A r c h e u s . r o

Salt la: DEX |Forme bază |Traducere | Despre site

Resurse lingvistice pentru limba română

  Vezi și:COJI, CURĂȚĂTORIE, CURĂȚARE, CURĂȚAT, PERIA, PIEPTĂNA, PIEPTĂNAT, PLIVIT, RAȘCHETA, ȘERUI, ȘORICI ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CURĂȚA: CURATA, CURATĂ, CURATĂ.

CURĂȚA - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

Sursa : DEX '98

Sursa : antonime

Sursa : sinonime

Sursa : sinonime

Sursa : ortografic

Sursa : NODEX

Sursa : NODEX

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru CURĂȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru CURĂȚA.

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul şi nepotul Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul de Ion Luca Caragiale „Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna îngăduitor cu lumea lui; de aceea, avem și vorba veche foarte înțeleaptă: lumea n-o putem îndrepta cu umărul. Fiecare dintre noi vede lipsurile și cusururile societății noastre; fiecare este dator a căuta să le constate, să acopere lipsurile și să depărteze cusururile, și-ncet-încet, fiecare luptând în sfera lui de acțiune, să realizăm cu toții, dacă nu idealul unei societăți, măcar o societate mai cioplită, mai cuminte și mai morală. Firește, când vedem atâtea nedreptăți, atâtea prostii și greșeli, atâtea fapte urâte, unele deplorabile, altele ridicule, se revoltă în noi dreapta judecată, și fiecare dintre noi, după putere, protestează și-ncearcă să-nfiereze răul. Dar să nu credem vreodată că protestările și opintirile noastre vor face să sară lumea din făgaș deodată, și, de unde se zbătea-n mocirlă, să iasă curată și să pornească pe calea cea bună ...

Ion Luca Caragiale - Reformă

Ion Luca Caragiale - Reformă Reformă de Ion Luca Caragiale Suntem în epoca reformelor; spiritul public se agită asupra atâtor și atâtor cestiuni, toate vitale, a căror dezlegare nu mai poate suferi întârziere. Una din acestea este și cestiunea bătăii în armată. Dar, deoarece-i vorba să înotăm în cestiuni, caută să spunem că sunt oameni cari pun una prealabilă: a bate pe inferiori pentru nesupunere, nepricepere sau rea-voință, ori chiar numai din răutate, este oare la noi un obicei exclusiv al ostașilor? Unii răspund da; alții răspund nu. Noi până acum nu putem împărtăși hotărât părerea nici a unora, nici a altora; nu putem deci lua parte la dezbatere. Ne vom permite însă să spunem o anecdotă istorică, ce ar putea lumina oarecum arzătoarea cestiune o anecdotă pe care am căpătat-o dintr-un izvor vrednic de toată încrederea. Odată, Cuza-vodă călătorea cu primul său ministru Mihalache Cogălniceanu, către Turnul Severinului. Pentru întâia oară alesul nației românești trecea Oltul. La o stație, unde careta domnească și caleștile suitei trebuiau să schimbe caii, călătorii noștri deteră peste o scenă destul de neplăcută mai ales pentru dânșii, care, tot drumul până ...

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

Petre Ispirescu - Fata moşului cea cu minte Fata moșului cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pis! dară baba punea parte fetei sale, și pâra la unchiaș pe fiica lui și o tot ocăra. Nu era ziuliță lăsată de Dumnezeu să nu se certe cu el, ca să-și gonească copila, și-i zicea: - Daca nu-ți vei duce fata de aici, pâine și sare pe un taler cu tine nu mai mănânc. Bietul om se cam codea; dară baba într-o noapte turnă apă pe vatră și stinse focul ce-l învălise fata unchiașului de cu seară. A doua zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară ...

Ioan Slavici - Robia modernă

Ioan Slavici - Robia modernă Robia Modernă de Ioan Slavici Ioan Slavici, “Robia modernă,â€� în Apărarea Națională, III (1902), nr. 90 (26 Aprilie), p. 1. ImÄ­ terminasem studiile juridice și-mÄ­ făceam practica prescrisă de lege pentru censura de avocat. Intre clienții pe carÄ­ îÄ­ primisem de la principalul meÅ­, era și o femee care trăsese în judecată pe mama eÄ­ pentru partea ce i se cuvenia din moștenirea rÄ•masă de la rÄ•posatul eÄ­ tată, vre-o 400 florinÄ­. După ce procesul a fost câștigat și sentința a primit formula executorie, am ieșit la fața locului, ca să pun în vînz are averea văduveÄ­, o casă, o vie și dece pogĂ³ne de pămînt, tĂ³te împreună pretinse judecătoresce în 4200 fl. De Ă³re-ce nici la prima, nicÄ­ la a doua licitațiune nu s’a presentat cumpărător, urma ca la a treia licitațiune vînz area să se facă cu orÄ­-ce preț. Așa e porunca legiÄ­, și acum s’aÅ­ presentat trei cumpÄ•rătorÄ­, concetățeniÄ­ meÄ­ Spitzer, Steinbach și Goldberg. De Ă³re-ce cheltuielile nĂ³stre de proces făceau 275 fl. eÅ­ am ...

Alexandru Macedonski - Avânt

Alexandru Macedonski - Avânt Avânt de Alexandru Macedonski Precum în largul mării corabia s-oprește Când vântul nu mai suflă și pânza pe catart Atârnă nenstrunată sub luna ce-i zâmbește Cu razele ce-asupră-i zadarnic se împart; Precum vioara tace când coarda se destinde Ș-abia auzi în suflet cântând ca printr-un vis Răsunete suave, voioase sau murinde, Ce trec prin amintire c-un farmec nedescris; Așa-n restriștea vieții, poetul, și el tace, Cu inima rănită în pieptul sângerat, Nimica nu-l mai mișcă, nimica nu-i mai place Și-l află-orice simțire cu sufletu-nghețat. Ca el e și matrozul corabiei oprite... Avântul și-l legase de-al vasului înot, Iar apa oglindește priviri nensuflețite, Și mută se întinde oglindă pestetot. Sunt triste, oh! sunt triste momentele acele, Căci inima rănită a bietului poet Adoarme ca și marea sub cerul plin de stele Și nu mai cântă-ntr-însul speranță, nici regret. Precum însă deodată la-ntâia adiere Corabia tresare pe-al undei sân amar Și pânzele se umflă ș-o-mpinge cu putere, Jucând-o în buiestru ca falnic armăsar; Tot astfel inspirarea deodată se ridică, Și aripi nevăzute îl schimbă- ...

Alexandru Macedonski - Filozofia morții

Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit! În ea e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un ...

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

Dosoftei - Din Molităvnic de-nţăles Din Molităvnic de-nțăles de Dosoftei [STIHURI LA CUMINECĂTURĂ] I Vrând să mănânci, omule, trupul stăpânului, Cu frică te apropie, să nu te arz, că focu-i. Și dumnezăiesc bând sânge spre prăființă, Întăi te-mpacă cu carii îț sunt mâhniț. De-acii cutezând tăinuită mâncare să mănânci. II Mainte pănă a nu lua de strașnica jărtvă A viață făcătoriului trup a despuitoriul, Într-acesta te roagă chip cu cutremur. III Iată că vii1 spre duimnezăiasca cuminecare, Ziditoriul mieu, să nu mă arz cu prăființarea, Că foc ești, pre nevrednicii arzându-i, Dară curățește-mă de toată imătura. IV Dumnezăitoriul sânge spaimă-te, omule, văzând, Cărbune-nfocat este, pre nevrednicii pârjolind. A lui Dumnezău trupul mă dumnezăiază și hrănește, Dumnezăiază-mi duhul, iară mintea îm hrănește minunat. 1 vin. Deaca vei dobândi de buna prăființare A viață făcătoarelor tăinuicește daruri, Să lauz îndatăș, să mulțămești cu multul Ș-acestea cu cald din suflet lui Dumnezău să zâci: Slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău, slava ție, Dumnezău! [RUGĂCIUNEA LUI SIMEON NOUL TEOLOG LA CUMINECĂTURĂ] De la prăvuite buze, de la inemă spurcată, De la necurată ...

Gelu Vlașin - Muka II

Gelu Vlaşin - Muka II Muka II de Gelu Vlașin marți la romană poate beau două halbe zâmbetul tău ca o cârtiță fără dinți sufletul care suflet îmi spui nu fi prostuț te dezbraci în piața amzei faceți performance cu trecătorii două ore în canal aurolacii pendulează euforic și-un picior abstract îmi zugrăvește fața cu pumnii lui uriași ciocanul de plută zboară peste premiile neacordate vulturilor în timpul unei expoziții de capete sparte și un amic pofticios mă curăță de păcate minerale când fierul pătrunde timpul zboară desculț de-a stânga fiului

Gheorghe Asachi - Limba și portul

Gheorghe Asachi - Limba şi portul Datine naționale de Gheorghe Asachi Portul și limba au avut la noi totdeauna analogie între sine și vedera starea morală a nației. Strămoșii noștri, venind din Italia în Dacia, purta tunica, toga, coiful și lancea, costium carele astăzi vedem numai pe icoanele sfinților. Patricii [1] noștri vorbea limba latină (sermo urbanus), plebeii acea rustică și peregrină, care limbă astăzi trebuie să o învățăm prin shoale. În acel costium și cu acea limbă, plini de virtute și curaj, dacoromanii învingea pre dușmani, mărea faima și marginele imperiei romane, zidea cetățile Ulpia Traiana, Munițipium Iassiorum, Severinul etc., deschidea minele de la Torda, Auraria, Baia și înarca peste Dunăre puntea cea ghigantică, a căria ruine pun pe lume în mirare. De atunce de câte revoluții s-au prefăcut limba și portul patriciilor? Căci din Colona Traiană vedem că costiumul plebeilor era precum este astăzi și di s-ar fi păstrat niscai papire (manuscrisuri) despre limba rustică, de bună seamă s-ar fi vederat limba noastră cea mai apropietă de dânsa. În luptele lor cu barbarii și nevoiți de asprimea climei, ii au adoptat mai în urmă căciula dacică și au înspătat burca caucazică, ...

Mihai Eminescu - Confesiune

Mihai Eminescu - Confesiune Confesiune de Mihai Eminescu ( Arătând un cran .) Aciea este lumea... de-o sfarăm ­ e sfărmată. De sfărăm pe vecie acest idol de lut Eterna pace-ntinde imperiul ei mut Și soarele pe ceruri se-nchide ca o rană Ce arde-n universul bolnav de viață vană. Și marea tace-nceată; cântau strigoi; mișcare; O noapte condensată, în veci nepieritoare, Ca noaptea din sicriuri, din groapă, din caverne ­ Povestea liniștită a morții cei eterne... Nu vezi că deși chipu-mi arat-a fi de gheață, Un vis al meu căldura-i, lumina și viața? V-am înșelat, nemernici, v-am închegat în vreme, V-am aruncat în viață plecați sub anateme Să vă urâți din leagăn, să v-omorâți în vain, V-am semănat în spațiu pe voi sămânța Cain, Să curăț am vrut sânu-mi de tot ce-i crud, spurcat Și pentru voi anume creai al vieții iad. Și să vă-nșele vecinic l-am îmbrăcat frumos Cu nopți senine-n stele, cu soare auros. În sâmburii durerii eu pus-am fericire, În vicii am pus miere și în păcat zâmbire. Tot ce-aspirați în lume, toate-au același ...

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Biblie pentru CURĂȚA

 Rezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru CURĂȚA.

Leviticul Capitol 12

Leviticul Capitol 12 Leviticul 11 Leviticul Capitol 12 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune-le: ,Cînd o femeie va rămînea însărcinată, și va naște un copil de parte bărbătească, să fie necurată șapte zile; să fie necurată ca în vremea sorocului ei. 3 În ziua a opta, copilul să fie tăiat împrejur. 4 Femeia să mai rămînă încă treizeci și trei de zile, ca să se curețe de sîngele ei; să nu se atingă de nici un lucru sfînt, și să nu se ducă la sfîntul locaș, pînă nu se vor împlini zilele curățirii ei. 5 Dacă naște o fată, să fie necurată două săptămîni, ca pe vremea cînd i -a venit sorocul; și să rămînă șase zeci și șase de zile ca să se curățească de sîngele ei. 6 Cînd se vor împlini zilele curățirii ei, pentru un fiu sau pentru o fiică, să aducă preotului, la ușa cortului întîlnirii, un miel de un an pentru arderea de tot, și un pui de porumbel sau o turturea pentru jertfa de ispășire. 7 Preotul să le jertfească înaintea Domnului, și să ...

Numeri Capitol 19

Numeri Capitol 19 Numeri 18 Numeri Capitol 19 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și a zis: 2 ,,Iată ce poruncește legea pe care a dat -o Domnul, zicînd: ,Vorbește copiilor lui Israel să-ți aducă o vacă roșie, fără pată, fără vreun cusur trupesc, și care să nu fi fost pusă la jug. 3 S`o dați preotului Eleazar; el s`o scoată din tabără, și să fie junghiată înaintea lui. 4 Preotul Eleazar să ia cu degetul din sîngele vacii, și să stropească de șapte ori înaintea cortului întîlnirii. 5 Vaca să fie arsă subt ochii lui; să -i ardă pielea, carnea și sîngele, împreună cu baliga. 6 Preotul să ia lemn de cedru, isop și cîrmîz, și să le arunce în mijlocul flăcărilor cari vor mistui vaca. 7 Preotul să-și spele hainele, și să-și scalde trupul în apă; apoi să intre iarăș în tabără, și să fie necurat pînă seara. 8 Celce va arde vaca, să-și spele hainele în apă, și să-și scalde trupul în apă; și să fie necurat pînă seara. 9 Un om curat să strîngă cenușa vacii, și s`o ...

Numeri Capitol 31

Numeri Capitol 31 Numeri 30 Numeri Capitol 31 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Răsbună pe copiii lui Israel împotriva Madianiților, apoi vei fi adăugat la poporul tău.`` 3 Moise a vorbit poporului și a zis: ,,Înarmați dintre voi niște bărbați pentru oștire, și să meargă împotriva Madianului, ca să aducă la îndeplinire răzbunarea Domnului împotriva Madianului. 4 Să trimeteți la oaste cîte o mie de oameni de seminție, din toate semințiile lui Israel.`` 5 Au luat dintre miile lui Israel cîte o mie de oameni de seminție, adică douăsprezece mii de oameni înarmați pentru oaste. 6 Moise a trimes la oaste pe acești o mie de oameni de seminție, și a trimes cu ei pe fiul preotului Eleazar, Fineas, care ducea uneltele sfinte și trîmbițele răsunătoare. 7 Au înaintat împotriva Madianului, după porunca pe care o dăduse lui Moise Domnul; și au omorît pe toți bărbații. 8 Împreună cu toți ceilalți, au omorît și pe împărații Madianului: Evi, Rechem, Țur, Hur și Reba, cei cinci împărați ai Madianului; au ucis cu sabia și pe Balaam, fiul lui Beor. 9 Copiii lui Israel ...

Ieremia Capitol 4

Ieremia Capitol 4 Ieremia 3 Ieremia Capitol 4 1 ,,Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce la Mine, zice Domnul, dacă vei scoate urîciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci. 2 Dacă vei jura: ,Viu este Domnul!` cu adevăr, cu neprihănire și cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuvîntate în El, și se vor făli cu El 3 ,,Căci așa vorbește Domnul către oamenii din Iuda și din Ierusalim: ,Desțeleniți-vă un ogor nou, și nu sămănați între spini! 4 Tăiați-vă împrejur pentru Domnul, tăiați-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda și locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mînia Mea ca un foc, și să se aprindă, fără să se poată stinge, din pricina răutății faptelor voastre!`` 5 ,,Dați de știre în Iuda, vestiți la Ierusalim, și spuneți: ,Sunați din trîmbiță în țară!` ,Strigați în gura mare, și ziceți: ,Strîngeți-vă și haidem în cetățile întărite!`` 6 ,,Înălțați un steag spre Sion, fugiți și nu vă opriți! Căci dela miazănoapte aduc nenorocirea și un mare prăpăd. 7 Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, și -a părăsit locul, ca să-ți pustiiască țara, să-ți dărîme ...

Ezechiel Capitol 24

Ezechiel Capitol 24 Ezechiel 23 Ezechiel Capitol 24 1 În anul al nouălea, în ziua a zecea a lunii a zecea, Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 2 ,,Fiul omului, scrie numele zilei acesteia, numele zilei de azi! Căci chiar în ziua aceasta se apropie împăratul Babilonului de Ierusalim. 3 Spune o pildă acestei case de îndărătnici, și zi-le: ,,Așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Pune, pune cazanul, și toarnă apă în el! 4 Pune bucăți de carne în el, toate bucățile cele bune, coapsa și spata, și umple -l cu cele mai bune oase. 5 Alege ce e mai bun din turmă, și pune lemnele grămadă supt cazan; fă -l să fiarbă în clocot mare, și să fiarbă și oasele din el``. 6 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Vai de cetatea cea setoasă de sînge, cazanul cel plin de rugină, și de pe care nu se ia rugina! Scoateți bucățile din el unele după altele, fără să trageți la sorți. 7 Căci sîngele pe care l -a vărsat ea este încă în mijlocul ei. L -a pus pe stînca goală, nu l -a vărsat ...

Matei Capitol 23

Matei Capitol 23 Matei 22 Matei Capitol 23 1 Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor și ucenicilor Săi, 2 a zis: ,,Cărturarii și Fariseii șed pe scaunul lui Moise. 3 Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziți, păziți-le și faceți-le; dar după faptele lor să nu faceți. Căci ei zic, dar nu fac. 4 Ei leagă sarcini grele și cu anevoie de purtat, și le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le miște. 5 Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuți de oameni. Astfel, își fac filacteriile late, își fac poalele veștmintelor cu ciucuri lungi; 6 umblă după locurile dintîi la ospețe, și după scaunele dintîi în sinagogi; 7 le place să le facă oamenii plecăciuni prin piețe, și să le zică: ,Rabi! Rabi!` 8 Voi să nu vă numiți Rabi! Fiindcă Unul singur este Învățătorul vostru: Hristos, și voi toți sînteți frați. 9 Și ,Tată` să nu numiți pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. 10 Să nu vă numiți ,Dascăli`; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. 11 Cel mai mare dintre ...

Leviticul Capitol 14

Leviticul Capitol 14 Leviticul 13 Leviticul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curățirii lui. Să -l aducă înaintea preotului. 3 Preotul să iasă afară din tabără, și să cerceteze pe cel lepros. Dacă leprosul este tămăduit de rana leprei, 4 preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curățit, două păsări vii și curate, lemn de cedru, cărmîz și isop. 5 Preotul să poruncească să se junghie una din aceste păsări într`un vas de pămînt, în apă curgătoare. 6 Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cărmîzul și isopul, și să le moaie, împreună cu pasărea cea vie, în sîngele păsării junghiate în apa curgătoare. 7 Să stropească de șapte ori pe cel ce trebuie curățit de lepră. Apoi să -l declare curat, și să dea drumul păsării celei vii pe cîmp. 8 Cel ce se curățește, trebuie să-și spele hainele, să-și radă tot părul, și să se scalde în apă; și va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămînă șapte zile afară din cort. ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CURĂȚA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru CURĂȚA.

COJI

... COJÍ , cojesc , vb . IV . 1. Tranz . A curăța de coajă legume , fructe etc . 2. Refl . ( Despre răni cicatrizate , despre pielea arsă de soare ) A se curăța de coji ; a se descuama . 3. Refl . ( Despre pereți și despre tencuiala sau varul de pe ei ) A se degrada ( la ...

CURĂȚĂTORIE

CURĂȚĂTORÍE , curățătorii , s . f . 1. Atelier în care se curăță ( chimic ) obiecte de îmbrăcăminte sau de uz casnic confecționate din țesături ; spălătorie chimică . 2. Atelier în care se efectuează curățarea pieselor turnate . [ Var . : curățitoríe s . f . ] - Curățat + suf . -

CURĂȚARE

... CURĂȚÁRE , curățări , s . f . Acțiunea de a ( se ) curăța și rezultatul ei . [ Var . : curățíre s . f . ] - V. curăța

CURĂȚAT

... CURĂȚÁT s . n . Faptul de a ( se ) curăța . [ Var . : curățít s . n . ] - V. curăța

PERIA

... PERIÁ , périi , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) curăța de praf , de scame , de noroi cu ajutorul periei . 2. Tranz . A trece de repetate ori cu peria de fuioare peste fuiorul de ...

PIEPTĂNA

... I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) descurca , a ( - și ) netezi , a ( - si ) aranja sau a ( - și ) curăța cu pieptenele părul sau barba . 2. Tranz . A trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni ( pentru a Ie curăța de impurități , a alege fibrele de calitate bună etc . ) . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ( - și ) cizela stilul , vorbirea etc ...

PIEPTĂNAT

PIEPTĂNÁT^2 , - Ă , pieptănați , - te , adj . 1. ( Despre păr , barbă etc . ) Descurcat , netezit , aranjat sau curățat cu pieptenele ; ( despre oameni ) cu părul descurcat , netezit , aranjat sau curățat ( cu pieptenele ) . 2. ( Despre fibre textile ) Trecut prin dinții unor piepteni ( pentru a îndepărta impuritățile , a alege fibrele de cea mai bună calitate etc . ) . - PIEPTĂNÁT^1 s . n . Pieptănare . - V.

PLIVIT

PLIVÍT^1 , plivituri , s . n . Plivire . - V. plivi . PLIVÍT^2 , - Ă , pliviți , - te , adj . 1. ( Despre terenuri sau plante cultivate ) Curățat de buruieni . 2. ( Despre pomi , vie , plante ) Curățat de lăstarii , de cârceii , de frunzele etc . care sunt de

RAȘCHETA

... RAȘCHETÁ , rașchetez , vb . I . Tranz . 1. A curăța de vopsea sau de rugină o piesă de metal sau un vas , cu ajutorul rașchetei ( 1 ) . 2. A netezi cu rașcheta ( 2 ) o ...

ȘERUI

... ȘERUÍ , șeruiesc , vb . IV . Tranz . A curăța

ȘORICI

ȘORÍCI s . n . Piele de porc pârlită sau opărită și curățată de păr pentru a deveni comestibilă . [ Var . : șoríc s . n . ] - Et .

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...

Contact | Hartă site | Sus
© 2006-2020 Archeus | Design by Andreas Viklund