|
|
||
|
Cuvântul DOMNII nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: DOMN,DOMNIE Vezi și:DOMN, DOMNI, DOMNIȘOR, DOMNIȚĂ, DOMNIȘOARĂ, DOMNIȘORICĂ, DOMNESC, DOMNIE, PAHARNIC, CAIMACAM, DOMNEȘTE ... Mai multe din DEX...DOMNII - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DÓMN, domni, s.m. 1. Termen de politețe pentru un bărbat. ** (Fam.; la voc.) Termen impersonal de adresare care însoțește de regulă o frază exclamativă, interogativă etc. ** Soț. ** (Pop.) Orășean. 2. Persoană care are autoritatea, posibilitatea de a face ceva; stăpân. 3. Titlu purtat de suveranii Țării Românești și ai Moldovei; voievod, domnitor; persoană care purta acest titlu. 4. Dumnezeu; Isus Cristos. * Expr. A da (sau a lăsa pe cineva) în plata (sau mila) domnului = a lăsa (pe cineva) în pace, a(-l) lăsa să facă ce vrea; a ignora. ** (La voc.) Exclamație, invocație impersonală exprimând mirare, amărăciune, surpriză. Doamne, ce vorbă ți-a ieșit din gură! * Expr. Vezi, doamne = chipurile, vorba vine. [Voc. (1-3) domnule, dom'le, (4) doamne; nom., voc. și (1) domnu, don', dom'] - Lat. dom(i)nus.Sursa : DEX '98 DOMN s. v. bărbat, orășean, soț, târgoveț.Sursa : sinonime DOMN s. 1. cucon, (înv. și fam.) musiu, (grecism înv.) chir, (italienism înv.) signor. (Ce mai faci, \~ule?) 2. v. domnitor. 3. (art.; n. pr.) v. Dumnezeu.Sursa : sinonime domn (termen de politețe pentru un bărbat) s. m., voc. dómnule; pl. domni, voc. dómnilor; abr. sg. art. d-l, g.-d. sg. art. d-lui, g.-d. pl. art. d-lorSursa : ortografic domn (domnitor) s. m., voc. doámne; pl. domniSursa : ortografic DOMN \~i m. 1) (folosit ca termen de politețe și de adresare, izolat sau înaintea numelui) Persoană de sex masculin; bărbat, mai ales de la oraș. 2) (în epoca feudală, în țările române; folosit și ca titlu pe lângă un nume) Conducător absolut al țării; domnitor; vodă; voievod. 3) Forță supranaturală, considerată creatoare și cârmuitoare a lumii; Dumnezeu; demiurg; divinitate. * A lăsa pe cineva în plata \~ului a lăsa pe cineva să procedeze după bunul lui plac. /<lat. dom[i]nusSursa : NODEX domn (-ni), s.m. - 1. Titlu oficial al domnitorilor Țării Românești și Moldovei. - 2. Nume dat lui Dumnezeu. - 3. Termen de politețe pentru un bărbat în general. - Mr., istr. domnu, megl. dom(n). Lat. d?m(?)nus (Diez, I, 157; Cihac, I, 80; Pușcariu 541; Candrea-Dens., 565; REW 2741), cf. it. donno, prov. dom, v. fr. dam(p), sp. don, dueño, port. dom. Cu sensurile 1 și 2 are vocativul Doamne ( lat. D?m?ne); pentru sensul 3 se folosește vocativul domnule. Domnii sau domnitorii se bucurau de prerogativele suveranilor; prin urmare se cuvine să traducem cuvintele derivate prin termeni care în mod firesc se aplică ideii de regalitate (domnie "demnitate de Domn" etc.). - Der. doamnă, s.f. (titlu dat soției domnitorului; termen de politețe în general pentru o femeie), care reprezintă fără îndoială lat. d?m(?)na (Diez, I, 157; Pușcariu 537; REW 2733); domnesc, adj. (care aparține domnului); domni, vb. (a conduce o țară, un principat ca domn; a stăpîni; a se adresa cu titlul de Domn); domnie, s.f. (demnitate de Domn; timpul cît se află un Domn la conducerea țării; regiune stăpînită de un Domn; Curte; termen de politețe, cu formele reduse dumneata domnia-ta, dumnealui, domneavoastră, dumnealor); domnișoară, s.f. (termen de politețe pentru o fată); domnișor, s.m. (fiu de domnitor; prinț tînăr; fiu al stăpînului); domniță, s.f. (fiică de domnitor; prințesă tînără); domnitor, s.m. (domnitor). Cf. domina, duminică.Sursa : etimologic DOMNÍE, domnii, s.f. 1. Autoritatea politică și juridică a domnului (3); demnitatea de domn. ** Timpul cât un domn (3) se află la conducerea țării. ** Regiune sau populație stăpânită de un domn (3). 2. Dominație, stăpânire, putere. 3. (Înv.; formează locuțiuni pronominale cu valoare de pronume de reverență) Vom face cum vei hotărî domnia-ta. ** (Cu valoare de pronume al maiestății) Măria-ta. - Domn + suf. -ie.Sursa : DEX '98 DOMNÍE s. 1. (IST.) cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, stăpânire, (înv. și pop.) oblăduire, (înv.) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (fig.) cârmă. (\~ țării în vremea lui Mihai Viteazul.) 2. (IST.) (fig.) coroană, scaun, sceptru, tron. (Și-a pierdut \~ în anul ...) 3. v. dominație. 4. v. mărie.Sursa : sinonime domníe s. f., art. domnía, g.-d. art. domníei; pl. domníi, art. domníile (sil. -ni-i-)Sursa : ortografic DOMNÍ//E \~i f. 1) Funcția de domn; conducere a țării de un domn. A veni la \~. * A(-i) lua (cuiva) \~a a lipsi pe cineva de funcția de domn. 2) Exercitare a acestei funcții. 3) art. (în componența locuțiunilor pronominale de reverență) Domnia-ta, domnia-lui, domnia-sa, domnia-voastră, domnia-lor. [Art. domnia; G.-D. domniei; Sil. -ni-ei] /domn + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DOMNIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 972 pentru DOMNII. Dimitrie Bolintineanu - Domnul Mavrogheni Dimitrie Bolintineanu - Domnul Mavrogheni Domnul Mavrogheni de Dimitrie Bolintineanu Domnul Mavrogheni pleacă cu oștire Și, chemând boierii, zice cu mărire: - "Astăzi este timpul să vă războiți Și prin dalbe lupte să vă nemuriți. Cela ce roșește a trăi-n robie, Către-o mândra moarte să-mi urmeze mie!" L-aste sfinte vorbe, vai! boierii-au râs! Și cu ironie domnului au zis: - "Portul nu ne iartă, doamne, a ne bate!" Nobilă mânie sufletu-i străbate, Dar frângându-și dorul iară le-a vorbit: - "Ce? în țara unde viața a domnit Astăzi nu mai este nici un suflet mare Ce să bată încă de neatârnare, Pe câmpia unde numărau pe flori În trecut vitejii ageri luptători? Nu mai e scăpare pentru ăst pământ! Inimile voastre sunt un trist mormânt, Unde nici o floare nu mai înflorește, Unde nici o rază nu mai strălucește! Să-mi aducă caii ăstor mari boieri, Lor le dau eu ranguri pentru cavaleri! Ei merg la bătaie, fără-mpotrivire, Numai lor se cade cinste și mărire." Astfel zice domnul trist și abătut. Însă din mulțime iată au părut Căpitani de frunte, plini de vitejie, De amorul țării și ... Dimitrie Bolintineanu - Domnul Ionașcu Dimitrie Bolintineanu - Domnul Ionaşcu Domnul Ionașcu de Dimitrie Bolintineanu Ionașcu-adună capii la senat. Cu durere-n suflet el a cuvântat — ,,Poarta cere darea d-astăzi îndoită; Dar Moldova noastră cade mai zdrobită; Însă nu-i acesta lucrul cel mai rău; Dar cu asta țara pierde dreptul său. Drepturile sale sunt tot ce-i rămâne, Sunt tot viitorul țărilor române. Toată fața țării fiilor moldavi E stropită nobil cu sânge de bravi. Cum au fost părinții, fiii n-au să fie? Și-au uscat ei oare sufletu-n sclavie? Voi, fruntașii țării, ce sub arme-albiți, Din trecuta fală, dulce vă hrăniți. Preoți, sfinți apostoli de creștinătate, Nobilați durerea țării ce s-abate! Misia cerească cum o să-mpliniți, Când creștinii popoli vor cădea robiți? Tu, junime vie și mărinimoasă, Tu, ce-n orice locuri inima-ți frumoasă Râură mari gânduri printre muritori, Cum o primăvară varsă dalbe flori, Vei vedea tu oare cetele străine Fărâmând cu moarte țările creștine, Fără sa se rupă sufletu-ți de dor, Fără să se-nalțe brațu-ți vingător?" Astfel zice domnul mândru-aplaudat. Sufletul lui Ștefan pe toți s-a vărsat. Domnul cu poporul jură ca să ... Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale Comediile d-lui I.L. Caragiale de Titu Maiorescu 1885 O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, O scrisoare pierdută, D-ale carnavalului - cine din cei ce se duc la teatrul român nu a văzut una sau alta din aceste comedii? Mulți cunosc pe cea dintăi, mai toți pe cea de-a treia și câțiva pe celelalte. De meritat toate merită să fie cunoscute și, după părerea noastră, lăudate - toate fără excepție. Publicul primelor reprezentări a judecat altfel. Scrisoarea pierdută a avut un succes mare; și Noaptea furtunoasă a avut succes; dar Conul Leonida, jucat pe o scenă de a doua mână, nu a plăcut; și D-ale carnavalului a fost fluierată. Foarte bine! Este însă vremea să ne explicăm o dată asupra acestor lucruri, dacă se poate; și cine știe de nu se va putea? În materie de gust literar - ce e drept - discuția e totdeauna grea, și e grea mai ales acolo unde lipsește încă tradiția literară și prin urmare comunitatea de idei în privința operelor ce le numim frumoase. Dar greutata este uneori un îndemn ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea ... și aprinse ca focul, în genuchi, lângă o tablă neagră; lăcrâmile le picurau în cărțile deschise și aduse la vârful nasului. Vergea, lăcrâmi, urechi roșii, Domn uscat și nalt... Să dusese curajul!... Dârdâiam. Și frate-meu, după ce vorbi încet cu profesorul, îmi șopti: - O să te asculte, să spui tare ... Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim Alexei Mateevici - Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim de Alexei Mateevici Glasuri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni... Iudeea slobozită Poate-și cânta izbăvirea? Roma [1] poate-i biruită Și venitu-i-a pieirea? Împăratul cel puternic, Așteptat cu nerăbdare Poate vine falnic, mare La norodul său nemernic? [2] Drumul dinspre Galileea Tună-n vuiete de glasuri, Parcă toată Iudeea A uitat a ei necazuri... Și mulțimea zgomotoasă Merge-n valuri de lumină, Așteptând pe căi pietroase Rămurele de măslină... Poarta mare din cetate S-a deschis de dimineață, Gloate vii și bucurate Iese-n mâine cu verdeață, Și-a lor veselă ,,osană"... Prin împrejurimi răsună... Calea cea galileeană Cu Împăratul le-mpreună... ,,Bucură-se Cel Ce vine Întru Dumnezeu la noi, Cel Ce lumea cu-a Lui mâine Slobozește de nevoi; Și-n blagosloviri trăiască Al Davidului Fecior, Ce-a venit să izbăvească, Ce-a venit Mântuitor!" * Glăsuiri de bucurie, Laude și rugăciuni, Din cântarea gurii vie Și a chimvalurilor struni, -- Ele oare ce înseamnă? ... Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) Constantin Negruzzi - Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) Apolog de Constantin Negruzzi Apărut cu titlul Domnului P. Prunco, în Alăuta românească , 1837, 14 martie Tot timpul care oamenii Pe lume îl petrec, Preste roata Norocului A se sui se-ntrec; Iar când acum se bucură Că s-au urcat pe ea, Gândind să-și facă mendrele Precum nădejduia, Rotunda roată răpede Pe schițe se-nvârti, Și mândrul poticnindu-se, Cade cum nu gândi. Iar omul ce de rație Se tot călăuzi, Și-n toată vremea cumpăna În orișice păzi, Nu-i pasă dacă vifore Pe lume s-au stârnit, Vârtejele-ntâmplărilor Îl află liniștit. El știe că furtunele Nu pot lung timp ținea, Curând veni-va soarele Ce le va-mprăștia. Cunoaște jucăriile Vicleanului Noroc, De-a lui favoruri putrede Râzând, își bate joc. Acest fel traiu-i limpede Se trece liniștit, Și când moartea s-apropie Îl află Alexei Mateevici - Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos Alexei Mateevici - Înălţarea la cer a Domnului Iisus Hristos Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos de Alexei Mateevici Nu în măria lui Ilie, Nu cu toiagul lui Moisei, Nu-n tunete și strășnicie Și-au lepădat iubiții săi; Și nu pe căi scânteietoare S-a înălțat la cer Hristos, Ce-nvățături îmblânzitoare Adus-a blând și luminos. Învățătorul sfânt al păcii, Al dragostei și al iertării Și întemeietorul legii Ce au dat putința învierii, Lucea ca o steluță blândă În înălțimea necuprinsă, Ce-ncepe seara să s-aprindă, Când ziua în apus îi stinsă. Căci El în valea cea de plângeri Venit-au nu cu războire, Nu ca al răsplătirii înger, Ce-aduce dreapta pedepsire În fumuri și în fulgerare. Venit-au Miel Nevinovat Ca jertfa de răscumpărare Ș-au fost cu spini încununat... Venit-au pentru răbdăciune, Smerire-a tot biruitoare; Venit-au pentru iertăciune Și mila-n veci nepieritoare... Mai Dimitrie Bolintineanu - Barnoschi-domnul ... Bolintineanu - Barnoschi-domnul Barnoschi-domnul de Dimitrie Bolintineanu O, săracă țară! Turcii cei mai răi Judecă și-omoară domnii mari ai tăi! Încă azi Barnoschi, domn cu nume mare, La serai purcede între turci călare! Sala e întinsă; sfatul numeros, Chiar sultanu-ascultă prin cafas umbros. — ,,Iată omul!" zice satrazanul ... Dimitrie Bolintineanu - Ștefăniță domnul Dimitrie Bolintineanu - Ştefăniţă domnul Ștefăniță domnul de Dimitrie Bolintineanu Ștefăniță domnul pe Milescu cheamă, Cu aceste vorbe el îi cere seamă: — "Tu erai de țară preste tot gonit: Din uitarea lumii eu te-am dezvălit. Eu ți-am dat avere, cinste și mărire Și, mai mult ca toate, chiar a mea iubire. Dar cînd al meu suflet ți se deschidea Cugetai în sine-ți răsturnarea mea ! Tronul dar să fie țarină-arzătoare Unde vestejește a credinței floare? Spre-a avea prieteni tronul e prea sus, Și-ntre domni cu robii cerul ură-a pus. Tu ai scris o carte leșilor să vie Să coprinză țara și a mea domnie. Fiecine poate tronul a dori Daca simte dorul a o ferici; Dar lovește-n față, căci un tron se naște Printr-o mișelie piere, vestejaște, Însă tu, sărmane, n-ai făcut cum ești ! Apărai coroana-mi ca să o zdrobești !" — "Doamne, n-am scris carte leșilor să vie; De va fi aceasta, să mă pierzi c-urgie !" Domnu-arată cartea. El s-a spăimîntat. — "Vînzător, nu meriți spre a ... Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean de Grigore Alexandrescu "Cum măsori ți se măsoară" este un proverb știut: Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai făcut, Sunt pornite să-ți aducă ale mele mulțumiri, Sunt răspuns la ale tale vrednici de cinste gândiri. Nu știu bine dacă cerul, precum zici, m-a înzestrat C-un talent ce mi se pare puțin, slab, neînsemnat. Dar iubesc talentu-acesta care tu îl prețuiești; Tot ce e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și al binelui amor Se aprinde la făclia unui geniu creator. Pe acei ce mi-i dai pildă eu adesea i-am citit; La o slavă meritată cu mândrie m-am smerit; Șă-i urmez este alt lucru; cinstea poate o doresc, Dar a lui Torquato soartă nicidecum n-o pizmuiesc, Am temeinice cuvinte: mă cunosc, mă simt prea mic Și nevrednic să iau urma unui mare mucenic. Cred cu tine că talentul ne e din cer dăruit, Că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit. Și de am o zi mai lină, un ceas ... Grigore Alexandrescu - Măriei sale domnului Alexandru Ioan I Grigore Alexandrescu - Măriei sale domnului Alexandru Ioan I Măriei sale domnului Alexandru Ioan I de Grigore Alexandrescu Pentru ziua intrării sale în București Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV I Timp dorit, zi de speranțe, Fiu al țării, salutare! România învestită În veșminte de serbare, Îți dorește, îți urează De mari fapte viață plină, Și se-nclină stelei tale Ce străluce de lumină. II Când de glasul omenirii Inspirată și condusă, Pleiada europeană, De puternici regi compusă, Reda nației gemânde Antici drepturi de tărie, Soarta-ți se-nscria în ceruri Cu lumina cea mai vie. III Fă dar numele-ți să treacă Între numele divine, Celor ce au fost ai lumii Nobili făcători-de-bine. Secolul să te admire, Și cu noi să se fălească Franța, nația cea mare, Nația cavalerească. IV Căci e aspră datorie Ce o nație impune, Căci e grea, mult grea, coroana Ce pe capul tău se pune. Țara te salută, prințe, Cu plăcere și iubire, Și-ți încrede viitoru-i Zâmbitor de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOMNIIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 86 pentru DOMNII. DÓMN , domni , s . m . 1. Termen de politețe pentru un bărbat . 2. Persoană care are autoritatea , posibilitatea de a face ceva ; stăpân . 3. Titlu purtat de suveranii Țării Românești și ai Moldovei ; voievod , domnitor ; persoană care purta acest titlu . 4. Dumnezeu ; Isus ... DOMNÍ , domnesc , vb . IV . Intranz . A conduce un principat , o țară , o împărăție în calitate de domn ( 3 ) . 2. A o duce foarte bine , a nu avea nici o grijă . 3. Fig . ( Despre o înălțime , o clădire etc ... ... DOMNIȘÓR , domnișori , s . m . Diminutiv al lui domn ... DOMNÍȚĂ , domnițe , s . f . Fiică ( sau soție ) de domn DOMNIȘOÁRĂ , domnișoare , s . f . Termen de politețe pentru o fată ( sau o femeie nemăritată ) ; DOMNIȘORÍCĂ , domnișorici , s . f . ( Fam . ) Diminutiv al lui domnișoară . - Domnișoară + suf . - ... DOMNÉSC , - EÁSCĂ , domnești , adj . 1. Care aparține domnului ( 3 ) , privitor la domn ; care emană de la domn ; care aparține curții domnului . 2. ( În sintagmele ) Mere domnești = varietate de mere mari , de culoare gălbuie - portocalie dungată cu roșu . Măr domnesc = soi de măr ... ... DOMNÍE , domnii , s . f . 1. Autoritatea politică și juridică a domnului ( 3 ) ; demnitatea de domn ... Titlu dat boierului de la curtea domnilor români care avea grijă de băutura domnului , iar în împrejurări deosebite sau la sărbători îl servea personal pe domn ... Locțiitor al unor demnitari ( turci ) . 2. Locțiitor al domnului , însărcinat cu administrarea Moldovei și Țării Românești până la instalarea pe tron a noului domn ... DOMNÉȘTE adv . Ca un domn ( 3 ) , ca un boier , boierește ; p . ext . foarte bine . - Domn Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||