|
|
||
Vezi și:COLMATARE,
SCRĂDIȘ,
STALACTITĂ,
STALAGMITĂ,
ACOPERIRE,
ACUMULARE,
ALUVIONARE,
ANCRASARE,
APOZIȚIE,
BOIȘTE
... Mai multe din DEX...
DEPUNERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DEPÚNERE, depuneri, s.f. Acțiunea de a (se) depune^1 și rezultatul ei. 1. Sumă de bani depusă la o instituție bancară. 2. Sediment, depozit pe o suprafață sau pe fundul unui vas. - V. depune^1.Sursa : DEX '98 DEPÚNERE s. f. 1. acțiunea de a (se) depune. 2. sumă de bani care se depune la o instituție (bancară). 3. sediment. (< depune)Sursa : neoficial DEPÚNERE s. 1. lăsare, predare. (\~ geamantanu-lui la gară.) 2. v. predare. 3. v. plată. 4. v. sedi-mentare. (Proces de \~ a calcarului.) 5. v. sediment.Sursa : sinonime depúnere s. f., g.-d. art. depúnerii; pl. depúneriSursa : ortografic DEPÚNER//E \~i f. 1) v. A DEPUNE și A SE DEPUNE. 2) Sumă de bani depusă pentru păstrare. /v. a (se) depuneSursa : NODEX DEPÚNERE s.f. Acțiunea de a (se) depune și rezultatul ei. ** Sumă de bani care se depune la o instituție (bancară). ** Sediment. [< depune].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru DEPUNERERezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru DEPUNERE. Cincinat Pavelescu - Avocatului Patriciu Cincinat Pavelescu - Avocatului Patriciu Avocatului Patriciu de Cincinat Pavelescu Fiind numit într-o altă demnitate cu prilejul depunerii jurământului, de emoție, a tăcut Ca tânăr ne băgai în draci Vorbind când se cădea să taci, Azi, matur, te mai cumințești Și taci când trebui să Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei. Toată amânarea cestiunii art. 7, după cum putea oricine prevedea, n'a servit la nimic alta decât la sporirea dificultăților din amândouă părțile. Ministerul nu contează în Cameră pe niciun succes al soluțiunii sale; se pare că d. Brătianu și-ar fi pierdut speranța de-a mai găsi vreo nouă meșteșugire pentru a nu scăpa din mâini portofelul ministerial. Un singur mijloc i-ar rămâne pentru a-și asigura înalta poziție: să adereze la soluția majorității; însă acest mijloc nu-l poate d-sa întrebuința; a mers prea departe față cu străinătatea și nu mai poate da 'napoi; a stat prea mult la tocmeală cu diplomația apuseană și cu Alianța israelită, și nu mai poate astăzi să rupă târgul odată făcut asupra celor cinci sau opt categorii. Adevărul și dreptatea sunt menite a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii ... Ion Luca Caragiale - Două loturi Ion Luca Caragiale - Două loturi Două loturi de Ion Luca Caragiale Apărut în 1898 Asta e culmea!... culmea!... strigă d. Lefter, ștergându-și fruntea de sudoare, pe când madam Popescu, consoarta sa, caută fără preget în toate părțile... Nu e și nu e!... - Femeie, trebuie să fie-n casă... Dracu n-a venit să le ia!... Dar ce au pierdut? ce caută? Caută două bilete de loterie, cu care d. Lefter Popescu a câștigat. Însă oricine mă poate întreba: - Bine, dacă a pierdut biletele, de unde știe d. Lefter de câștig? - E lucru simplu. Biletele le-a fost cumpărat cu bani împrumutați, ca de cabulă, de la d. căpitan Pandele, fiindcă îi spuseseră mulți, când se tot plângea că n-are noroc la joc, să-ncerce a juca cu bani de-mprumut... Și a făcut învoială, pe onoare, față cu martori, să dea din câștig, dacă s-o întâmpla, zece la sută căpitanului. Când a cumpărat biletele, d. Lefter a râs pesimist: - Ți-ai găsit! eu și noroc! Dar d. căpitan Pandele, mai optimist: - De unde știi dumneata norocul meu? Ș- ... Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Mateiu Caragiale - Sub pecetea tainei Sub pecetea tainei de Mateiu Caragiale Sphinx (Iconol.) monstre fabuleux auquel Ies anciens donnaient ordinairement un visage de fentme... DICT. DE LA FABLE De când am apucat a ne prelungi șederile afară din București, el la Valea Rugului, eu la Sionu, el la crama unde a fost ucisă Sita Gârbu, eu la armanul unde a fost răpus Nicolache Schina, adică de vreo doi ani, nu mi se mai întâmplase până săptămâna trecută să-l întâlnesc pe Teodor, veche cunoștință moștenită, conu Rache cum i se zicea în deobște. L-am găsit la "Carul cu bere", în partea din stânga a localului, singur la o masă, în fund. Sta cu ochii aproape închiși; pentru cine n-ar fi știut că la dânsul ăsta era semnul că atunci cugeta adânc, ar fi crezut că ațipise. înaintea lui se trezea, neîncepută, o halbă, alături de o carte proaspătă cu filele netăiate : cel din urmă roman detectiv franțuzesc. îi cerui, de cum luai loc lângă dânsul, așa cum mă poftise, părerea asupra scrierilor de acest soiu, azi atât de răspândite. îl știam hârșit în meserie; îmbătrânise în slujba poliției, fiind ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit Ioan Vodă cel Cumplit de Bogdan Petriceicu Hasdeu Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român. (1572-1574) Ainsi d'un peuple entier je feuilletais l'istoire! Livre fatal de deuil, de grandeur, de victoire... Astfel răsfoiam istoria unui popor întreg: carte fatală de doliu, de mărire, de victorie! Victor Hugo, oda Ubi defuit orbis Cuprins 1 PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE 2 PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI 3 INTRODUCȚIUNE 4 AVENTURIERUL 5 DOMNUL 6 CĂPITANUL 7 CATASTROFA 8 DUPĂ EL... 9 EPILOG PREFAȚA LA A II-A EDIȚIUNE Sunt acum aproape 30 de ani, la 1864, în casele lui Mircousch din Piața Teatrului, am scris pe Ioan-vodă cel Cumplit. Eram tânăr și scriam așa cum nu mai sunt în stare de a scrie astăzi: dar tocmai de aceea, reproducând lucrarea mea de atunci, o las cum a fost, fără a cuteza să-i îmbătrânesc tinerețea, căci orice adaos ar fi un benghi, orice scurtare — o zbârcitură. Fără a adăoga, fără a scurta, fără ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DEPUNERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 56 pentru DEPUNERE. ... COLMATÁRE , colmatări , s . f . 1. ( Tehn . ) Astupare a porilor unui material poros prin introducerea unei materii coloidale în masa lui . 2. Fenomen de depunere a materialului transportat de apele curgătoare , având ca rezultat ridicarea treptată a fundului unui bazin , a unei porțiuni dintr ... ... SCRĂDÍȘ , scrădișuri , s . n . Depunere de nisip sau de pietriș ( mărunt ) , care formează fundul albiei unui râu , al unui fluviu sau al unor bălți ; p . ext . loc acoperit cu astfel ... ... STALACTÍTĂ , stalactite , s . f . Depunere calcaroasă de formă conică fixată cu baza pe tavanul unor goluri subterane ( peșteri , galerii ) , rezultată din depunerea , de - a lungul timpului , a ... ... STALAGMÍTĂ , stalagmite , s . f . Depunere calcaroasă de formă conică fixată cu baza pe podeaua unor goluri subterane ( peșteri , galerii ) , rezultată din depunerea , de - a lungul timpului , a ... ... înveli , a - l ascunde , a - l apăra etc . 2. Operație de aplicare a unui strat protector pe un obiect depunere , pulverizare , placare etc . 3. ( Mil . ) Accident de teren , pădure sau localitate care împiedică observarea inamicului . 4. ( Fin . ) Posibilitatea de a face față unor ... ... venit folosită pentru acumulare . Rata acumulării = raportul dintre fondul de acumulare și venitul pe baza căruia se formează . 3. ( Geogr . ; urmat de determinări ) Proces de depunere ALUVIONÁRE s . f . 1. Formare de aluviuni . 2. Mod de concentrare a minereurilor și a cărbunilor prin depunerea materialelor granulare aduse de un curent de apă într - un jgheab orizontal , în ordinea greutății lor specifice . [ Pr . : - vi - o - ] - După fr . ... ANCRASÁRE , ancrasări , s . f . Depunere ... APOZÍȚIE , apoziții , s . f . 1. ( Gram . ) Atribut care se află pe același plan cu cuvântul determinat ( de obicei în cazul nominativ ) . 2. ( Med . ) Depunere BÓIȘTE , boiști , s . f . Depunerea și fecundarea icrelor ; perioada de rut a peștilor , bătaia peștelui ; ( concr . ) locul unde se face Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||