A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru PROCLAMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 49 pentru PROCLAMA.

Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni

Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ...

Alecu Russo - Cugetări scrise în închisoarea de la Cluj

... vor gândi serios la fericirea popoarelor și vor înțelege că mărimea lor adevărată consistă în binele comun, atunci ei vor fi cei dintâi care vor proclama libertatea, căci prin libertate mijloacele fiecăruia se întind, puterile-i se înzecesc, dorințele nobile își iau zbor și inimile se unesc într-o sinceră frăție ...

Alexandru Macedonski - Formele

Alexandru Macedonski - Formele Formele de Alexandru Macedonski Satiră Forma-nghite astăzi fondul, ș-o justiție diformă Trece-n fața lumii dreaptă, dac-a pus dreptatea-n formă! Iar când sufletu-ți c-un altul fără preot s-a legat, Faptul în concubinagiu este-ndată proclamat. Trebuia în fața lumii să târăști acea ființă, Coram populo , iubirea să-i aduci la cunoștință, Și cu fruntea înclinată sub beteală, s-o expui La surâse cu-nțelesuri și la poftele oricui! Trebuia la ofițerul situației civile S-o mai duci, ca să-și înscrie numele pe vreo trei file, Și pe loc, după ce popa Isaiia ți-a cântat, Mulțumit să pleci acasă spre a fi felicitat, Să chemi lumea să mănânce ciocolată și cofeturi, Să ai prânz de gală seară, ș-alte multe marafeturi, Și la urmă comedia s-o pecetluiești c-un bal, Ca să-ți joace toți mireasa în vârtejul infernal, Iar când, unul câte unul, invitații mi te lasă, Să rămâi cu mama-soacră, sfeșnic neclintit în casă; Și s-o vezi cum la ureche îi șoptește-ncetinel, Sub pretextul s-o scutească de surprinderi de-orice fel, Vorbe multe ...

Alexandru Macedonski - Strigătul inimii

Alexandru Macedonski - Strigătul inimii Strigătul inimii de Alexandru Macedonski Avântă-te, suflet, prin dulce cântare Și spune la lume, când este trădare,     Ca s-o deșteptăm! Căci dulcea-ne țară trădată greu este; Române, la arme! Poetu-ți dă veste,     Cu toți să luptăm! Învinge-vei oare? Nimic nu reține Torentul ce curge și spre mare vine,     De însuși împins. Zdrobește odată și lanțul sclaviei, Iar după-aceea te dă bucuriei,     Când tu ai învins! Vezi cine-n tăcere, pumnalu-și gătește! Vezi sub aste roze c-aspida-și târăște     Un corp veninat, D-aceea acuma, la arme, române! Nimic decât lupta, alt nu-ți mai rămâne,     Când ești oprimat; Când legea cea sanctă vedea-vei călcată... O lege prin lupte ce fu proclamată!...     Nu! Nu vei tăcea; Sub stindardul țării, cu toți ne vom strânge; Călcătorii legii vor zace în sânge;     Ne vom răzbuna! Române,-ți trebuie, spre a te conduce, Un cap unde mintea, mai mult va străluce,     Și tu-l vei găsi! Un om ce renunță la tot pentru țară, Nu unul ce este o cumplită hiară     Când poate

Cincinat Pavelescu - Poetului Victorios

Cincinat Pavelescu - Poetului Victorios Poetului Victorios de Cincinat Pavelescu Atunci când criticul Emil, În a lui cronică, proclamă Că ești egalul lui Eschil, Mă-ntreb: cui face

Cincinat Pavelescu - Unui Victor Hugo al lirismului nostru

Cincinat Pavelescu - Unui Victor Hugo al lirismului nostru Unui Victor Hugo al lirismului nostru de Cincinat Pavelescu Când domnul Fagure proclamă Glumeț, în stilul lui perfid, Că-n dramă ești Euripid... Ce sângeroasă

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi O amintire despre Verdi de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , II, 52, 12 oct. 1913, p. 411. Sunt puțini fericiți, cărora soarta le îngăduie să intre, fiind vii încă, în Panteonul nemurirei. Gloria are capriciile ei și cheamă, făgăduitoare ca o femeie, surîde vicleană, momește și pierde pe cei mai mulți, pe cei ce n-au fost destul de stăruitori și n-au știut să prindă ceasul potrivit ca să și-o însușească. Ea aprinde însă licăriri de luceafăr în ochii celor aleși și transfigurează pe cei ce s-au lăsat sărutați de ea. Între fericiții aceștia a fost și Giuseppe Verdi, și fiind dat că acum se serbează centenarul lui, voi adăoga și eu o amintire personală. Eram la Roma, prin 1892, mi se pare, și mă reîntorceam spre casa mea din Lațiul vechi, într-o seară tîrziu. Pe străzi, afișe mari colorate, anunțau reprezentația lui Falstaff , ultima operă a bătrînului maestru. Cum o lume neobișnuită forfotea pretutindeni la acea oră și glasuri vesele urcau, m-am apropiat de un grup și am întrebat cărei întîmplări se datorește mișcarea aceasta spontană și am aflat că lumea aștepta venirea ...

Duiliu Zamfirescu - Barza

Duiliu Zamfirescu - Barza Barza de Duiliu Zamfirescu Sus, pe Argeș, pe la munți, Au rămas codrii cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!â€� De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură: “Soro fă, deșteaptă-te Și spre soare-ndreaptă-te, So-ro!â€� Iar prin crânguri s-aud semne Ghionoaia taie lemne, Gaița, într-o gârneață, Se proclamă cântăreață, Iar din mreaja somnului Ies gândacii Domnului Ro-șii!... Chiar și hanul de la drum, Iarna fără fir de fum, Vara făr-de călători, Toamna făr-de cântători, S-a umplut de rândunele Ce-au adus vara cu ele Cal-dă. Iar prin lanul răsărit Merge vestea c-a sosit Craiul diminețelor, Paznicul fânețelor, Și-ar fi tras pe-un vârf de leasă Jos la doamna preoteasă... Ci-ne-i? (

Gheorghe Asachi - Momița

... Focul apa de-a seca, Iar despoticul guvern Chiar de astăzi voi schimba Și republica-n etern Pentru voi s-a proclama. După ce mai bună parte De moșii mi se va da, Restul n-are să să-mparte, Ce-n comun s-administra. Atunci patriei reformate ...

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terța rima)

Ion Heliade Rădulescu - Sânta cetate (Terţa rima) Sânta cetate (Terța rima) de Ion Heliade Rădulescu Crist-popolul, lumina și puterea, Errând, sudând, străin într-ale sale, Producând singur viața și averea, Nici selbă-aflând, nici munte, nici vale Unde-ori căminul, ori capul a pune (Lungă laboare! foarte lungă cale!), Străbate lumea, lumea să radune, Secoli și famea suferă și gerul, Derâderi și bătăi, de spini cunune, Crucea, roata, focul, plumbul și fierul, Sclavie, glebă, clacă și uzură; Custodul punge, punge cavalerul, Cazacul punge, flagelă și fură; Magnat, idalg, ciocoi despoaie, bate; Pontefice, instructor minte, jură. Crist-popolul suspină și străbate Și secoli, și tărâmuri, tot pământul, Asudă, geme, suferă păcate, Iartă, le șterge; seamănă cuvântul: Când prunc orfan, plângând, mendicând viață, Când muribund ce n-are nici mormântul, Când june discolor cu moartea-n față, Fără mâine și azi, și fără lumină, Iarnă și vară,-n seară, dimineață; Ori ca om, ori sub forma sa divină, Tot proletar la câmp și la cetate, De la altar și până la salină, Cu-același dor, cu-aceeași greutate. Schimbe-se timpii, fie domn cezarul, Patriciu sau baron, prinț sau abate, Forță ori lege, Brama, papa ori țarul, El ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROCLAMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru PROCLAMA.

PROCLAMAȚIE

PROCLAMÁȚIE , proclamații , s . f . Text oficial prin care se aduce la cunoștința publică un fapt de mare importanță și de interes general ; declarație scrisă prin care se face un apel în vederea unei acțiuni importante ; proclamare . [ Var . : ( înv . ) proclamațiúne s .

PROCLAMAȚIUNE

PROCLAMAȚIÚNE s . f . v .

PROCLAMARE

... PROCLAMÁRE , proclamări , s . f . Acțiunea de a ( se ) proclama și rezultatul ei . V. proclama

PROCLAMATIV

... PROCLAMATÍV , - Ă , proclamativi , - e , adj . ( Rar ) Care proclamă ceva . - Proclama

LEGITIMISM

LEGITIMÍSM s . n . Teorie care proclamă drept principiu fundamental dreptul inalienabil la tron al dinastiilor legitime ( răsturnate în urma unor evenimente sociale sau politice ) și puterea absolută a

LIBERALISM

LIBERALÍSM s . n . 1. Doctrină care , opusă socialismului și dirijismului , proclamă principiul nonintervenției statului în economie , în relațiile economice existente între indivizi , grupuri sociale sau națiuni ; promovează ideea libertății economice , a liberului schimb , a liberei concurențe etc . 2. Atitudine de îngăduință excesivă față de greșelile

PRAGMATISM

PRAGMATÍSM s . n . Curent filozofic care proclamă drept unic criteriu al adevărului ceea ce este util și avantajos din punct de vedere

PROCLAMATOR

PROCLAMATÓR , - OÁRE , proclamatori , - oare , s . m . și f . Persoană care face o proclamație , care proclamă ceva în

SUSȚINE

... Tranz . Fig . A aduce argumente în sprijinul unui principiu , al unei teorii etc . , a afirma cu tărie ceva , a proclama . 4. Tranz . Fig . A ajuta , a întreține cu mijloace materiale o instituție , o persoană etc . 5. Refl . A se ...

TRĂIRISM

TRĂIRÍSM s . n . Curent în gândirea filozofică românească dintre cele două războaie mondiale , care , proclamând primatul instinctelor și al inconștientului asupra rațiunii , susținea că nu se poate ajunge la cunoașterea diferitelor aspecte și fenomene ale vieții decât prin trăirea mistică . [ Pr . : tră - i - ] - Trăire + suf . -