Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:AFINA, ANCRASA, CAOLIN, CONVERTIZARE, CURĂȚA, CURĂȚITOR, DEBURARE, DEGROSISOR, DESFUNDAT, FĂȚUI ... Mai multe din DEX...

IMPURITATE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

IMPURITÁTE, impurități, s.f. 1. Lipsă de puritate, de curățenie. ** Stare a unui mediu cu toxicitate ridicată, cu microbi etc. 2. Corp sau substanță străină care se găsește în masa altui corp sau a unui material (și a cărei prezență determină modificarea proprietăților materialului). - Din fr. impureté, lat. impuritas, -atis.

Sursa : DEX '98

 

IMPURITÁTE s. f. 1. (și fig.) lipsă de puritate; starea a ceea ce este impur. 2. corp, substanță străină care se găsește în masa unui material. (< fr. impureté, lat. impuritas)

Sursa : neoficial

 

Impuritate ≠ puritate

Sursa : antonime

 

IMPURITÁTE s. v. gunoi.

Sursa : sinonime

 

impuritáte s. f., g.-d. art. impurității; pl. impurități

Sursa : ortografic

 

IMPURIT//ÁTE \~ăți f. 1) Caracter impur; lipsă de puritate. 2) fig. Lipsă de integritate morală; imoralitate. 3) chim. Substanță străină care se găsește în componența altei substanțe. 4) la pl. Substanțe toxice sau infecțioase aflate în mediul înconjurător. /impureté, lat. impuritas, \~atis

Sursa : NODEX

 

IMPURITÁTE s.f. 1. Starea a ceea ce este impur; necurățenie. 2. Ceea ce face un corp impur; corp străin existent într-o substanță. [Cf. lat. impuritas, fr. impureté].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IMPURITATE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentru IMPURITATE.

AFINA

AFINÁ , afinez , vb . I . Tranz . 1. A separa de impurități o masă metalică . 2. A subția firele de lână , de bumbac

 

ANCRASA

ANCRASÁ , pers . 3 ancrasează , vb . I. Tranz . și refl . ( Despre o piesă într - un mecanism , despre un mecanism ) A se acoperi de impurități ( zgură , ulei , rugină etc . ) care împiedică buna

 

CAOLIN

CAOLÍN s . n . Rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de impurități , insolubilă în apă , alcătuită din caolinit , întrebuințată în industria ceramicii , a hârtiei , a sticlei , în medicină

 

CONVERTIZARE

CONVERTIZÁRE s . f . Proces metalurgic care constă în înlăturarea unor impurități din masa metalică de fontă , de plumb , de cupru etc . , aflată în stare de fuziune în convertizor , pe baza unor reacții de oxidare , cu ajutorul unui curent de aer , de oxigen

 

CURĂȚA

CURĂȚÁ , cúrăț , vb . I . I. 1. Tranz . și refl . A face să dispară murdăria , a înlătura impuritățile de pe ceva sau de pe sine . 2. Tranz . și refl . A ( se ) vindeca de o boală ( de piele ) . 3. Tranz . A îndepărta asperitățile , depunerile , materialele nefolositoare de pe o piesă , de pe un obiect , de pe un teren etc . , în vederea recondiționării , îmbunătățirii aspectului său pentru unele operații tehnologice ulterioare . II. Fig . 1. Tranz . și refl . A ( se ) scăpa , a ( se ) salva , a ( se ) descotorisi ( de ceva rău ) . 2. Refl . ( În limbajul bisericesc ) A se mântui , a se purifica . 3. Tranz . ( Fam . ) A omorî . 4. Tranz . și refl . A face să rămână sau a rămâne fără nici un ban . [ Var . : ( pop . ) curățí vb .

 

CURĂȚITOR

CURĂȚITÓR , - OÁRE , curățitori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care curăță . 2. S . f . Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr - un material pulverulent , granular etc . 3. S . n . Unealtă , aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor , impurităților etc . de pe suprafața pieselor . 4. S . n . Aparat pentru separarea dintr - un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid . - Curăți + suf . -

 

DEBURARE

DEBURÁRE s . f . Operație de curățare a cardelor de impuritățile și de fibrele scurte rămase în urma cardării ; deburaj (

 

DEGROSISOR

DEGROSISÓR , degrosisoare , s . n . Sistem de filtre alcătuit din pietriș mărunt , folosit într - o instalație de limpezire parțială , preliminară a apei , pentru reținerea impurităților de dimensiuni

 

DESFUNDAT

DESFUNDÁT , - Ă , desfundați , - te , adj . 1. ( Despre butoaie , sticle sau alte recipiente închise ) Cu fundul ( sau capacul , dopul ) scos ; deschis , destupat . 2. ( Despre canale , țevi etc . ) Curățat , golit de impuritățile care îl obturau . 3. ( Despre artere de circulație sau terenuri ) Impracticabil ( din cauza

 

FĂȚUI

FĂȚUÍ , fățuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A netezi , a lustrui suprafața unui obiect ( prin cioplire , prin frecare etc . ) ; p . gener . a da aspect frumos ( suprafeței ) unui lucru . 2. ( În industria tăbăcăriei ) A curăța pielea de ultimele impurități rămase după cenușărit . 3. Fig . ( Pop . ) A pălmui pe cineva . - Față + suf . -

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...