|
|
||
|
Vezi și forma bază: COAJĂ Vezi și:COJIȚĂ, DESCOJIT, PEPENE, SCOARȚĂ, VEȘCĂ, BĂNICER, BOȘAR, BROȘAT, BUCIUM, CANTALUP, CARABUȘCĂ ... Mai multe din DEX...COJI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. COJÍ, cojesc, vb. IV. 1. Tranz. A curăța de coajă legume, fructe etc. 2. Refl. (Despre răni cicatrizate, despre pielea arsă de soare) A se curăța de coji; a se descuama. 3. Refl. (Despre pereţi și despre tencuiala sau varul de pe ei) A se degrada (la suprafață) prin umflare, crăpare etc. din cauza condițiilor de mediu; a se coșcovi. - Din coajă.Sursa : DEX '98 COJÍ vb. 1. v. descoji. 2. a descoji, a jupui, (rar) a despuia, (reg.) a scorţăli, (prin Transilv.) a măzga. (\~ trunchiul unui arbore.) 3. v. descuama. 4. a se burduși, a se coșcovi, a se scoroji, (pop. și fam.) a se scofâlci, (reg.) a se scochiţa. (Pe-reții s-au \~.)Sursa : sinonime cojí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cojésc, imperf. 3 sg. cojeá; conj. prez. 3 sg. și pl. cojeáscăSursa : ortografic A COJ//Í \~ésc tranz. (copaci, ramuri) A curăța de coajă; a jupui. /Din coajăSursa : NODEX A SE COJ//Í se \~éște intranz. 1) (despre epidermă, răni cicatrizate) A pierde coaja. 2) (despre vopsea, var, tencuială) A se desprinde (de pe o suprafață) prin umflare; a se coșcovi; a se scoroji; a se coși . /Din coajăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COJIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 58 pentru COJI. Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc! ... toată iarna din căsuța ei, nici cu vârful botului să nu miroase vifornița, când, într-o bună dimineață, se zgârie la un picior într-o coajă. Caută, — coajă de alună! De unde? că ea nici nu se atinsese încă de merindele strânse. Cercetează: un sfert de alune mâncate! S-a mâhnit ... Mihai Eminescu - Archaeus Este posibil ca această lucrare să necesite standardizare conform indicațiilor manualului de stil . Dacă dorești să ajuți citește pentru început paginile de ajutor . Archaeus de Mihai Eminescu Netăgăduit că sunt multe lucruri la priceperea cărora nu-l ajunge capul pe-un membru gros de la primărie sau pe-un subcomisar de poliție — deși aceștia sunt în genere oamenii cari pricep tot. Cel puțin când e vorba de espropriarea unei găinării , de insuflarea de respect în cetățeanul măcelari cu măsuri false, oameni mai îndemânatici decât cei doi de sus nu cunosc. Totuși ni se pare — se 'nțelege că nu impunem nimănui părerea — că, afară de cumpene strîmbe și găinării în fața uliții, mai există oarecari lucruri , de-o însămnătate secundară într-adevăr, de ex. filozofia, poezia, artele , tot lucruri cari scapă perspicacității numiților domni, dar a căror existență nu se poate nega. Se vede că autorul vrea să 'nceapă de la az buchi . Într-adevăr, lumea cum o vedem nu există decât în crierul nostru. Nimeni nu va tăgădui că este deosebire între gânsac și câne . Privirea cânelui e inteligentă , el pricepe din lumea această o porție mult mai bună decât gânsacul ; ... Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ion Luca Caragiale - Ce este "centrul" Ce este "centrul" de Ion Luca Caragiale La ce servește discuția de cuvinte, cârcota de vorbe seacă de miez ? la nimica decât la pierdere zadarnică de vreme. Poporul român, cu minte și fatalist din fire, a avut totdeauna această credință. Dacă te apucai cu un român get-beget la vorbe, pe la nămiez, când e soarele'n putere, și-l întrebai: Măi Mușate, ce e acuma, zi ori noapte ? - badea se scărpina sub căciulă, se gândea câtva, te măsura cu ochii să vază ce fel de negustor ăi fi, și-ți răspundea: Apoi de ! domnule, zi este. Dar dacă, iubitor de cârcotă, de cei cu sămânță de vorbă, vreai să deschizi cu românul discuție din chiar senin numai de dragul discuției, și te apucai să-i zici: Ce spui tu, măi badeo ! nu vezi că-i noapte ? - Mușat își îndrepta căciula și, fără să mai stea la gânduri, îți răspundea scurt: Apoi de ! domnule, o fi și cum zici dumneata ! Așa mergea lucrul cu badea Mușat al nostru pe când nu se știa la noi ce fel de negustor să fie acela - avocatul. Astăzi, mulțumită propășirii și civilizației, foiește în sânul ... Ștefan Octavian Iosif - Cișmigiul Ştefan Octavian Iosif - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e ... Alexandru Vlahuță - La statua lui Ioan Eliade Rădulescu ... roase-a tale ramuri, Sub care prielnic dat-ai adăpost atâtor neamuri!... Totul îi azi din rădăcină până-n vârf, din miez în coajă Putregai... Ba nu! Deodată se ridică ca prin vrajă Dintr-un colț obscur de codru, de sub vreascuri, un vlăstar, Ce văzând cu ochii crește ... Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle Cincinat Pavelescu - Pescuitorii de perle Pescuitorii de perle de Cincinat Pavelescu D-a lungul umedelor stânci, Uitate-n mările adânci, Ca-ntr-un mormânt ce le înghite, Necunoscute nasc și mor, În scoica lor, Mărgăritare negăsite! Sunt lacrimi de ondine-amorezate De vrun triton necredincios? Și-acum sclipesc cristalizate În fundul mărilor sticlos? Dar îndrăznețul, beat de vraja Strălucitorului său vis, În valul care le ascunde S-azvârle, fulger în abis! Înoată, se scufundă, speră, Și apa îl cuprinde lin; Și-n adâncimea-i îl primește Ca p-un nou monstru submarin. Adesea un rechin l-atinge Și sepii vin, meduze pier... Un crab pe umăr îi imprimă O clipă gheara lui de fier. Precum în vis numai s-arată, Vezi albe crânguri seculari Ce-n loc de mușchi bureți au numai Și-n loc de iarbă alge mari! Pe când în juru-i urcă valuri, Picioarele-i se-nnămolesc Într-o pădure de coraluri Roșite-n sânge omenesc. Și mâna-i pipăie cu spaimă Și se tot lasă mai afund... Ce dacă drumu-i plin de chinuri Când perla albă stă în fund? O vede, o atinge, iat-o! Sub năzuința care-l mână Prin valul ... Dimitrie Anghel - Cişmigiul Cișmigiul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Lui M Sadoveanu Penultimele frunze s-au strecurat pe-alee, Și salcia cochetă cu plete elegiace, Ce se privea în apă cu drag ca o femeie, A pleșuvit cu totul ... Prind fulgi de-omăt să joace. Platanii, uriașii grădinii, se despoaie De coaja lor frumoasă, ca după scarlatină ... S-a ramolit acuma și falnica gherghină Zvârlindu-și, ca în Lenau, pe vânt pălita foaie. Ca un calic ce-ar cere la trecători pomană Un tei la o răscruce întinde-un ram schilod Și vântul milogește o tânguire vană, Dosind, ca bani de aur, al frunzelor norod. O foaie de catalpă pe-o bancă solitară Cum sta uitată-ți pare un pergament pierdut Al cine știe cărui poet necunoscut, Ce a dormit pe-acolo în nopțile de vară ... Un carpen își așteaptă să-i vie spânzuratul, Cu legănări de pendul să-și miște umbra-n lună ... Acuaticele lebezi au îndrăgit uscatul Ca niște simple gâște ... Fanfare nu mai sună ; S-au dus și doici, și bone și mândri vistavoi ... Cu florile în seră închis stă grădinarul ... Și trist e Cișmigiul precum e calendarul, ... Gelu Vlaşin - 19:45 â†�â†� 19:23 19:45 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:10 →→ bei gin cu frutti-fresh spui tâmpenii despre cum e să renunți la trabucul de cuba stai în picioarele mele ca o minge în fața unei porți goale peste care s-au aruncat cojile de semințe ești agresivă ca un stol prin galaxia de silabe (unde verbul tău și-a făcut o Gelu Vlaşin - 8:50 â†�â†� 8:37 8:50 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 9:09 →→ melcul tău răsucindu-se când la intrare bat alunele în coaja unei întâmplări insecte cu senzații tari se rostogolește spuma trezindu-se pictată pe sânii tăi ca o lună plină hai---------------hui în patul lui procust culorile războiului peste coapsele tale buzele pământului deschizând porțile râului galben să-mi naufragieze co....................rabia (în străfundul ... poate spera să spere că speranța se sperie și că lumea din noi începe să zbiere ca un blestem te chem ca o vrajă în coajă George Coșbuc - Noi vrem pământ! ... legământ Să-ți fim toți câini, lovește-n noi! Răbdăm poveri, răbdăm nevoi Și ham de cai, și jug de boi Dar vrem pământ! O coajă de mălai de ieri De-o vezi la noi tu ne-o apuci. Băieții tu-n război ni-i duci, Pe fete ni le ceri ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COJIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 54 pentru COJI. ... COJÍȚĂ , cojițe , s . f . Diminutiv al lui coajă . - Coajă ... DESCOJÍT^2 , - Ă , descojiți , - te , adj . Care este curățat de coajă , fară coajă PÉPENE , pepeni , s . m . 1. Numele a două specii de plante erbacee din familia cucurbitaceelor , cu tulpină târâtoare lungă și cu fructe comestibile : a ) ( de obicei determinat prin " galben " ) plantă originară din Asia tropicală , cu tulpina acoperită cu peri aspri , cu fructul mare , sferic sau oval , cu coaja galbenă sau verzuie , cu miezul alb , verde sau galben , dulce , parfumat și suculent ( Cucumis melo ) ; b ) ( de obicei determinat prin " verde " ) plantă originară din sudul Africii , cu frunzele adânc crestate , cu fructul mare , sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben , dulce și foarte zemos ; harbuz , lubeniță , bostan ( Citrullus vulgaris ) ; p . restr . fructul acestor plante . 2. ( Reg . ) Dovleac . 3. ( Reg . ) ... SCOÁRȚĂ , scoarțe , s . f . 1. Înveliș extern ( gros și tare ) al trunchiului și al crengilor unui copac sau al unei plante lemnoase ; coajă . 2. Învelișul exterior și solid al globului pământesc , cu o grosime care variază între 5 și 8 km în zona oceanică și între 30 și ... ... VÉȘCĂ , vești , s . f . Coajă de copac din care se face marginea circulară a sitelor , cercul din jurul pietrelor de moară și al râșnițelor etc . ; p . ext . obiect ... ... BĂNICÉR , băniceri , s . m . 1. Meseriaș care face coșuri sau banițe din coajă BOȘÁR , boșari , s . m . Pepene cu coaja verde și miezul galben . - Et . BROȘÁT^2 , - Ă , broșați , - te , adj . ( Despre broșuri , cărți , caiete etc . ) Cu cojile sau foile așezate și legate împreună ( într - o copertă moale ) . - V. broșa . BROȘÁT^1 s . n . Broșare . - V. ... 2. Butuc ( al roții carului ) . - Et . nec . BÚCIUM^1 , buciume , s . n . Instrument muzical de suflat în forma unui tub tronconic foarte lung , făcut din coajă CANTALÚP , cantalupi , s . m . Varietate de pepene galben , cu fructul turtit și cu coaja groasă , brăzdată în felii , și cu miezul ... CARABÚȘCĂ , carabuști , s . f . ( Reg . ) Cutioară confecționată din coajă Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||