Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AGROLOGIE, AGROTEHNICIAN, CULTURĂ, IAROVIZARE, NELUCRAT, POMICULTURĂ ... Mai multe din DEX...

AGROTEHNIC - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

AGROTÉHNIC, -Ă, agrotehnici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Știință care se ocupă cu relațiile dintre factorii de vegetație, sol și plantele cultivate. ** Totalitatea procedeelor tehnice de cultivare a unei plante agricole. 2. Adj. Care aparține agrotehnicii (1), care se referă la agrotehnică. - Din (1) rus. agrotehnika, (2) agro- + tehnic (după rus. agrotehniceskii).

Sursa : DEX '98

 

agrotéhnic adj. (sil. -gro-) ? tehnic

Sursa : ortografic

 

AGROTÉHNI//C \~că (\~ci, \~ce) Care ține de agrotehnică; propriu agrotehnicii. Metode \~ce. /<rus. agrotehnika

Sursa : NODEX

 

AGROTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la agrotehnică. [Cf. rus. agrotehniceskii].

Sursa : neologisme

 

AGROTÉHNIC, -Ă I. adj. referitor la agrotehnică. II. s. f. știință care studiază modul în care omul poate interveni în corelația dintre factorii de vegetație, sol și plantele cultivate; agrologie. * procedeele tehnice de cultivare a unei plante. (< fr. agrotechnique, /II/ rus. agrotehnika)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AGROTEHNIC

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru AGROTEHNIC.

AGROLOGIE

AGROLOGÍE s . f . Știință agricolă care se ocupă cu studiul solului ca rezultat al acțiunii factorilor naturali și cu influiența pe care o are solul asupra plantelor ; vechea denumire a

 

AGROTEHNICIAN

AGROTEHNICIÁN , - Ă , agrotehnicieni , - e , s . m . și f . Specialist în agrotehnică ( 1 ) . [ Pr . : - ci - an ] - Agro - + tehnician ( după rus .

 

CULTURĂ

CULTÚRĂ , culturi , s . f . 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori . 2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante ; știința , priceperea de a lucra pământul , de a îngriji plantele . 3. Creștere , în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare a specialiștilor ; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare ; educație

 

IAROVIZARE

... a plantelor , care urmează imediat după germinație și care se desfășoară , în afară de alte condiții , la o temperatură specifică fiecărei plante . 2. Procedeu agrotehnic de tratare a semințelor plantelor de cultură înainte de însămânțare , care face ca plantele să răsară mai devreme , să se dezvolte mai repede ...

 

NELUCRAT

NELUCRÁT , - Ă , nelucrați , - te , adj . ( Despre materiale bune ) Care nu a fost încă prelucrat ; ( despre pământ ) pe care nu au fost executate lucrări agrotehnice . - Ne - +

 

POMICULTURĂ

POMICULTÚRĂ s . f . Ramură a științelor agricole care cuprinde studiul biologiei și al agrotehnicii pomilor fructiferi , ameliorarea lor și comportarea în cultură a diferitelor specii sau soiuri ; ramură a agriculturii care se ocupă de cultura pomilor