloanele toate pe la case sunt închise și fantasticul fum se risipește despletit ... Dimitrie Anghel - Garda imperială Dimitrie Anghel - Garda imperială Garda imperială de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 9 oct. 1910, p. 134—136 Se face un amurg de toamnă într-un codru bătrîn de stejari, prin care trece un rădvan în clinchete vesele de zurgălăi. În el suntem noi, micuți cum eram atunci, cu tata și mama. Frunzarele veștede sună împrăștiindu-și ghinda pe drumuri, iar în fund, departe, printre trunchiurile negre, soarele a coborît și a stat neclintit, ca o candelă între colonadele unui templu. Zurgălăii sună încet și, de o parte și de alta a drumului, fructul roș al măcieșilor împrăștie pretutindeni pete de sînge. Feregele uscate și-au plecat dantelatele frunze și pe lîngă trunchiuri, pe covoarele catifelate de mușchi, bureții albi se înșiruiesc, ori se adună în pîlcuri, adumbrind parcă o lume minusculă sub umbreluțele lor. Fața mamei e coperită cu un văl cenușiu, prin care i se văd ochii blajini, ca după pînză de păianjen. Mîna ei mînușată se întinde la răstimpuri ca să ne așeze o șuviță, ori să ne învelească cînd bate vîntul. Tata pare adîncit în gînduri, și noi stăm cuminți și tăcuți, cu micile noastre suflete călătoare ... ... seama cui speli pînza albă ?... Ea repede-mi șoptește : — Iat-o Cămașa morții ți-am spălat-o !... Și cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma totul se topi. Într-o sălbatecă pădure Mă pomenesc umblînd aiure : Creșteau copacii pîn' la cer, Și-am stat uimit de-atît mister... Ascult în ... Ce-mi tot cioplești tu fără milă ? Ea repede-mi șopti : — Zoresc Sicriul tău să-l isprăvesc ! Dar cum grăi, cum ai clipi, Ca spuma, totul se topi. Părăgini, veștede cîmpii S-aștern în jur pustii, pustii... Eu nu pricep cum s-a făcut : Stam aiurit, cătam pierdut ... Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona Dimitrie Anghel - Hipparc şi Didona Hipparc și Didona de Dimitrie Anghel Publicată în "Almanahul Societății scriitorilor români pe 1912", p. 14—20. Fragment Ca o seceră ce-ar intra în răzvrătirea unui lan, astfel se întoarse în sfîrșit și vîntul de sud, în norodul tulburatelor valuri, și culcă snopii de apă pe întinderea mării. Domolite, unul după altul, talazurile, cu ritmice mișcări împingînd spre țărm sfîșiatele dantele de spumă, veneau să cînte subt fereastra atelierului lui Hipparc. În port, lîngă cheiul vechi, galerele se legănau la soare, și cîntece vesele urcau de pretutindeni de pe punți. Pînze albe se desfășurau ici-colo și se umflau în vînt, zgomote de lanțuri ce trăgeau ancorele grele de la fund se auzeau sunînd, licăriri de lopeți ce plîngeau mărgăritare de apă. În bătaia soarelui se aprindeau în aer. Geana curbă a orizontului chema aiurea, blîndul cîntec de ape momea cu graiul lor înșelător, imensa mișcare de unde ce nu stau o clipă locului îndemnau pe cei ce stătuse la adăpost cît timp înfricoșatul Eol își trîmbițase mîniile, să-și întindă din nou încercatele pînze și să plece în căutarea norocului. Ciocane grăbite loveau ritmînd cîntecele, flamure înălțate zugrăveau frînturi de ... Dimitrie Anghel - Arca lui Noe ... eter ? Dedesubt, imensa căldare își fierbea lichidul în clocote, clăbuci ca deasupra unui uncrop forfoteau ridicîndu-se, tulburi și nisipoase valuri se ridicau răspîndindu-și spuma lor murdară, voind să arate parcă ce negre sedimente fierb la fund ; iar de sus, de sub imensul coviltir boltit, tot ceea ce supsese gura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPUMĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentru SPUMĂ. ... SPUMÁT , - Ă , spumați , - te , adj . ( Despre ape ) Acoperit de spumă , spumos , care spumegă . V. spuma SPUMÁ , spumez , vb . I . ( De obicei la pers . 3 ) 1. Intranz și refl . ( Despre ape , valuri etc . ) A face spumă ( 1 ) ; a spumega ( 1 ) . 2. Intranz . ( Despre animale , mai ales despre cai ) A spumega ( ÎNSPUMÁ , înspumez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) umple de spumă ; a ( se ) înspumega . 2. Tranz . A transforma ( un material ) în spumă ; a introduce o spumă în masa unui material . - În + ... 3 ) A face spume ( 1 ) ( în urma agitării , a unei reacții etc . ) ; a fi plin de spumă ; a spuma . 2. ( Despre animale , mai ales despre cai ; la pers . 3 ) A se acoperi de spumă ( 3 ) , a face clăbuci la gură ... ÎNSPUMÁT , - Ă , înspumați , - te , adj . Plin de spumă , cu spumă ; înspumegat . - V. ... SPUMÁRE , spumări , s . f . Acțiunea de a ( se ) spuma și rezultatul ei . - V. spuma ... SPUMIÉRĂ , spumiere , s . f . Lingură plată , prevăzută cu găuri , cu care se ia spuma BRIZÁNT , - Ă , brizanți , - te , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( Despre explozive ) A cărui combustie este atât de rapidă , încât suflul gazelor produse poate distruge corpurile înconjurătoare ; ( despre bombe ) care conține un astfel de exploziv . 2. S . m . pl . Valuri care se sparg producând spumă și care semnalează adâncimea redusă a apei sau prezența unui banc de nisip ori de BULBÚC , bulbuci , s . m . I. 1. Bășică de apă , de săpun , de spumă , de aluat ( când dospește ) etc . 2. Corp sferic ( ca o bășică ) . II. 1. Plantă erbacee toxică din familia ranunculaceelor , cu flori mari globuloase de culoare galbenă , cu vinișoare verzi pe dinafară , răspândită în regiunile de munte și ocrotită de lege ( Trollius europeaeus ) . 2. ( La pl . ) Plantă erbacee din familia campanulaceelor , viguroasă și înaltă până la un metru , cu flori mari , albastre , care crește prin păduri ( Campanula trachelium ) . - Formație CAȘERÁT , - Ă , cașerați , - te , s . n . , adj . 1. S . n . ( Tipogr . ) Lipirea unui strat de hârtie , a unui celuloid etc . pe un carton pentru a - i da aspect mai frumos . 2. Adj . ( Despre confecții ) Cu un strat de spumă poliuretanică fixat între tricot și căptușeală . - După fr . ... CAIMÁC , caimacuri , s . n . 1. Pojghiță de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert sau a iaurtului . 2. Spuma Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||