|
|
||
Vezi și:CHIU,
CIUMĂ,
CRAPULOS,
DEZMOȘTENIT,
MIȘELIE,
MILĂ,
NEMERNICIE,
NEVOIE,
PAUPER,
PAUPERIZA
... Mai multe din DEX...
MIZERIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. MIZÉRIE s. f. 1. stare de sărăcie extremă. * aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns. 2. (pl.) lipsuri, griji; neplăceri, supărări, șicane. (< lat. miseria, fr. misère)Sursa : neoficial MIZÉRIE, mizerii, s.f. 1. Stare de extremă sărăcie, situație nenorocită, vrednică de plâns. - Loc. adj. De mizerie = sărăcăcios; sărac; cu care nu se poate trăi. ** Aspect exterior care arată o mare sărăcie, murdărie ori dezordine. 2. Ceea ce provoacă neplăceri, greutăți, suferință, griji, necazuri. - Din lat. miseria, fr. misère.Sursa : DEX '98 Mizerie ≠ belșug, bogăție, bunăstare, opulență, prosperitateSursa : antonime MIZÉRIE s. 1. v. sărăcie. 2. sărăcie, (pop.) scăpătare, (înv. și reg.) ticală, (înv.) scăpăciune, scăpătăciune. (A murit în \~.)Sursa : sinonime mizérie s. f. (sil. -ri-e), art. mizéria (sil. -ri-a), g.-d. art. mizériei; (griji, necazuri) pl. mizérii, art. mizériile (sil. -ri-i-)Sursa : ortografic MIZÉRI//E \~i f. 1) Sărăcie extremă; calicie. 2) Aspect exterior care denotă sărăcie, murdărie sau dezordine. 3) Factor care provoacă o stare mizeră (greutăți, griji, neplăceri, necazuri, suferințe). [G.-D. mizeriei; Sil. -ri-e] /<lat. miseria, fr. misereSursa : NODEX MIZÉRIE s.f. 1. Stare de sărăcie extremă. * De mizerie = sărăcăcios, insuficient. ** Aspect exterior care dovedeşte o mare sărăcie; stare vrednică de plâns, de milă. 2. (La pl.) Lipsuri, griji; neplăceri, supărări, șicane. [Gen. -iei. / < lat. miseria, cf. fr. misère].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru MIZERIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 84 pentru MIZERIE. ... întâmpinat de doamna directoare Aglae Poppesco împreună cu doamnele profesoare Areti Ionesco, Sevasti Ionesco și Aristi Poppesco, care toate s-au plâns de starea de mizerie în care a ajuns școala din cauza lipsei de combustibil, pe care îl refuză onor. primărie locală, pe care în nenumărate rânduri au ... 15 decembrie cu No. 4599, către d. primar local, dar și aceasta a rămas tot literă moartă, căci școala se află în aceeași mizerie, încât nu se mai poate zice că aceasta este o umanitate, lăsând astfel să sufere elevele. Așadar ne adresăm cu cel mai profund respect d ... Lingopolu: Am cerut cuvântul ca să fac o întrebare d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice: știe oare d-sa în ce stare de mizerie s-a aflat iarna aceasta școala de fete No. 1 din urbea Z... lipsită de combustibilul necesar deoarece nu i l-a ... ... devenise iar cuminte, era cam rușinos, avînd conștiința deplină de tot ce i se întâmplase. Acum încalte, nu mai poate încăpea vorbă, era în completă mizerie. Iată ce scria el către un amic — scriptura este excesiv de îngrijită, pare că s-ar fi temut ca nu cumva, din vreo aruncătură ... vă este cu putință a-mi veni în ajutor, vă rog a o face cît de curînd, căci cea mai mare mizerie mă amenință..." Trist document! După destulă vreme de mizerie, a venit recidiva și apoi, din fericire, moartea. Moartea — ea a desăvîrșit opera nebuniei. Crierul care a gîndit ... Mihai Eminescu - Împărat și proletar Mihai Eminescu - Împărat şi proletar Împărat și proletar de Mihai Eminescu Pe bănci de lemn, în scunda tavernă mohorâtă, Unde pătrunde ziua printre ferești murdare, Pe lângă mese lunge, stătea posomorâtă, Cu fețe-ntunecoase, o ceată pribegită, Copii săraci și sceptici ai plebei proletare. Ah! - zise unul - spuneți că-i omul o lumină Pe lumea asta plină de-amaruri și de chin? Nici o scânteie-ntr-însul nu-i candidă și plină, Murdară este raza-i ca globul cel de tină, Asupra cărui dânsul domnește pe deplin. Spuneți-mi ce-i dreptatea? - Ce-i tari se îngrădiră Cu-averea și mărirea în cercul lor de legi; Prin bunuri ce furară, în veci vezi cum conspiră Contra celor ce dânșii la lucru-i osândiră Și le subjugă munca vieții lor întregi. Unii plini de plăcere petrec a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd. În cupe vin de ambră - iarna grădini, verdeață, Vara petreceri, Alpii cu frunțile de gheață - Ei fac din noapte ziuă ș-a zilei ochi închid. Virtutea pentru dânșii - ea nu există. Însă V-o predică, căci trebuie să fie brațe tari, A statelor greoaie cară trebuie-mpinse Și trebuiesc ... Alexandru Vlahuţă - Cârmacii Cârmacii de Alexandru Vlahuță Lui V. A. Urechiă Din bordei de lângă vatra unde stă nenorocirea Ca o strajă neclintită ridicatu-mi-am privirea Sus, spre sfetnici, și văzut-am a lor fețe luminoase, Ș-am văzut maimuțăria, strâmbăturile grețoase Astor molii, astor ciocli, dezmățați copii ai spumei, Care-n aur văd, smintiții, sufletul și cinstea lumei, Inimi dogorâte-n para poftei de-a se-navuți, Stând ca viermii pe-un cadavru, ce-a-nceput a se-mpuți. I-am văzut păpuși gătite, tologiți în jețuri moi, Trântori, fără nici o grijă, și străini de-orice nevoi, Răscolind în a lor cuget ale țării măruntaie Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O ... Constantin Mille - În ajunul anului nou Constantin Mille - În ajunul anului nou În ajunul anului nou de Constantin Mille Din volumul Caietul roșu Te duci în veșnicie, bătrân cu ghebu´n spate, Saturn la el te chiamă păcatele să-i spui, Și proasta omenire gonindu-te departe, Cu flori primește ´n sgomot pe-al timpului nou pui! Ba spun poeții încă că pruncu-i plin de glume, Că fericirea este în cornul lui, că mâne Mai mândru răsări-va alt soare pentru lume, Că pacea și dreptatea vor lua a vieții frâne! An nou! an vechi! pe lume tot rele o s´aducă; Urcați-l azi în slavă și mâni l-îți blăstăma, Războiul roș de sânge zăbalele își mușcă: Tiranii vor războaie; războaie vom purta. Te duci, moșneag, purtându-ți pe spetele-ți curbate Volumul gros de fapte ce´n cale ai privit: Popoarele în prada mizeriei turbate Și-un tron prin dinamită în aer asvârlit! An nou! ce lucruri nouă aduci pe lume, spune, Sub forma tinereții n´ascunzi vre un bătrân? Ne-aduci oare alinul, ești sol de vremi mai bune? Cu cine ești: cu robii – sau ești cu-al lor stăpân? O parcă văd la anul cum ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia ... atunci ca lumina unei stele, ce se pierde în albastre depărtărri. Activitatea inspirației nu poate fi încătușată nici de vreo forță apăsătoare, nici de goala mizerie; acest adevăr l-au dovedit mulți poeți nenorociți de prin mansardele lor întunecate. Am scris, deci, neputând rezista. Opurile mele cele mai multe le-am ... Dimitrie Anghel - Reflecțiile unui respins Dimitrie Anghel - Reflecţiile unui respins Reflecțiile unui respins de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 33, 2 iunie 1912, p. 257. "Flacăra" îmi cere să fac un gest ostentativ împotriva nemuritorilor noștri. Răspund că l-am făcut în alte vremuri, cînd aveam mai multe iluzii, și că tirada aceea inofensivă a fost destul de popularizată pe scena Teatrului Național de poetul Colum, ca să am nevoie să mai reeditez un gest inutil. Am fost premiat atunci și n-am adormit pe laurii cîștigați, ci am lucrat înainte, conștient de mine, de drumul pe care merg. Ce-au făcut cei mai mulți dintre acei ce alcătuiesc neutrul corp nu știu. Afară de cîteva fericite excepții (vorbesc de "secția literară", bineînțeles), nu văd cîte pagini au adăogat consacrații operelor lor... "postume". Mîhnire eu nu resimt, căci, reluîndu-mi cărțile surgunite din incinta nemuririi, îmi aduc aminte cu drag, precum fac desigur și tovarășii mei, de ceasurile multe pe care le-am cheltuit ca să le scriu, de truda ce am pus-o spre mai bine, de mulțumirile ce le-am trăit cu fiece pagină și de toate speranțele ce le-am închis în ele. Aceste cei chemați să ne ... Duiliu Zamfirescu - Harpista Harpista de Duiliu Zamfirescu Orgia se sfârșise... ieșeau grupe glumețe De capete aprinse, de ostenite fețe, Mergând să se întinză sub cerul cel senin, Beți unii de câștiguri, iar alții beți de vin. În umeda tavernă abia mai rămăsese Câțiva bețivi de fructe ce dormitau pe mese, Trei lampe fumegânde, trei calfe de cizmari Și Paola harpista cu ochii săi cei mari. Cum, Paola, sărmano, vii tu din Miramare Unde-ai cântat în duo cu întristata mare Suspinul unui val, Vii astăzi să-ți duci harpa prin orișice tavernă, Îți pleci frumoasa-ți frunte pe orișicare pernă, La orișicare bal?... Din lampa fumegândă scăpând o lungă rază Pe bucle catalane ușor se-mprăștiază...; Din harpa încântată zburând accente vii Spun razei tot misterul cerestei armonii...; Din ochii ei, mari lacrămi, din suflet, trist suspin Spun notelor murinde omorantoru-i chin. Ș-atuncea... tot mai tare la sân harpa și-o strânge Și plâng coardele mute și însuși glasu-i plânge: “Spre tine, ah! Spre tine, țărm vecinic înverzit, E dusă-a mea gândire de-un dor nemărginit... La tine, golf poetic, cu apele senine, Speranța mea visează... la tine, tot la tine! Adio, ... Gelu Vlaşin - Depresie zece Depresie zece de Gelu Vlașin nu mai ești simplista care-mi tulbură ochiul îngust și decorul absent cînd lumea dansează tango printre mese cu vin alb și roșu în ritmul radioului obosit nu mai ești banala poveste a geniului ratat cînd rînjetul cretin inundă încăperea și nici omul orchestră la festivalul proștilor deghizați și nici femeia fatală confundată cu o tîrfă de cartier mărginaș sau ceea ce gîndul meu primitiv caută disperat printre mizeriile cotidiene nu ești zîmbetul ascuns în suferințe conjugale prea ușor acceptate și eu știu prea bine de ce sufletul prea plin pentru îndeletniciri fără sens și nu pot să te simt aproape când tu nu mai George Ranetti - Rapsodia Dâmboviței George Ranetti - Rapsodia Dâmboviţei Rapsodia Dâmboviței de George Ranetti D-rei Elena Văcărescu Unde-i bardul să repete, punând dreapta lui pe cruce, Că ești dulce și că cine te-a băut nu se mai duce?... Un poet spune cam multe. Pentr-o rimă, pentr-un fleac, El, senin, jertfește-o roză de hatâr’ unui dovleac, Și-o sonoră nerozie cu solemnitate-azvârlă! Adevăru-i că-ntre gârle tu ești cea mai proastă gârlă, Dâmboviță! Și Destinul a fost mare imbecil Când în București te puse și nu te-a pus la Mizil! [...] Apa îndeobște este prost lichid, nu mai e vorba: Scuza-i că din ea poți face baie ori o acră ciorbă... Însă niciodată apa nu s-a-nfățișat mai prost, Ca în Dâmbovița!... Lungă tocmai ca o zi de post, Cenușie și murdară ca manșeta unui june Pe care talentu-l-nalță și mizeria-l răpune; Dâmbovița parcă este un depozit secular Unde s-a strâns toata braga Principatului Bulgar! Sunt pe lume gârle care poartă-n undele lor pește, Altele p-a căror prunduri praf de aur stralucește. Mai sunt gârle ce au ... George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu de George Topîrceanu Romanța automobilului Păzea! Păzea că trece-n goană, Aleargă, Vâjâie ca vântul, Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul! El vine drept din arsenalul Progresului uman Modern, Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern. Păzea! Că trece-n zbor copilul civilizației extreme Și zvârle-n aer trei semnale, — Trei versuri mici Din trei poeme Pe care trei poeți deodată În trei orașe le-au cântat, — Un leit-motiv, Trei note scurte, cu timbrul galbenului mat. Dar cine poate să priceapă Simbolul celor trei semnale Ce conturează-n spațiu Albe Și verzi Intenții criminale? Păzea, că e iresponsabil, El are flacări în artere Și te pălește fără veste cu patruzeci de cai putere! Pufnește, Zbârnâie, Se-ntoarce Și lasă-n urma lui, pe drum, Miros albastru de benzină Și nori de pulbere Și fum... S-a dus, Adio! Poate-acuma deja comite alte crime, Pe când în urma lui se scoală din praf Infirmele victime, — O hecatombă de cadavre Pe-altarul nobilului Sport, Gesticulând cu indignare, din drum, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIZERIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru MIZERIE. ... CHIU s . n . 1. Strigăt de bucurie . 2. ( În expr . ) Chiu și vai = suferință , durere ; fig . sărăcie , mizerie ... și epidemică foarte gravă , caracterizată prin febră mare , diaree , delir , tumefacții ale ganglionilor etc . ; pestă . 2. Fig . Persoană foarte urâtă ( și foarte rea ) . 3. Fig . Mizerie , năpastă , nenorocire mare . 4. Compus : ciuma - apelor = plantă erbacee acvatică cu tulpina lungă , subțire , ramificată , care se fixează prin rădăcini pe fundul apelor ( Elodea canadensis ... ... CRAPULÓS , - OÁSĂ , crapuloși , - oase , adj . ( Rar ) Care este în decădere , în stare de mizerie ... a fost înlăturat de la o moștenire . 2. Fig . ( Adesea substantivat ) Lipsit de bunurile , de bucuriile vieții ; care se află în stare de sărăcie , de mizerie ... MIȘELÍE , mișelii , s . f . 1. Caracter specific omului mișel ( 1 ) ; faptă , purtare , atitudine de om mișel ( 1 ) ; ticăloșie , mârșăvie , infamie . 2. ( Înv . ) Sărăcie , mizerie ... de suferința sau de nenorocirea cuiva ; compătimire ; îndurare ; milostenie . 2. Ajutor , binefacere ; ( concr . ) pomană , milostenie . 3. Stare jalnică , de compătimit în care se află cineva ; mizerie ... NEMERNICÍE , nemernicii , ( 1 ) s . f . 1. Faptă nedemnă , comportare mârșavă ; josnicie , ticăloșie , infamie . 2. ( Pop . ) Starea celui nemernic ( 2 ) ; mizerie ... se facă ; trebuință , necesitate , cerință ; spec . chestiune , situație , afacere a cărei rezolvare are caracter urgent , presant . 2. Stare de sărăcie , de lipsă , de mizerie în care se află cineva ; stare de jena financiară . 3. Ceea ce provoacă cuiva o suferință materială sau morală , un necaz , o nenorocire ; ( la pl ... ... PAUPÉR , - Ă , pauperi , - e , adj . ( Livr . ) Lipsit de mijloace de existență ; ajuns în mizerie ... PAUPERIZÁ , pauperizez , vb . I . Tranz . ( Livr ) . A reduce la stare de sărăcie extremă , la mizerie Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||