|
|
||
Vezi și:DISLOCAȚIE,
DISLOCARE,
DEZARTICULA,
DEZLOCUI,
DISLOCAT
... Mai multe din DEX...
DISLOCA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. DISLOCÁ, dislóc, vb. I. Tranz. și refl. A (se) mișca din locul unde se afla, a (se) deplasa, a (se) desprinde (din întregul din care face parte). ** Refl. (Despre straturi geologice) A-și modifica poziția inițială (orizontală). ** Tranz. și refl. (Med.) A (se) deplasa (un os sau un membru) din articulații. ** Tranz. A deplasa trupele dintr-un loc în altul, a le schimba dintr-o garnizoană în alta. ** Tranz. A separa doi termeni ai unui grup sintactic prin introducerea între ei a unui cuvânt sau a mai multor cuvinte. - Din fr. disloquer, lat. dislocare.Sursa : DEX '98 DISLOCÁ vb. I. tr., refl. a (se) urni, a (se) mișca din loc, a (se) strămuta, a (se) desprinde din întreg. * (despre oase) a scoate, a face să iasă din încheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. * (despre trupe) a (se) mișca, a (se) porni dintr-un anumit loc. * a separa doi termeni dintr-un grup sintactic prin introducerea de cuvinte între determinat și determinant. II. refl. (despre straturi geologice) a se deplasa sub acțiunea mișcărilor tectonice. (< fr. disloquer, lat. dislocare)Sursa : neoficial DISLOCÁ vb. 1. a (se) desprinde. (S-a \~ o bucată de stâncă.) 2. v. luxa. 3. (FIZ.) a dezlocui. (\~ un lichid.) 4. v. strămuta.Sursa : sinonime dislocá vb., ind. prez. 1 sg. dislóc, 3 sg. și pl. dislócă; conj. prez. 3 sg. și pl. disloáceSursa : ortografic A SE DISLOCÁ mă dislóc intranz. 1) A se mișca din loc. 2) (despre oase sau membre) A ieși din articulație; a se dezarticula; a se luxa; a se scrânti. 3) (despre straturi geologice) A-și schimba poziția inițială (sub acțiunea mișcărilor tectonice); a se deplasa; a aluneca. /Sursa : NODEX A DISLOCÁ dislóc tranz. 1) A face să se disloce. 2) (trupe) A muta din locul de staționare. 3) lingv. (termeni ai unei construcții sintactice) A separa prin intercalarea altor elemente. 4) (nave) A repartiza în porturi sau în baze maritime speciale. /Sursa : NODEX DISLOCÁ vb. I. tr., refl. A (se) urni, a (se) mișca din loc, a (se) strămuta. ** A scoate sau a face să iasă din încheieturi, a (se) dezarticula, a (se) luxa. ** (Mil.) A (se) mișca, a (se) porni dintr-un anumit loc. ** refl. (Despre terenuri) A se deplasa. [P.i. dislóc, 3,6 -că. / cf. it. dislocare, fr. disloquer].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DISLOCARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru DISLOCA. DISLOCÁȚIE , dislocații , s . f . ( Rar ) ... DISLOCÁRE , dislocări , s . f . Acțiunea de a ( se ) disloca și rezultatul ei ; dislocație . - V. disloca ... sau o parte a lui la nivelul unei articulații . 2. Refl . ( Despre oase ) A ieși din articulații ; a se disloca ... Fiz . ; despre corpuri ) A scoate o parte egală cu volumul sau din fluidul în care a fost introdus ; a disloca ... DISLOCÁT , - Ă , dislocați , - te , adj . Care a fost mișcat , deplasat , desprins din locul în care se afla . - V. disloca |
||