|
|
||
|
Cuvântul CIUMA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: CIUMĂ Vezi și:CIUMAȘ, BUBONICĂ, CIUMĂ, CIUMAT, CIUMOS, PESTOS, BUBON, IMPESTA, PESTĂ, PESTILENȚĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CIUMA: CIUMĂ.
CIUMA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CIÚMĂ, ciume, s.f. 1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă, caracterizată prin febră mare, diaree, delir, tumefacții ale ganglionilor etc.; pestă. 2. Fig. Persoană foarte urâtă (și foarte rea). 3. Fig. Mizerie, năpastă, nenorocire mare. * Ciumă brună = nazism; fascism. 4. Compus: ciuma-apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă, subțire, ramificată, care se fixează prin rădăcini pe fundul apelor (Elodea canadensis). - Lat. cyma "umflătură".Sursa : DEX '98 ciúmă s. f., g.-d. art. ciúmei; pl. ciúmeSursa : ortografic CIÚM//Ă \~e f. 1) Boală contagioasă și epidemică, foarte gravă, cauzată de o infecție bacteriană, manifestată prin febră, astenie, delir etc.; pestă. 2) fig. Ființă nesuferită care inspiră groază. * A fi pentru unii mumă și pentru alții \~ se spune despre cei care sunt buni cu unii și răi cu alții. 3) fig. Nenorocire grea care se abate asupra cuiva; năpastă; urgie. [G.-D. ciumei] /<lat. cymaSursa : NODEX ciúmă (-me), s.f. - 1. Plagă a porumbului. - 2. Laur. - 3. Boală infecțioasă epidermică foarte gravă. - 4. Monstru din mitologia populară care personifica ciuma. - 5. Plagă, calamitate. - Mr. ţumă, megl. ciumă. Probabil lat. cyma, din gr. ???? (Pușcariu 330; Pușcariu, Lat. ti, 60; Pușcariu, Conv. Lit. XXXVII, 600; Berneker 163; Capidan, Dacor., III, 142; Diculescu, Elementele, 477; Bologa, Dacor., IV, 962; DAR). Forma lat. vulg. ciuma, punct de plecare al fonetismului rom. apare în glose tîrzii, cf. sp. cima, "vîrf, culme", esquilmar "a stoarce, a secătui" (Corominas, Anales Inst. Ling., II, 128). De la sensul primitiv, de "tumoare, umflătură", evoluția sensului se explică prin simptomele bolii, cf. peste bubónica "ciumă bubonică" și mr. pănuclă "tumoare" și "ciumă". Rezultatul normal ar fi trebuit să fie, se pare, *cimă; u ar fi în acest caz secundar ca în bucium. Este cuvînt care apare aproape în toate limbile din estul Europei (alb. kjimë "abces", tc. çuma "ciumă", bg., sb., rus. ?uma, rut., pol. dzuma, mag. csoma, csuma, toate cu sensul de "ciumă"); cf. și it. cima, fr. cime, sp. cima, cu sens diferit. Toate limbile în care apare sensul de "ciumă" par a indica un împrumut din rom., cu atît mai mult cu cît cuvîntul nu se explică prin mijloace interne ale nici uneia din limbile interesate (cf. Berneker; Capidan, Dacor., III, 142). Totuși, s-a propus un etimon sl. (Miklosich, Slaw. Elem., 53 și Lexicon, 1128; Cihac, II, 58), bg. (Conev 94), alb. (Philippide, II, 639), tc. (Mladenov 689). Der. ciumat (var. ciumaș, ciumos), adj. (pestifer; ciumat, bolnav de ciumă); ciumar, s.m. (laur), pe care Diculescu, Elementele, 485 îl apropie de gr. ????????, dar care ar putea fi der. în cadrul rom.; ciuma, vb. (a îmbolnăvi de ciumă; despre fructe, a se strica); ciumăfaie, s.f. (laur), a cărui a doua parte nu a fost explicată satisfăcător, și care se mai numeşte, probabil prin etimologie populară, ciuma fetei (Cihac, II, 491, pleacă în mod eronat de la mag. csuda "minune" și fa "copac"; Diculescu, Elementele, 485 de la cimă, cu suf. gr. ?????; și DAR sugerează o legătură cu mag. csudafa "laur").Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CIUMARezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru CIUMA. Constantin Stamati - Ciuma dobitoacelor ... și poznașul ce au mâncat fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca să îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul să-l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca să nu-nvățăm și ... ... din boale! Noru-n țară s-a lăsat, Peste oameni a plouat, N-a plouat ploaie curată, Dar cu ciumă-amestecată! Unde-ajunge picătura, Se închid ochii și gura, Ochii să nu mai privească, Gura să nu mai grăiască! Plină-i țara, mult e plină ... câmp o copiliță Cum e crinul înflorit, Cum e bună de iubit. Baba Ciuma cea păgână Mi-o apucă strâns de mână. Copilița-i zice: ,,Ciumă! Nu-mi fii ciumă și-mi fii mumă! [2] Na-ți salba cu florile Și-mi lasă tu zilele." Ea-i răspunde: ,,Drăguliță! Am o neagră sălbuliță [3] De ... a născut mai multe legende și proverbe. Cel mai caracteristic din toate este proverbul scos pe seama mamelor neomenoase și care zice: Cutare e ciumă, nu e mumă . Asemene se zice de un om rău și dușmănos că l-a fătat ciuma . [3] Aluzie la petele acele negre ... Ivan Andreievici Krâlov - Ciuma dobitoacelor ... și poznașul ce au mâncat fân străin, Apoi de mirat nu este dacă cerul cu mânie Pentru a lui fărdelege ne-au trimis ciumă și chin. Deci ca să îmblânzească o așa dreaptă urgie Pe dânsul să-l facem jertfă pentru ale lui greșele, Ca să nu-nvățăm și ... Ion Luca Caragiale - Înfiorătoarea și îngrozitoarea și oribila dramă din strada Uranus ... lângă atotțiitorul, rugându-l a ne trimite în această morte saison[xciv] , dacă nu vreo duzină de mici scandaluri, măcar câteva cazuri de ciumă, măcar o calamitate publică sau un cataclism, un mare scandal cosmic, fără de cari presa română rămâne leșinată de tot. E drept că bunul creator ... Ion Luca Caragiale - Moftul român ... nețărmurit cuprins, în tine încap așa de comod nenumărate înțelesuri: bucurii și necazuri, merit și infamie, vină și pățenie, drept, datorie, sentimente, interese, convingeri, politică, ciumă, lingoare, difterită, sibaritism, vițiuri distrugătoare, suferință, mizerie, talent și imbecilitate, eclipse de lună și de minte, trecut, prezent, viitor — toate, toate cu un singur ... Alecu Russo - Holera Holera de Alecu Russo De o bucată de vreme încoace o amenințare înfricoșată se leagănă pe populațiile Europei. Ca și ciuma în timpurile trecute, ie, și mai mult decât ciuma, holera își întinde stăpânirea pe toate țărmurile, înfruntă toate climele și se joacă de toate pregătirile. Paza sau nepaza, răceala sau căldura, dieta sau năvala n-o cheamă, dar nici o alungă. Vine, se duce cu pricină și fără pricină, se întoarce neașteptat, zboară sau clocește... când își alege prada... când o iade-a valma. Moldova a văzut holera de două ori și n-o mai uită... ea, care a uitat ciuma, ea a avut-o veacuri... căci holera este legată cu cronicile timpului nou. Iar începe a se vorbi de grozavul rău prin preajma noastră; holera a bătut țara leahului, Galiția, se presupune pe unelocuri în țara neamțului. Teama a fost mare mai deunăzi și mult se lungise; holera a slujit de vorbă prin salonurile Ieșului. La acest prilej am auzit multă aducere-aminte a amânduror holere din Moldova. Din două sute de oameni, boieri și feciori ... Ion Heliade Rădulescu - Dispozițiile și încercările mele de poezie Ion Heliade Rădulescu - Dispoziţiile şi încercările mele de poezie Dispozițiile și încercările mele de poezie de Ion Heliade Rădulescu Învățam grecește, cum se învăța pe atunci, octoih și psaltire: nu înțelegeam nimic. Într-o duminică am văzut la poarta bisericii Crețulescului lume multă adunată; am stat și eu să văz ce este. Un fecior sau vizitiu citea în gura mare Alexandria, și câți treceau pe drum se opreau și ascultau. Când m-am oprit eu, citirea venise dimpreună cu Alexandru până la Ivantie împărat, unde zice: "Mira tebe brate" (slavonă: pace ție frate) ș. c. l. Nu mă putui dezlipi de acolo ascultând descrierea acelui loc plin de răcoare, de verdeață și adăpat de fântâni cu apă vie. A trebuit să tacă acel om minunat pentru mine (vizitiul, zic) ca să fug și eu d-acolo. Am venit acasă și am cerut foarte rebel, plângând, să-mi dea doi lei să cumpăr o carte. Eram rău când plângeam: sculam vecinii în picioare. A trebuit să mi se dea banii, și alergai îndată și-mi cumpărai cartea prețuită și plină de minuni. Dar ce să fac cu dânsa? că în mâinile mele era mută. Vrui să ... Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici ... Ştefan Octavian Iosif - Doi voinici Doi voinici de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Turci, tătari, război și ciumă Bîntuie în țara toată, E o vreme blestemată. Trece un voinic călare, Înnoptat pe drumul mare... Morți de spaimă, arși de sete, Zboară cal și ... Ștefan Octavian Iosif - E mult de-atunci... ... să te miri, să te cutremuri De cîte-au fost nainte vremuri... Și-i mult, e mult de-atunci, nepoate ! Intrase sabie în țară... Zaveră... ciumă... jaf și pară ! S-au prăpădit ai mei cu toții, Și tot ce-aveam prădară hoții Și turcul stăpînea în țară... Cum am scăpat și ... Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Alecu Russo - Despre "Steaua Dunării" Despre "Steaua Dunării" de Alecu Russo Ostenit de furtunoasele câșlegi ale acestui an, care nu seamănă a ține toate frumoasele făgăduințe ce bucurase inimile și nădejdile românilor la începutul lui, m-am dus spre țară, pentru a răsufla și pentru a zice ca cel cântec mai moldovenesc decât toate cântecele: Vară, vară, muma noastră, Ia bruma de pe fereastră Și zăpada de pe coastă, Și o fă iar rotăgoală, Să mă mai dau ici de vale, Să mai clănțăi din pistoale; Să mai văd soarele lucind, Să mai văd iarba dând, Codrii înverzind; S-aud copilașii chiuind, Ciobănașii fluierând. Din acest umor carnavalesc, primblat douăzeci și patru ceasuri într-un târg de munte, unde odinioară, în cinstea patriei, am fost locuitor, am făcut mai multe descoperiri, ce simt nevoia de a ți le împărtăși. I. Că numărul abonaților la Steaua Dunării ar fi mare... deși mare... dacă!... Pot oare spune acest dacă?... Nu te vei mânia și supăra ca alți redactori... care nu se mulțumesc a fi numai redactori, dar vor a fi școală, sau cel puțin un eho al școalelor muncite ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La România (Hasdeu) ... un nume uzurpat! Deschide cronica străbună La anii marilor nevoi, Când soartea fulgeră și tună Potop și flacără pe noi: Să vezi c-acea grozavă ciumă, Ce-n veci de veci te-a otrăvit Ș-acuma iarăși te sugrumă— E veneticul înfiat! O nu și nu, iubito mamă! Acei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIUMARezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru CIUMA. ... CIUMÁȘ , - Ă , ciumași , - e , adj . ( Înv . ) Contagios , molipsitor . - Ciumă ... BUBÓNICĂ adj . f . Ciumă ( În sintagma ) ( sau pestă ) bubonică = ciumă CIÚMĂ , ciume , s . f . 1. Boală infecțioasă și epidemică foarte gravă , caracterizată prin febră mare , diaree , delir , tumefacții ale ganglionilor etc . ; pestă . 2. Fig . Persoană foarte urâtă ( și foarte rea ) . 3. Fig . Mizerie , năpastă , nenorocire mare . 4. Compus : ciuma - apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă , subțire , ramificată , care se fixează prin rădăcini pe fundul apelor ( Elodea ... CIUMÁT , - Ă , ciumați , - te , adj . , s . m . și f . ( Adesea fig . ) ( Om ) contaminat sau bolnav de ciumă . - Ciumă ... CIUMÓS , - OÁSĂ , ciumoși , - oase , adj . ( Rar ) Care aduce ciumă ; p . ext . molipsitor , contagios . - Ciumă ... PESTÓS , - OÁSĂ , pestoși , - oase , adj . ( Rar ) Care provoacă ciuma ; de ciumă BUBÓN , buboane , s . n . Inflamare a ganglionilor limfatici din regiunea inghinală , axilară etc . , caracteristică ciumei , scarlatinei , bolilor ... IMPESTÁ , impestez , vb . I . Tranz . ( Rar ) 1. A molipsi de ciumă ... PÉSTĂ , peste , s . f . 1. Boală gravă , infecțioasă și epidemică , provocată de o bacterie și manifestată prin tumori , hemoragie , febră mare etc . ; ciumă . 2. ( Med . vet . ; de obicei cu determinări care indică felul ) Denumire generică dată unui grup de boli ( cu evoluție acută ) provocate de virusuri la taurine ... ... PESTILÉNȚĂ , pestsilențe , s . f . ( Livr . ) 1. Boală contagioasă , molimă ; spec . ciumă |
||