Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:FĂȚUIRE, FĂȚUIT, FĂȚUIALĂ, FĂȚUITOR, RINDELUI, UNGE ... Mai multe din DEX...

FĂȚUI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

FĂȚUÍ, fățuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A netezi, a lustrui suprafața unui obiect (prin cioplire, prin frecare etc.); p. gener. a da aspect frumos (suprafeței) unui lucru. ** Spec. A netezi tencuiala așternută pe un element de construcție. 2. (În industria tăbăcăriei) A curăța pielea de ultimele impurități rămase după cenușărit. 3. Fig. (Pop.) A pălmui pe cineva. - Față + suf. -ui.

Sursa : DEX '98

 

FĂȚUÍ vb. v. gelui, pălmui, rindela, rindelui.

Sursa : sinonime

 

FĂȚUÍ vb. 1. v. drișcui. 2. a netezi, a nivela, (pop.) a obli. (A \~ un perete.) 3. v. lustrui.

Sursa : sinonime

 

fățuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fățuiésc, imperf. 3 sg. fățuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. fățuiáscă

Sursa : ortografic

 

A SE FĂȚU//Í mă \~iésc intranz. fam. A face (concomitent) schimb de palme peste față (cu cineva). /față + suf. \~ui

Sursa : NODEX

 

A FĂȚU//Í \~iésc tranz. 1) (suprafețe) A face să devină neted și frumos (prin diferite operații). \~ un perete. 2) (piei după tăbăcire) A curăța de impurități. 3) fam. (persoane) A bate cu palma peste față; a pălmui. /față + suf. \~ui

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂȚUI

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru FĂȚUI.

FĂȚUIRE

... FĂȚUÍRE , fățuiri , s . f . Acțiunea de a fățui și rezultatul ei ; fățuială , fățuit ^1 . - V. fățui

 

FĂȚUIT

... FĂȚUÍT^1 s . n . Fățuire . - V. fățui . FĂȚUÍT^2 , - Ă , fățuiți , - te , adj . ( Despre obiecte ) Cu suprafața netezită , lustruită , cu aspect frumos ; ( despre suprafața unei construcții ) cu tencuiala netezită . - V. fățui

 

FĂȚUIALĂ

... 2. Fig . ( Pop . ) Pălmuire ; bătaie dată cuiva ( peste față ) . 3. ( Concr . ) Strat subțire de mortar , bine netezit , care formează fața unei tencuieli . [ Pr . : - țu - ia - ] - Fățui

 

FĂȚUITOR

... zid ; drișcă . 4. S . n . Cuțit puțin curbat , cu două mânere , care servește , în tăbăcărie , la fățuirea manuală a pieilor . [ Pr . : - țu - i - ] - Fățui

 

RINDELUI

... RINDELUÍ , rindeluiesc , vb . IV . Tranz . A netezi , a fățui

 

UNGE

... gresa . 2. Tranz . A învesti în funcție un monarh sau un arhiereu . 3. Tranz . A tencui un perete , a fățui