Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PRAGMATIC, PRAGMATIST ... Mai multe din DEX...

PRAGMATISM - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PRAGMATÍSM s.n. Curent filozofic idealist care, negând adevărul obiectiv, proclamă drept unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos din punct de vedere practic. - Fr. pragmatisme.

Sursa : DLRM

 

PRAGMATÍSM s.n. Curent filozofic care proclamă drept unic criteriu al adevărului ceea ce este util și avantajos din punct de vedere practic. ** P. gener. Atitudine a celui care se adaptează la orice situație, care ia în considerație (numai) eficacitatea, utilitatea practică. - Din fr. pragmatisme.

Sursa : DEX '98

 

pragmatísm s. n.

Sursa : ortografic

 

PRAGMATÍSM n. 1) Curent filozofic care susține utilitatea practică este unicul criteriu al adevărului. 2) Atitudine a unei persoane pragmatice. /pragmatisme

Sursa : NODEX

 

PRAGMATÍSM s.n. Curent filozofic de factură idealist-subiectivistă, răspândit mai ales în S.U.A., care neagă adevărul obiectiv proclamând drept unic criteriu al adevărului numai ceea ce este util și avantajos. [Cf. fr. pragmatisme].

Sursa : neologisme

 

PRAGMATÍSM s. n. curent în filozofia contemporană, care, indentificând obiectul cunoașterii cu procesul cunoașterii, consideră noțiunile, ideile, teoriile etc. exclusiv din punctul de vedere al eficacității lor practice. * (p. ext.) atitudine, concepție etc. care are în vedere (numai) eficacitatea, utilitatea practică. (< fr. pragmatisme, engl. pragmatism)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRAGMATISM

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru PRAGMATISM.

PRAGMATIC

... PRAGMÁTIC , - Ă , pragmatici , - ce , adj . 1. Care aparține pragmatismului , referitor la pragmatism , bazat pe pragmatism ; care ia în considerație eficacitatea , utilitatea practică . 2. ( În sintagmele ) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte , la evenimente . Sancțiune pragmatică = ( în unele țări ) decret ...

 

PRAGMATIST

... PRAGMATÍST , - Ă , pragmatiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține pragmatismului , privitor la pragmatism