|
|
||
|
Vezi și:SFORIȘOARĂ,
COARDĂ,
LAȚ,
LEGA,
NOD,
QUIPU,
SFORACI,
SFORICICĂ,
SPAGAT,
ÎNGURZI,
ÎNGURZIT
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SFOARĂ:
ȘFOARA,
ȘFOARĂ.
SFOARĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SFOÁRĂ, sfori, s.f. 1. Fir lung obținut din împletirea sau răsucirea mai multor fibre textile (de in, cânepă, bumbac etc.) și folosit în special la legat. * Expr. A întinde sfoara (prea tare sau prea mult) = a forța lucrurile, a exagera în ceva. A trage pe cineva pe sfoară = a înșela pe cineva (la socoteli). A trage sforile = a unelti în ascuns, cu abilitate. A da sfoară în țară = a răspândi o veste, un zvon; a da de știre. Tras cu sfoara = foarte drept, aliniat. ** Fâșie fibroasă și flexibilă extrasă din anumite plante, cu care se poate lega un obiect. 2. Măsură oficială folosită altădată pentru suprafețele de teren (a cărei valoare a variat după epoci). ** Bucată (mică) de teren agricol, de pământ de cultură. * Expr. Sfoară de moșie = moșie mică, moșioară. 3. Figură de gimnastică executată șezând, cu picioarele întinse orizontal, unul înainte și altul înapoi. * Sfoară în față = figura de gimnastică descrisă mai sus, executată cu picioarele depărtate lateral și cu pieptul înainte. [Var.: (reg.) șfáră, șfoáră s.f.]. Probabil din ngr. sfóra.Sursa : DEX '98 SFOÁRĂ s. v. fir de plumb, pripon.Sursa : sinonime SFOÁRĂ s., adv. 1. s. (Ban., Transilv. și Bucov.) șpagat, (Transilv. și Maram.) șpargă, (înv.) ață. (Un ghem de \~.) 2. s. (TEHN.) coardă, strună. (\~ a ferăstrăului.) 3. s. (SPORT) șpagat. (\~ în gimnastică.) 4. adv. ață, direct, drept, neocolit, (pop.) oblu. (Merge \~ la el acasă.)Sursa : sinonime sfoáră s. f., g.-d. art. sfórii; pl. sforiSursa : ortografic SFOÁR//Ă sfori f. 1) Fir confecționat din fibre vegetale sau sintetice prin răsucire, folosit, mai ales, pentru legat. A lega cu \~. * Tras cu \~a (așezat) în linie dreaptă; bine aliniat. A întinde \~a prea tare (sau prea mult) a depăși limita în procesul realizării unui lucru. A trage pe \~ a păcăli. A trage sforile a pregăti în taină ceva reprobabil. 2) Mulțime de obiecte similare înșirate pe astfel de fir; șirag. O \~ de ardei. 3) înv. Unitate de măsură pentru suprafețe, folosită la măsurarea pământrului (având diferite valori în diferite perioade). 4) înv. Fâșie (îngustă) de pământ arabil. [G.-D. sforii] /cf. sl. suvoru, ucr. voraSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SFOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 53 pentru SFOARĂ. Ștefan Octavian Iosif - Paiangul ... prinde să transpară Pe manuscris o umbră viorie. Privesc mirat și văd din bagdadie Cum un paiang, torcând un fir, coboară Asemenea unui saltimbanc pe sfoară, Treptat mărindu-și pata pe hârtie. Ce cauți tu, o, negru musafir, Ori te-a atras al lirei mele cântec? – Dar el ... ... prinde să transpară Pe manuscris o umbră viorie. Privesc mirat și văd din bagdadie Cum un paiang, torcând un fir, coboară Asemenea unui saltimbanc pe sfoară, Treptat mărindu-și pata pe hârtie. Ce cauți tu, o, negru musafir, Ori te-a atras al lirei mele cântec? – Dar el ... ... îndemnând la tăcere, le vezi? cârdul de gâște se înșiră, una după alta, ca și când cea din capăt ar fi înghițit un mosor de sfoară al căreia capăt l-ar fi hăpăit, pe rând, toate celelalte. Dincolo, lângă teuca de apă, sunt rațele; parcă-s totdeauna văduve, așa-s de ... Gelu Vlaşin - 9:49 â†�â†� 9:20 9:49 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 10:10 →→ programul tv începe cu tine și se termină prost nopțile au mirosul ca o sabie cu două tăișuri printre cuvinte răsare pasărea cu penele smulse la romană aștept ziarul pe care nu-l citesc niciodată să-mi spăl păcatele îmi înfășor ziua precum sfoara în jurul gâtului pus la uscat astăzi doar papucii decupați se plimbă prin sufragerie (cuprinși de panica Gelu Vlașin - Building systems Gelu Vlaşin - Building systems Building systems de Gelu Vlașin mi-ai înșirat anii pe sfoara ta cu rufe murdare pentru publicul care oricum nu te mai vrea ți-ai bătut prea devreme șampania pe o saltea cu fursecuri descompuse în silabe și finalul insipid ți-ai transformat fluturele în vierme ca să nu mai poți zbura ești prea profund și scara lui iacob prea mare pentru tine George Coșbuc - Iarna pe uliță George Coşbuc - Iarna pe uliţă Iarna pe uliță de George Coșbuc Publicată în Vatra , 1896, nr. 16 A-nceput de ieri să cadă Câte-un fulg, acum a stat, Norii s-au mai răzbunat Spre apus, dar stau grămadă Peste sat. Nu e soare, dar e bine, Și pe râu e numai fum. Vântu-i liniștit acum, Dar năvalnic vuiet vine De pe drum. Sunt copii. Cu multe sănii, De pe coastă vin țipând Și se-mping și sar râzând; Prin zăpadă fac mătănii; Vrând-nevrând. Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc, Cum prin gard se gâlcevesc Vrăbii gureșe, când norii Ploi vestesc. Cei mai mari acum, din sfadă, Stau pe-ncăierate puși; Cei mai mici, de foame-aduși, Se scâncesc și plâng grămadă Pe la uși. Colo-n colț acum răsare Un copil, al nu știu cui, Largi de-un cot sunt pașii lui, Iar el mic, căci pe cărare Parcă nu-i. Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia: Cinci ca el încap în ea, Să mai bată, soro, vântul Dac-o vrea! El e sol precum se vede, Mă-sa l- ... Grigore Alexandrescu - Uliul și găinile ... Grigore Alexandrescu - Uliul şi găinile Uleul și găinile de Grigore Alexandrescu Ion prinse un uleu și, ducîndu-l acasă, Îl legă cu o sfoară, Lîngă coteț afară. De o vecinătate așa primejdioasă, Găini, cocoși și gîște întîi se îngroziră, Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră. Începură să ... Ion Luca Caragiale - Camera din Stambul ... finanțe mofturile nu fac parale ! - Domnilor ! momentul e solemn ! gândiți-vă bine ! Care dintre dumneavoastră în viața lui, având prilejul să tragă pe cineva pe sfoară nu l-a tras ? Gugum-efendi. Eu ! Zăuc-aga. Prost ai fost ! Eu, domnilor, sunt mândru a vă mărturisi, că fruntea ... Ion Luca Caragiale - Cronica Cronica de Ion Luca Caragiale Câteva varietăți literare și lingvistice nu strică, pentru a mai lăsa politica să se odihnească. I - FORMULE TOPOGRAFICE — Când un casier spală putina și lasă în casă tufă de Veneția, se cheamă că a plecat la Mărul Roșu, sau că s-a dus la Țurloaia. — Cineva nu trebuie să se îndoiască că feciorul n-o să găsească locul unde-l trimete, că doar a nemerit orbul Brăila. — Ai bani, stai și poruncești ca pașa de la Dii. — Un bătăuș trebuie să-și găsească și el Bacăul; o să capete și el odată una, s-auză câinii în Giurgiu! — Ferește-te a acorda credit aventurierilor cari sunt azi aici, mâine în Focșani. — Nu te încumeta la discuție cu un avocat limbut, că te biruie cu gură de Târgoviște. — În fine, nu prea pune temei pe Brașoavele reporterilor. II - PROVENIENȚE POPULAR REPUTATE Salamul și sfoara de Sibiu — Ghiudemul de Botoșani — Scrumbiile de Dunăre — Pepenii de Brăila — Nobleța de Fefelei — Mitocănimea de Tirchilești — Mischetul de Filaret — Cireșele de Pitești ... Ion Luca Caragiale - Parlamentare ... mofturile nu fac parale! — Domnilor! momentul e solemn! gândiți-vă bine! Care dintre dumneavoastră în viața lui, având prilejul să tragă pe cineva pe sfoară, nu l-a tras? Gugum-efendi : Eu! Zăuc-ag Ă : Prost ai fost! Eu, domnilor, sunt mândru a vă mărturisi că ... Ion Luca Caragiale - Pohod la șosea ... muscălește, Și care au vestit Cum că negreșit Peste prea puțin Toți muscalii vin. Vestea zboară iute, În zece minute S-a dat sfoară-n țară, Că va să sosească La șosea afară Oastea muscălească... Și iată-n sfârșit Că a și sosit! La zi-ntâi de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SFOARĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 64 pentru SFOARĂ. ... SFORIȘOÁRĂ , sforișoare , s . f . Sforicică . - Sfoară ... Fir elastic confecționat din metal , din intestine de animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de ... frânghii întinse pe laturile ringului de box pentru a împiedica pe boxeri să iasă sau să cadă de pe ring . 6. Frânghie sau sfoară mai groasă de care se servesc gimnaștii pentru a executa diverse exerciții ; frânghie cu care se joacă copiii , sărind ritmic peste ea ; frânghie ... ... în așa fel încât să se poată strânge în jurul unui punct fix . 2. Instrument pentru prins păsări sau animale , constând dintr - un ochi de sfoară ... 1 . LEGÁ^1 , leg , vb . I . I. Tranz . 1. A împreuna , a uni strâns ( printr - un nod , o fundă ) capetele de sfoară , de ață , de sârmă , de lanț etc . ( astfel încât să formeze un tot ) . 2. A închide la gură un sac , o pungă , o ... NOD , noduri , s . n . 1. Loc în care se leagă două fire , două sfori , două fâșii de pânză etc . ca să se țină strâns împreună ; loc în lungul sau la capătul unui fir , al unei sfori , al unei fâșii de pânză etc . unde s - a făcut un ochi prin care s - a petrecut unul dintre capete și s - a strâns tare ; legătură obținută astfel . 2. Proeminență pe trunchiul unui arbore , pe tulpina unei plante sau la încheietura unui cotor ; punct de unde încep să crească crengile pe tulpină sau frunzele pe lujer . 3. ( Înv . și pop . ) Articulație , încheietură ( a degetelor ) . 4. ( În sintagmele ) Nodul gâtului ( sau gâtlejului , beregatei etc . ) = mărul lui Adam . Nod vital = punct situat în bulbul rahidian corespunzând centrului respirator și a cărui lezare are ca urmare moartea imediată prin oprirea respirației . 5. Umflătură , tumoare , nodozitate , gâlcă rezultată dintr - o stare patologică . 6. Punct dublu al unei curbe în care aceeași ramură a curbei se intersectează pe ea însăși . 7. Fiecare dintre punctele în care sunt dispuși atomii , moleculele unei rețele cristaline . 8. Fiecare dintre cele două puncte în care orbita unui astru intersectează planul ... QUÍPU s . n . Sistem de scriere incaș , care folosea sfori de diverse culori și noduri ; instrumentul , alcătuit din sfori și noduri , folosit de incași pentru acest sistem de scriere . [ Pr . : ... SFORÁCI , sforace , s . n . Fiecare dintre cele trei sfori cu care se leagă sacul de pescuit . - Sfoară ... SFORICÍCĂ , sforicele , s . f . Diminutiv al lui sfoară ; sforișoară . - Sfoară ... SPAGÁT , spagate , s . n . 1. Sfoară groasă , cu o împletitură specială . 2. Poziție acrobatică în gimnastică în care picioarele se deplasează până la 180� , în prelungire , pe pământ sau în aer ... ... îngurzesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A strânge , a încreți marginile unei opinci , ale unei pânze , ale unui sac etc . cu o sfoară ÎNGURZÍT , - Ă , îngurziți , - te , adj . ( Reg . ) Strâns , adunat în crețuri ( cu ajutorul unei sfori , al unei curelușe ) ; încrețit ^2 . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||