|
|
||
Vezi și:SUPRAVEGHETOR,
ÎNGRIJITOR,
BECER,
CANTON,
CIȘMEGIU,
DEMARCA,
DESERVI,
DIRIGENȚIE,
GARDĂ,
GARDIAN
... Mai multe din DEX...
SUPRAVEGHERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SUPRAVEGHÉRE, supravegheri, s.f. Acțiunea de a supraveghea și rezultatul ei; control; p. ext. pază. - V. supraveghea.Sursa : DEX '98 SUPRAVEGHÉRE s. 1. v. păzire. 2. v. pază. 3. ur-mărire. (Pus sub \~.) 4. observație. (Pacient aflat sub \~ medicală.) 5. control. (Medicamentele se iau sub \~ medicală.) 6. v. monitorizare.Sursa : sinonime supraveghére s. f. (sil. -pra-) ? veghereSursa : ortografic SUPRAVEGHÉR//E \~i f. v. A SUPRAVEGHEA. * A avea în \~ a) a ține sub control; b) a păzi. /v. a supravegheaSursa : NODEX SUPRAVEGHÉRE s.f. Acțiunea de a (se) supraveghea și rezultatul ei; urmărire atentă. ** A avea (ceva) în supraveghere = a avea (ceva) în pază. [< supraveghea].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SUPRAVEGHERERezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru SUPRAVEGHERE. Ion Luca Caragiale - O reparațiune ... în fața lumii ofensate pe acel descreerat este însăși direcțiunea Tribunei. Aceasta ar fi, în adevăr, o reparațiune a următorilor regretabilei lipsei de supraveghere Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Karl Marx - Manifestul Partidului Comunist Manifestul Partidului Comunist Karl Marx și Friedrich Engels Apărut în 1848 O stafie umblă prin Europa - stafia comunismului. Toate puterile bătrînei Europe s-au unit într-o sfîntă hăituială împotriva aceste stafii: Papa și Țarul, Metternich și Guizot, radicali francezi și polițiști germani. Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi fost defăimat, ca fiind comunist, de către adversarii săi de la putere? Există oare vreun partid de opoziție care să nu fi răspuns la rîndul său atît elementelor mai înaintate ale opoziției, cît și adversarilor săi reacționari zvîrlindu-le în față imputarea stigmatizantă de comunist? Din acest fapt reies două lucruri. Toate puterile europene recunosc de pe acum comunismul ca o putere. A venit timpul ca comuniștii să-și expună deschis, în fața lumii întregi, concepția, scopurile, tendințele și să opună basmului despre stafia comunismului un manifest al partidului însuși. În acest scop s-au întrunit la Londra comuniști de diferite naționalități și au redactat următorul „Manifestâ€�, care se publică în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, flamandă și daneză. Cuprins 1 Burghezi și proletari 2 Proletari și comuniști 3 Literatura socialistă și comunistă 3.1 Socialismul reacționar 3. ... Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor Mihail Kogălniceanu - Dezrobirea ţiganilor, ştergerea privilegiilor boiereşti, emanciparea ţăranilor Dezrobirea țiganilor, ștergerea privilegiilor boierești, emanciparea țăranilor de Mihail Kogălniceanu Discurs rostit la 1/13 aprilie 1891 în ședința solemnă a Academiei Române organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la fondare Sire! Preagrațioasă doamnă și regină! Alteță regală! Doamnelor și domnilor! Colegii mei mi-au încredințat misiunea de a lua și eu cuvântul în această mare și frumoasă zi, în care serbăm jubileul de 25 de ani al fundărei Academiei Române. Această onoare o datoresc vârstei mele înaintate. În adevăr, cu excepțiunea venerabililor noștri colegi, domnii N. Kretzulescu și G. Barițiu. eu sunt, dintre toți ceilalți academicieni, cel mai în vârstă. Și, dacă ar fi exact anul nașterii mele ce mi-l dau nu numai biografii străini, dar și literatorii români, care au binevoit a se ocupa cu scrierea vieții mele, eu aș fi mai înaintat în bătrânețe decât chiar Nestorii mai sus-numiți ai Academiei Române. După Lexiconul de conversațiune al lui Meyer (Meyer's Konversations-Lexicon) , eu aș fi născut la 1806; și, nu mai demult decât sunt câteva săptămâni, "România literară" mi-a dat ... Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919) de Victor Lazăr Informații despre această ediție RĂSBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI ROMÂNESC (1916 – 1919) Povestit de Victor Lazăr Cuprins 1 Introducere. 1.1 Suferințele Românilor de sub stăpânire străină. 1.2 Ajutorul fraților români din vechiul Regat. 1.3 Răsboiul cel mare. 2 Răsboiul României. 2.1 Luptele din Transilvania. 2.2 Luptele din Dobrogea. 2.3 Apărarea Carpaților. Retragerea pe frontul Moldovei. 2.4 Refacerea. Răsboiul din 1917. 2.5 Basarabia. Pacea dela București. 2.6 Românii din Ardeal (și Bucovina) și răsboiul. 3 Împlinirea întregirii neamului. 3.1 Dușmanii înfrânți pe frontul de Miazăzi și Apus. 3.2 România intră din nou în răsboiu. Bucovina. 3.3 Revoluția din Transilvania. Unirea. 3.4 Răsboiul cu Ungaria. 3.5 Pacea dela Versailles (lângă Paris). 4 Cuvânt de încheiere. 5 Note Răsboiul de desrobire pentru întregirea neamului (1916 – 1919) Introducere. Răsboiul cel mare, în care s'au prăpădit milioane de oameni din toate continentele pământului, rămânând zeci de milioane de orfani, prăpădindu-se și averi de mii de miÂliarde, a produs o schimbare uriașe și în viața poporului ... Panait Istrati - Chira Chiralina Panait Istrati - Chira Chiralina Chira Chiralina de Panait Istrati I - STAVRU Adrian străbătu, buimac, scurtul bulevard al Maicii Domnului, care, la Brăila, duce de la biserica cu același nume la Grădina publică. Ajuns la intrarea grădinii, se opri, încurcat și necăjit. — Ce dracu! exclamă el cu voce tare, nu mai sunt copil! Și cred că am tot dreptul să înțeleg viața cum o simt. Erau orele șase seara. Zi de lucru. Aleile grădinii erau aproape pustii către cele două porți principale; soarele crepuscular aurea nisipul, în vreme ce boschetele de liliac se scufundau în umbra serii. Liliecii zburau de colo-colo, zăpăciți. Băncile pe alee erau aproape toate libere, afară de cele din colțurile ascunse ale grădinii, unde perechi de tineri se îmbrățișau amoros și deveneau serioase la trecerea inoportunilor. Adrian nu dădu atenție nici unuia din oamenii ce întâlni în drum. El sorbea lacom aerul curat, care se ridica din nisipul de curând udat — amestec îmbălsămat de miros de flori — și se gândea la ceea ce nu putea înțelege. El nu înțelegea mai ales împotrivirea mamei sale la legăturile lui de prietenie, împotrivire care dăduse naștere la o ceartă violentă între mamă și fiul ei ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPRAVEGHERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru SUPRAVEGHERE. SUPRAVEGHETÓR , - OÁRE , supraveghetori , - oare s . m . și f . , s . n . 1. S . m . și f . Persoană însărcinată cu supravegherea cuiva sau a ceva . 2. S . n . ( În sintagma ) Supraveghetor de flacără = aparat electronic destinat supravegherii prezenței flăcării în timpul funcționării arzătoarelor , în scopul prevenirii unor incendii . - Supraveghea + suf . - ÎNGRIJITÓR , - OÁRE , îngrijitori , - oare , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( Rar ) Persoană care îngrijește pe cineva , care poartă cuiva de grijă . 2. S . m . și f . Persoană însărcinată cu menținerea curățeniei ( și supravegherea ) unei instituții , a unui imobil , a unei locuințe etc . 3. Adj . ( Înv . ) Îngrijorător - Îngriji + suf . - BECÉR , beceri , s . m . Vechi dregător domnesc însărcinat cu supravegherea bucătăriei domnești ; p . ext . Bucătar domnesc . - Beci + suf . - CANTÓN , cantoane , s . n . 1. Clădire din imediata vecinătate a unei căi de comunicație , înzestrată cu aparatele necesare pentru supravegherea și întreținerea acesteia și care servește și ca locuință pentru cantonier . 2. Cea mai mică unitate în administrația pădurilor ; locuința pădurarului . 3. Unitate teritorial - administrativă în unele țări . 4. Fiecare dintre statele care compun Confederația CIȘMEGÍU , cișmegii , s . m . Slujbaș însărcinat în trecut cu supravegherea rețelei de cișmele în București . - Cișmea + suf . - DEMARCÁ , demarchéz , vb . I . 1. Tranz . A însemna printr - o linie de demarcație ; a delimita , a despărți , a hotărnici . 2. Refl . ( Sport ) A scăpa de sub supravegherea DESERVÍ^2 , deservesc , vb . IV . Tranz . 1. A presta un serviciu în folos public , a servi o colectivitate . 2. A avea în grijă supravegherea și dirijarea funcționării unei mașini . DESERVÍ^1 , deservesc , vb . IV . Tranz . A face cuiva un rău serviciu , a acționa în dauna cuiva , a nu servi cum ... DIRIGENȚÍE , dirigenții , s . f . Îndrumare și supraveghere a unei clase de elevi de către un diriginte ; oră de clasă la care are loc în mod special această îndrumare . - Diriginte + suf ... ... GÁRDĂ , gărzi , s . f . 1. Pază , supraveghere efectuată într - o unitate militară , într - o instituție civilă etc . ; ( concr . ) persoană sau grup de persoane care asigură această pază . 2. Apărătoare metalică montată între ... GARDIÁN , gardieni , s . m . Persoană însărcinată cu paza sau cu supravegherea unui local , a unei instituții , a unui oraș etc . ; paznic , strajă . [ Pr . : - di - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||