|
|
||
|
Cuvântul CULTURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CULTURĂ Vezi și:CULTURAL, INTERCALARĂ, ÎNSĂMÂNȚA, ACIPENSERICULTURĂ, ACULTURAȚIE, CLASICISM, CULTIVATOR, CULTURĂ, ELENIST, ETNOCENTRISM, ETNOMUZICOLOGIE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CULTURA: CULTURĂ.
CULTURA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CULTÚRĂ, culturi, s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ** Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva. * Om de cultură = persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale multe și temeinice. 2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante; știința, priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele. * Cultura plantelor = ramură a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor în vederea obținerii de alimente, furaje sau materii prime. Plante de cultură = plante cultivate de om pentru folosul pe care îl aduc. ** Teren cultivat cu un anumit fel de plante. ** Creștere, prăsire a unor animale. Cultura viermilor de mătase. 3. Creștere, în laborator, a bacteriilor; colonie de bacterii obținută pe această cale. 4. (În sintagma) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică, atât pentru întărirea și menținerea sănătății, cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă, sport etc., la care se adaugă baza materială, cercetarea științifică, procesul de formare a specialiştilor; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare; educație fizică. - Din fr. culture, lat. cultura.Sursa : DEX '98 Cultură ≠ inculturăSursa : antonime -CULTÚRĂ^2 elem. cultur(o)-.Sursa : neoficial CULTÚRĂ^1 s. f. 1. totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire în decursul vremurilor. * totalitatea cunoștințelor din diverse domenii pe care le posedă cineva; dezvoltare intelectuală a cuiva. o ~ generală = ansamblu de cunoștințe necesare unui individ în viața zilnică; ~ de masă = ansamblu de cunoștințe și de valori cu care masele vin în contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. (arheol.) totalitatea vestigiilor materiale și spirituale păstrate, prin intermediul cărora poate fi reconstituită imaginea comunității omenești dintr-o anumită epocă. 3. totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare pentru a obține recolte bogate de la plantele de cultură. o plante de ~ = plante cultivate de om. * teren cultivat cu anumite plante. * creștere, prăsire a unor animale. 4. creștere în laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsă în acest fel. 5. ~ fizică = dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc prin gimnastică și sport; educație fizică. (< fr. culture, lat. cultura)Sursa : neoficial CULTÚRĂ s. 1. v. civilizație. 2. v. învățătură. 3. cul-tură fizică v. gimnastică. 4. v. cultivare. 5. creștere, cultivare. (\~ tutunului.)Sursa : sinonime cultúră s. f., g.-d. art. cultúrii; pl. cultúriSursa : ortografic CULTÚR//Ă \~i f. 1) Totalitate a valorilor materiale și spirituale create de omenire pe parcursul istoriei. 2) fig. Cunoștințe vaste în diferite domenii, pe care le posedă cineva. 3) arheol. Totalitate a vestigiilor materiale și spirituale, descoperite în urma săpăturilor arheologice, caracteristice pentru un anumit areal, într-o anumită epocă. 4) agr. Ansamblu de lucrări agrotehnice necesare plantelor agricole. 5) Teren cultivat cu un anumit fel de plante. 6) Creștere a unor animale. \~a viermilor de mătase. 7): \~ de bacterii creștere în laborator a bacteriilor; colonie de bacterii obținută în laborator pentru scopuri științifice. 8): \~ fizică ansamblu de metode și sisteme de educație fizică care contribuie la dezvoltarea armonioasă a corpului omenesc. [G.-D. culturii] /Sursa : NODEX CULTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale acumulate de omenire în decursul vremurilor. ** (Arheol.) Totalitatea vestigiilor materiale (unelte, ceramică, podoabe, arme, locuințe, așezări etc.) și spirituale (manifestări artistice, magice-religioase și funerare) păstrate, prin intermediul cărora poate fi reconstituită imaginea comunității omenești dintr-o anumită epocă. ** Totalitatea cunoștințelor din diverse domenii pe care le posedă cineva; dezvoltare intelectuală a cuiva. * Om de cultură = persoană care are un nivel intelectual ridicat; cultură de masă = ansamblu de cunoștințe și de valori cu care masele vin în contact prin participare creatoare sau prin asimilare. 2. Lucrările efectuate asupra solului pentru a face posibilă creșterea plantelor cultivate. * Plante de cultură = plante cultivate de om. ** Creștere a anumitor animale. ** Creștere în laborator a unor bacterii; colonie de bacterii produsă în acest fel. 3. Cultură fizică = dezvoltarea corpului prin gimnastică și sport; știință care se ocupă cu această dezvoltare. [< lat., it. cultura, fr. culture].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CULTURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 122 pentru CULTURA. Lawrence Lessig - Cultura liberă Lawrence Lessig - Cultura liberă Cultura liberă de Lawrence Lessig Tradusă în română de www.cartea.info . Distribuită sub licența w:Creative Commons License . Pentru alte formate de fișier, inclusiv PDF vedeți situl oficial . Conținut Prefață Introducere „ Pirateria “ Creatorii Mai mulți copiști Cataloage „Pirații“ „Pirateria“ Piraterie I Piraterie II Proprietatea Fondatorii Înregistratorii Transformatorii Colecționarii Proprietate De ce Hollywood are dreptate Începuturile Legea: durata Legea: scopul Lege și arhitectură: raza de acțiune Arhitectura și legea: forța Piața: concentrarea Împreună Puzzle Himera Daunele Echilibrul Înaintașii Eldred II Concluzii Încheiere Noi, acum Și ei, în Ion Luca Caragiale - Politică și cultură ... Ion Luca Caragiale - Politică şi cultură Politică și cultură de Ion Luca Caragiale Principiul naționalităților este o inovație politică a veacului nostru, pe care noi, popoarele mici, nu o putem aplauda cu ... Alexei Mateevici - Tovărășiile de cultură pe la sate ... Alexei Mateevici - Tovărăşiile de cultură pe la sate Tovărășiile de cultură pe la sate de Alexei Mateevici Zilele trecute, aflându-mă la țară, am șezut la vorbă cu un sătean așezat la minte și cunoscut în ... că de la vorbe și dorințe este cam prea departe la îndeplinirea lor, totuși și gândul acesta primitiv are însemnătate... În adevăr, tovărășiile sătești de cultură, alcătuite din moldovenii luminați de prin satele Basarabiei noastre, ar putea să fie un așezământ luminător de temelie, din care s-ar putea naște pe ... Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească Spiritul critic în cultura românească de Garabet Ibrăileanu Prefață (la ediția I) Prefață (la ediția a II-a) Momentele introducerii culturii apusene, înainte de veacul al XIX-lea Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare în Moldova Amestec de curente contradictorii: G. Asachi Evoluția spiritului critic - Locul "Junimii" în această evoluție Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Primul junimist: Costache Negruzii Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Eminescu Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Socialiștii Spiritul critic în Muntenia - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Spiritul critic în Muntenia - Critica socială extremă: Caragiale Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... O excepție se poate admite numai în privința ultimului răspuns al Transilvaniei, fiindcă unele observări din el dau ocazie de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura ... Dorin Ștef - Maramureș brand cultural Dorin Ştef - Maramureş brand cultural Maramureș brand cultural de Dorin Ștef Argument → Editura Cornelius / Asociația Glasul Culturii Baia Mare, sub egida Anului European al Dialogului Intercultural, ediție bilingvă (româno-engleză), traducere în limba engleză de prof. Ana Olos, (2008) ISBN 978-973-8396-01-2 . Cuprins 1 Argument 2 I. Categoria Cultura tradițională etnografică 3 II. Categoria Cultura tradițională imaterial 4 III. Categoria Cultura modernă 5 IV. Categoria Obiective cu valoare culturală sau istorică 6 Bibliografie selectivă 7 Nota autorului 8 Legături externe (pentru versiunea în limba engleză) Argument I. Categoria Cultura tradițională etnografică A. Sisteme constructive arhitectonice 1. Complexul patrimonial (UNESCO) al bisericilor de lemn medievale din Maramureș 2. Rezervațiile de gospodării tradiționale din satele maramureșene 3. Instalațiile tehnice riverane din satele de pe Valea Cosăului, Mara, Iza, Vișeu și Chiuzbaia B. Elemente reprezentative de artă populară maramureșeană 4. Poarta maramureșeană 5. Troița maramureșeană 6. Fusul cu zurgălăi 7. Pecetarul 8. Arta vestimentară tradițională. Portul 9. Ceramica de Săcel 10. Arta culinară tradițională. Bucătăria maramureșeană C. Complexe muzeale etnografice 11. Muzeul etnografic Sighetu Marmației. Muzeul Satului Maramureșean 12. Muzeul de Etnografie și Artă Populară Baia Mare II. Categoria Cultura tradițională imaterial A. Folclor ... Alexei Mateevici - Unirea culturală ... cea mai mare trebuință de unire, care lipsește cu totul din mijlocul moldovenimii. Este lucru știut că temelia tuturor nevoilor unui popor este lipsa de cultură a păturilor țărănești. Tocmai de această boală suferă moldovenii basarabeni. Cu dânsa trebuie mai întâi să lupte moldovenii cei culți și binevoitori ai ... în limba lui, îl poți învăța orișice limbă și știință. Deci, cea dintâi datorie și țintă a moldovenilor luminați este cea mai largă cultură națională. Și cel dintâi mijloc pentru îndeplinirea acestei datorii, pentru atingerea acestei ținte, este unirea culturală. În trecutul nostru, ba chiar și în vremea din ... moldoveni, și țăranul are tot dreptul să aștepte de la dânșii îndeplinirea datoriei lui. Dacă nu, apoi nici nu-i de vorbit despre deșteptare, lumină, cultură și alte lucruri frumoase. Dacă cercetăm mai de aproape socoteala asta, vedem că vremea renașterii culturale a norodului nostru a venit ... Vasile Pârvan - Datoria vieții noastre ... fie socialistă, e stăpânită de ideea răspândirii culturii în masele largi ale muncitorimii. Dar marea erezie a creării de genii prin fabricile de cultură, care sunt Universitățile și Academiile, începe a pierde din ce în ce teren. Cu foarte mare părere de rău Pontificii înțelepciunii dogmatizate încep ... toate aceste întrebări, care singure pot justifica sechestrarea atâtor libertăți individuale în folosul binelui social, trebuie să preocupe pe întemeietorii unui nou așezământ oficial de cultură socială și de cultură creatoare. Dar mai ales la un popor încă în formare socială și națională, cum e al nostru, aceste întrebări sunt obligatorii sub sancțiunea absurdității noii ... Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș Dorin Ştef - Mioriţa s-a născut în Maramureş Miorița s-a născut în Maramureș de Dorin Ștef Editura Dacia, colecția Universitaria, seria Philologica, Cluj-Napoca (2005), ISBN 973-35-1923-5 . O posibilă definiție I. Istorie și globalizare 1. Momente decisive ale istoriei exegetice I. “ Preistoria ". Germenii interesului pentru folclor (Herder, Școala Ardeleană, Cea mai veche variantă, Pașoptiștii) / Descoperirea baladei. Alecu Russo / Prima publicare a baladei. V. Alecsandri II. Istoria exegetică A. Folcloristica de tip eseistic. 1852- 1920. Alecsandri. 1. Momentul 1852. V. Alecsandri. J. Michelet – prima traducere / A. M. Marienescu- Judecata păstorilor / Al. Odobescu / Manuale. 2. Momentul 1866. V. Alecsandri. T. Maiorescu / Orientul / Columna lui Traian / B.P. Hasdeu / M. Eminescu – Timpul / A. Densușianu / D. Zamfirescu / N. Iorga / Th. D. Speranția B. Primele teoretizări și analize sistematice. 1921- 1946. Perioada interbelică. Caracostea / Blaga. 3. Momentul 1924. D. Caracostea. O. Densușeanu / M. Sadoveanu – Baltagul / I. Mușlea / Fântâna Miorița â– 1930. Ion Diaconu. Ținutul Vrancei / H. Sanielevici. 4. Momentul 1936. L. Blaga. â– 1941. G. Călinescu. Mit / V. Eftimiu â– 1946. C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / ... Alexandru Mocioni - Conștiința națională Alexandru Mocioni - Conştiinţa naţională [Conștiința națională] de Alexandru Mocioni august 1887 Cu plăcere ced dorinței ce mi-a manifestat junimea noastră academică din Viena, de a contribui și eu cu o mică lucrare la «Almanahul literar», ce intenționează a edita în acest an. Văd în această întreprindere a ei un îmbucurător semn de năzuință națională și pururea voios conlucru pe acest teren cu junimea noastră. Inima junimei formează cel mai susceptibil sol pentru semința idealurilor mai înalte ale vieții și cu drept cuvânt fiecare popor privește în junimea sa națională naturalul depozitar al speranțelor sale pentru un viitor mai frumos și mai bun. Și aceasta în privința națiunei noastre stă în măsură încă mai mare. Puține popoare au avut o istorie de suferințe atât de dură ca al nostru. Acest popor despoiat de drepturi și libertăți, opres cu puterea în tendințele sale culturale, în strictul sens al cuvântului, a fost cu corpul viu prada dismembrată a avidităței, ambițiunei și domniei străine și precât nu aceasta, apoi prada ilegitimelor interese particulare. Și dacă astăzi o parte a acestui popor, cu îndreptățită mândrie se bucură de ... ... o idee cititorului de meteahna mentală a tovarășului meu de cură la aer curat. Iată... Mai întâi, maghiarul nu are nevoie de altă cultură decât de cultura maghiară; ceva mai mult: orice influență a vreunei culturi străine, mai ales europeană, este de-a dreptul păgubitoare ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULTURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentru CULTURA. ... CULTURÁL , - Ă , culturali , - e , adj . Care aparține culturii ( 1 ) , privitor la cultură ... INTERCALÁRĂ , intercalare , adj . Cultură ÎNSĂMÂNȚÁ , însămânțez , vb . I . Tranz . 1. A pune în pământ semințele unei culturi ; a semăna ^1 . 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție , în vederea obținerii unei culturi ... ACIPENSERICULTÚRĂ s . f . Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor . - Acipenserid + cultură ... ACULTURÁȚIE s . f . Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură CLASICÍSM s . n . 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco - latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei , caracterizată prin armonie , puritate , sobrietate etc . 2. Curent în arta si literatura europeană , apărut în sec . XVII în Franța , caracterizat prin imitarea modelelor antice greco - latine , prin interesul pentru aspectul moral , prin urmărirea unui ideal , prin disciplinarea imaginației și a sensibilității , prin ordine , echilibru și claritate . 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada ... CULTIVATÓR , - OÁRE , cultivatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu cultivarea pământului , care seamănă și îngrijește plante de cultură ... pământul , de a îngriji plantele . 3. Creștere , în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în ... ELENÍST , - Ă , eleniști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice ; p . gener . specialist în studiul limbii și culturii ... ETNOCENTRÍSM s . n . Tendință de a judeca valorile altor culturi în raport cu propria cultură ETNOMUZICOLOGÍE s . f . Ramură a muzicologiei care cercetează culturile muzicale ale popoarelor sau culturile muzicale de tip Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||