Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULTURA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentru CULTURA.
... CULTURÁL , - Ă , culturali , - e , adj . Care aparține culturii ( 1 ) , privitor la cultură
... INTERCALÁRĂ , intercalare , adj . Cultură
ÎNSĂMÂNȚÁ , însămânțez , vb . I . Tranz . 1. A pune în pământ semințele unei culturi ; a semăna ^1 . 2. A pune în apă icre sau pești de reproducție , în vederea obținerii unei culturi
... ACIPENSERICULTÚRĂ s . f . Ramură a pisciculturii care se ocupă cu cultura sturionilor . - Acipenserid + cultură
... ACULTURÁȚIE s . f . Preluare de către o comunitate a unor elemente de cultură
CLASICÍSM s . n . 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco - latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei , caracterizată prin armonie , puritate , sobrietate etc . 2. Curent în arta si literatura europeană , apărut în sec . XVII în Franța , caracterizat prin imitarea modelelor antice greco - latine , prin interesul pentru aspectul moral , prin urmărirea unui ideal , prin disciplinarea imaginației și a sensibilității , prin ordine , echilibru și claritate . 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada
... CULTIVATÓR , - OÁRE , cultivatori , - oare , subst . 1. S . m . și f . Persoană care se ocupă cu cultivarea pământului , care seamănă și îngrijește plante de cultură
... pământul , de a îngriji plantele . 3. Creștere , în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în ...
ELENÍST , - Ă , eleniști , - ste , s . m . și f . Specialist în studiul limbii și culturii Greciei antice și epocii elenistice ; p . gener . specialist în studiul limbii și culturii
... ETNOCENTRÍSM s . n . Tendință de a judeca valorile altor culturi în raport cu propria cultură
ETNOMUZICOLOGÍE s . f . Ramură a muzicologiei care cercetează culturile muzicale ale popoarelor sau culturile muzicale de tip