|
|
||
Vezi și:RECEPȚIE,
PREAVIZ,
ÎNCASATOR,
ACOLADĂ,
AERAJ,
BOTEZ,
CATEHUMEN,
CHERHANA,
CHITANȚĂ,
DUBLU
... Mai multe din DEX...
PRIMIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRIMÍRE, primiri, s.f. Faptul de a primi. 1. Luare în posesiune a unui bun care ți-a fost oferit, dat, datorat. * Loc. vb. A da (cuiva ceva) în primire = a preda, a încredința (cuiva ceva). A lua (ceva) în primire = a prelua (ceva); a recepționa. * Expr. A lua (pe cineva) în primire = a) a lua (pe cineva) în grija sa, sub supravegherea sa (pentru a-l îndruma), a purta de grijă; b) (fam.) a certa pe cineva, a-i face reproșuri. 2. Acceptare, admitere a unui vizitator, a unui solicitator; modul de a-l întâmpina, de a-l trata. * Loc. adj. De primire = a) (despre ore, zile) în care este permis accesul publicului într-un loc; b) (despre încăperi) destinat vizitatorilor, solicitatorilor. 3. Manifestare a unei anumite atitudini față de ceva. 4. Admitere a cuiva într-o întreprindere, într-o instituție, într-o organizație. - V. primi.Sursa : DEX '98 PRIMÍRE s. I. 1. v. încasare. 2. încasare, ridicare. (\~ unor drepturi bănești.) 3. căpătare, dobândire, obținere. (\~ a ajutorului cerut.) 4. v. recepţio-nare. 5. v. aflare. II. 1. v. admitere. 2. v. cooptare. 3. v. angajare. 4. v. găzduire. 5. (înv.) priimință. (Le-a făcut o bună \~.) III. v. întâmpinare.Sursa : sinonime primíre s. f., g.-d. art. primírii; pl. primíriSursa : ortografic PRIMÍR//E \~i f. 1) v. A PRIMI. * Sală de \~ încăpere pentru musafiri, vizitatori. A da în \~ a înceta de a mai fi responsabil. A lua în \~ a) a lua (pe cineva sau ceva) pe răspunderea sa; b) a începe a certa (pe cineva). 2) Mod de a primi pe cineva. /v. a primiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PRIMIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentru PRIMIRE. Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F Alexei Mateevici - De unde vine numirea naşterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun? de Alexei Mateevici Numirea aceasta-i foarte veche — și despre iscodirea ei s-au spus multe. Cu toate acestea, și pân-acuma nu se știe lămurit de unde a venit această numire în limba moldovenilor noștri. Să cercetăm trebuința aceasta mai de aproape. Să luăm în vedere că limba noastră, care s-a născut odată cu primirea sfintei credințe a lui Hristos, a păstrat vreo câteva urme și din acea vreme, când strămoșii noștri au fost încă păgâni. Așa-s, de pildă, numirile sărbătorilor păgânești, pe care norodul nostru adeseori le păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei — și așa mai departe. Păgânătatea și-a lăsat unele urme de ale sale în limba și obiceiurile norodului nostru până în vremea de astăzi, ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... procentelor, creditorii statului vor înfățișa obligațiile la sfârșitul fiecărui an și, pe lângă achitarea de primirea procentelor în dosul obligațiilor, vor slobozi și adeverire de primire sub a lor iscălitură. Proiectul legiuiește după pilda altor staturi: Exoflesirea obligațiilor (capite și dobânzi) prin glasul sorților, precum se urmează cu datoriile ... Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... era de organizație militară în Moldova". Opresc, iubite redactore, aicea călătoria și las la judecata și inima ta două dezlegări: Ce este aist miros de primire a moldovenilor, această inimă pe palmă deschisă ce se înduioșește la orice nenorocire, care acest miros pătimașii îl simt încă până a ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ... Alexei Mateevici - Trimite-i, Doamne, bucurie ... sărăcie Străbate târgurile țării. Acelui ce din întâmplare Privește umbrele grădinii, Verdeața văilor în zare În strălucirile luminii. Căci nu pentru a lui primire Umbroșii pomi-n verdeață cresc, Nici pentru a lui răcorire Cișmelele în sus țâșnesc. Peșteri frumoase, ca prin ceață, Privirea lui degrabă vede ... Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Antim Ivireanul - Precuvântare la gramatică Precuvântare la gramatică de Antim Ivireanul Iată că a încolțit sămânța străină, adecă gramatica slavonească, o artă cunoscută și un lucru bun și iscusit, și în zilele domnieivoastre. Pentru fiecare e de mirare și plăcut lucru, când pe câmpul lui (în țarina lui) cresc oarecari grăunțe de altă limbă, căci vede un lucru nou și tăinuit, ce mai nainte n-a fost și nu s-a văzut. Astfel că multă mirare s-a întâmplat și cu neamul nostru lipsit sau de sămânța aceasta, adică de cetirea adevărată slavonească, sau de fructul ei, adecă de înțelegerea celor cetite, când în urma îngrijirei pline de iubire a voastră, ajunse vremea ca să se arate și acest fericit dar, adecă limba slavonească, în țara noastră. Și dacă limba slavonească la ai săi sau la ai casei (cum s-ar zice), adecă la slavi, e prea slăvită și admirată, acolo unde ea se întrebuințează ca limbă proprie, cu cât mai mult la noi, cari o întrebuințăm nu ca pe a noastră, ci ca pe una străină și împrumutată, ar trebui ca să fie ridicată în slavă ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epistola II ... Și în umbră de ani zece; văd că vrând să vedeți soare Slobozenie îmi cereți, înșelându-v-a gândi Că la cititorii veseli primire veți găsi, C-aducându-le plăcere, folosință și zăbavă, Vouă vă va face cinste, mie laudă și slavă. Deși știu că prin aceasta în idee ... Cincinat Pavelescu - Lui N. Dunăreanu Cincinat Pavelescu - Lui N. Dunăreanu Lui N. Dunăreanu de Cincinat Pavelescu I La o șezătoare literară de la Tulcea scriitorul Dunăreanu citind o frumoasă nuvelă, dar cam lungă, eu am improvizat această glumă după sfârșitul citirii Când a-nceput nuvela Dunăreanu, Era la cârmă încă Brătianu; Dar, când sfârși bucata Dunăr... escu Venise generalul Averescu! II Pentru a satisface pe Dunăreanu, careși dase multă osteneală și cu citirea nuvelei sale, și cu organizarea primirii noastre, i-am mai făcut următorul catren la șezătoarea din Tulcea. Eu v-am citit ca să v-ajungă! Amicul Dunăreanu o să spună. Însă nuvela lui, dacă e lungă, Are o scuză: că e Constantin Negruzzi - Eu sunt român... ... a colindă ; In țara mea de-acuma voiu să șed ; Căci, frații mei, ori unde voiu umblă, N'o să găsesc acea bună primire Ce m am deprins în țară-mi a vedea ; Și în străini e rece găzduire ! Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea ... Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia ... mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne ... Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) ... și dispărea după cum erau și vremurile, și conul Mihalache știa dinainte, intrînd în casă și ridicînd ochii spre locul cunoscut, la ce fel de primire trebuia să se aștepte. Acest episod hazliu s-a repetat de multe ori, pînă ce pasiunile și înverșunările politice au contenit, și el ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIMIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru PRIMIRE. ... RECÉPȚIE , recepții , s . f . 1. Operație de luare în primire a unui material sau a unei lucrări , pe baza verificării lor cantitative și calitative . 2. ( Tehn . ) Primire a unei anumite forme de energie pentru a o transforma în altă formă de energie . 3. Reuniune , banchet cu caracter , festiv ... PREAVÍZ , preavize , s . n . Înștiințare prealabilă de concediere făcută unui angajat ; p . ext . interval de timp cât un angajat mai lucrează după primirea acestei înștiințări ; salariu care se cuvine celui concediat de la primirea înștiințării până la concedierea sa . [ Pr . : pre - a - . - Pl . și : ÎNCASATÓR , - OÁRE , încasatori , - oare , s . m . și f . Persoană care ( deplasându - se pe teren ) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei ACOLÁDĂ , acolade , s . f . 1. Semn grafic în formă de arc , orizontal sau vertical , prin care se arată că mai multe cuvinte , formule , portative muzicale etc . sunt legate între ele . 2. Îmbrățișare sau lovitură ușoară care se dădea unui bărbat cu latul spadei ca semn al primirii lui în corpul cavalerilor ... AERÁJ s . n . Primire ... BOTÉZ , botezuri , s . n . 1. Ritual creștin de primire a cuiva printre credincioșii bisericii , însoțit de atribuirea unui prenume ; p . ext . petrecere care are loc cu acest prilej ; cumetrie . 2. Apă folosită ... CATEHÚMEN , - Ă , catehumeni , - e , s . m . și f . Persoană adultă pregătită pentru primirea botezului ( în creștinismul CHERHANÁ , cherhanale , s . f . Construcție ( și mică întreprindere ) situată în imediata apropiere a unei ape și destinată primirii , sortării , preparării și depozitării temporare a peștelui prins în zona CHITÁNȚĂ , chitanțe , s . f . Act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani , a unor bunuri DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||