Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CULEGĂTOR, CULEGĂTORIE, CULEGERE, SPICUI, ÎN, ADUNA, AGENȚIE, ANALIZATOR, CULEGAR, CULES ... Mai multe din DEX...

CULEGE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CULÉGE, culég, vb. III. Tranz. 1. A aduna, a strânge cereale, fructe, flori etc. * Expr. A culege (pe cineva) de pe drumuri = a ajuta pe cineva căzut în mizerie, oferindu-i mijloace de trai și adăpost. ** Fig. A dobândi, a obține, a căpăta. A culege aplauze. 2. A ridica, a strânge ceva de pe jos. 3. A aduna laolaltă; a colecționa. * Expr. Alege până culege, se spune despre cineva foarte pretențios, care, tot alegând, rămâne cu partea cea mai proastă. 4. A aduna din casete literele necesare și a le așeza în culegar; a zețui. * Mașină de cules = mașină cu ajutorul căreia se execută operațiile de culegere și de turnat litere (monotip) sau rânduri (linotip). [Perf. s. culeséi, part. cules] - Lat. colligere.

Sursa : DEX '98

 

CULÉGE vb. 1. v. recolta. 2. a rupe. (A \~ câteva flori.) 3. v. ridica. 4. v. aduna. 5. (TIPOGR.) a compune, a zețui. (\~ materialal de tipărit.)

Sursa : sinonime

 

culége vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. culég, 1 pl. culégem, perf. s. 1 sg. culeséi, 1 pl. culéserăm; part. culés

Sursa : ortografic

 

A CULÉGE culég tranz. 1) (legume, fructe, flori etc.) A strânge, rupând de pe tulpină sau de pe ramuri. * \~ de pe drumuri (pe cineva) a scoate pe cineva dintr-o stare de mizerie, oferindu-i mijloace de trai. 2) fig. A obține în urma unui efort; a dobândi; a căpăta. \~ multe laude. 3) A aduce, din mai multe părți, punând laolaltă; a aduna; a strânge. \~ pietricele de pe malul mării. 4) tipogr. (texte) A pregăti pentru tipar, alegând caracterele tipografice și așezându-le în culegar; a zețui. /<lat. colligere

Sursa : NODEX

 

culége (-g, -és), vb. - 1. A strînge (se spune mai ales despre acțiunea de a strînge rupînd, de ex. fructe sau flori). - 2. A aduna, a recolta. - 3. A strînge în snopi. - 4. A colecționa, a aduna. - 5. A strînge tot, a nu lăsa nimic. - 6. (În Trans.) A deduce, a ajunge la o concluzie. - 7. A zețui. - Mr. culeg, megl. culegu. Lat. coll?g?re (Diez, I, 132; Pușcariu 436; Candrea-Dens., 430; REW 2048; DAR); cf. it. cogliere, prov. colhir, fr. cueillir, cat. cullir, sp. coger, port. colher. Cf. și alege. - Der. cules, s.n. (strînsul recoltei); culegător, s.m. (bărbat care adună recolta; zețar); culegătoreasă, s.f. (femeie care adună recolta); culegar (var. culegău), s.n. (instrument de metal în care zețarul aranjează literele). Din același cuvînt lat. provin, prin der. neologică din fr., colectă, s.f. și ceilalți der., cf. aici.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CULEGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 181 pentru CULEGE.

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului Norocul culegătorului de Ion Luca Caragiale A fost odată un băiat sărman: și făcându-i-se Maichii Precistei milă de el, s-a prefăcut călugăriță și i-a ieșit înainte când bătea el hoinar drumurile. "Mă băiețele, ce tot umblu tu, de colo până colo, fără rost? Uite, o să vie iarna; tu n-ai părinți, adapost n-ai, haine nu, n-ai de nici unele. Vrei tu să te procopsești? - Vreau, sărut mâna, maică... - Atunci...vino cu mine". Și a plecat băiatul dupa maica starița. Ea l-a dus la o tipografie și l-a băgat ucenic; i-a dat ceva mărunțele pentru covrigi, l-a blagoslovit și s-a dus. A început atunci pentru băiatul sărac frecușul jugului vieții: vânzarea puterilor de azi pe o bucățica de pâine pentru mâine, de mâine pentru poimâine, ș-așa tot mereu, muncă zdrobitoare câtu-i ziulica de lucru, de sărbătoare, ba și de duminică până-n amiezi! asprimea celor mari; ușoare greșeli plătite cu vorbe și lovituri prea grele, și silință niciodată răsplătită cu o ...

 

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare

Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare Culegătorul de stele căzătoare de Dimitrie Anghel Publicată în Flacăra , I, 3, 5 nov. 1911. p. 22. De la fereastra lui, Enric, în fiecare seară privea nemărginirile cerului, așteptînd să vadă ploaia de artificii, jocul nebun de rachete, pulberea măruntă și impalpabilă care umple aerul și nu cade nicăierea, firele de beteală care se urz0065sc ca o mreajă și apoi se desfac ; și ochii lui se umpleau de visuri și sufletul lui veșnic avîntat se umplea de o melancolie fără de margini, vrînd să scape și el și să se amestece mai curînd în oceanul acesta luminos, spre care rîvnea de atîta vreme. Ușoară ca o estompă, seara întuneca vîrfurile copacilor, dezlega umbrele din ramuri și le împrăștia pe drumuri, ștergea contururile florilor, amesteca laolaltă culorile. Sus, întîile licăriri sfioase se arătau, mare și orbitor luceafărul apărea, scînteietoare constelațiile își arătau punctele lor de foc în locul obișnuit, imens șerpuitorul drum al robilor se strecura printre norodul de sori, de luceferi și de stele, brăzdînd tăria și apoi, după cele mari și scăpărătoare, sfioase se arătau și cele mai mici, și cele mai mărunte, și toată pulberea de diamant a celor ...

 

Gheorghe Asachi - Minciunile

... a gusta toți să îmbie; Altul pune în cutie Trufandale înfoiete, La ținuturi le trimete, Văd colo femei frumoase, Deși ceva minciunoase, A culege au mare dor Minciunele de amor. Îngiositul în trufie, Neavând altă meserie, De novele, care-i plac, Își culege un plin sac. Speculanții de pe loc Pe la bolte marfa cară, Ca s-o vând-în iarmaroc Și pin târguri de pin țară. Cii ...

 

Dimitrie Anghel - Ultimele pagini

Dimitrie Anghel - Ultimele pagini Ultimele pagini de Dimitrie Anghel O, misterioasă și tainică pasăre cu nevăzute aripi, suflet, cum știi tu să renaști și să-ți iei zborul din nou ; Phoenix misterios, ce dreptate am avut să cred în tine, cînd am început să scriu primele pagini ale acestui volum ! Ca un Lazăr reînviat, mi-am scuturat giulgiul albelor pagini și am privit din nou viața și n-am blestemat-o ca dînsul, ci cu soarele ce mi-l dăruia primăvara, cu viorelele și toporașii presărați subt pașii mei, cu galbena floare a cornilor timpurii înfloriți, cu sfiosul verde ce abia îndrăznia să mijească în vîrful fragedelor ramuri de liliac, m-am bucurat și am binecuvîntat prisosul de putere ce rămăsese în mine. Albe, zăpezile acum se aștern, mistice roze de jăratec fărîmă focul în gura vetrei, prietenos luminează cercul alb de lumină subt globul lămpii, spre seară, și noile mele visuri laolaltă cu gîndurile vechi, trecutele mele amintiri și cele de mai curînd, se strîng iarăși în jurul meu și mă îmbie să nu le las să piară și să le dau prinosul ce li se cuvine. Tihnitul sanatoriu, cu mobilele lui albe, îmi revine în ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Fecioara Daciei

... Ce-l lasă-n întristare Și nu-i rejună zilele Cu dulcea lor suflare. În line horuri fluturii Plutesc pe lângă sine, Dar nu-i culege lacrima Cu sărutări divine. Iar viermele mormântului Al său crud mire pare; Îi soarbe restul zilelor Cu rece sărutare. III Astfel este soarta verginei Daciei ... i frunte se pleacă pe dor. Sufletul ei pierde cerescul tezaur Cum pierd flutureii grațiosul aur Din aripa lor. Omul cu frumoasă, nobilă gândire, Nu culege

 

Emil Gârleanu - Călătoare! ...

... abia se coborî însă, și, repede, căută să fugă înapoi. Buzunarul, îmbâcsit cu foi de tutun, o amețise. „Iată ce fel de buruieni știu culege oamenii!â€� își zise, dezgustată, furnica. N-avea noroc! O luă mai sus; se urcă până după gâtul vânătorului. Acesta ridică tocmai atunci mâna. Ispititoare ...

 

Gheorghe Asachi - Omul literat

... obiecte. Ambițios de a înmulți ideile sale, el le caută păn prin veacuri antice, cercetează monumenturi și scripte, pentru de a culege preste urmele uneori șterse, sufletul și cugetarea oamenilor celor mari din toate veacuri și țări. El vorbește cu dânșii în a lor limbă ... lasă capitilor celor mărginite osteneala cea în zădar de a supune la această măsură și formă toate talentele și toate haractirile, când el culege din deosăbirea cea îmbelșugată feliurite mijloace a naturei pentru de a încânta (a disfăta) pe oameni, a-i ...

 

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană

Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană Oaia năzdrăvană Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacu-Sărat—Brăila La Picior-de-Munte, Pe dealuri mărunte, Prin plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și iarba pletoasă Apa de băut, Frunza de șezut, Iarba de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera. Cioban, d-o vedea, Lângă ea se da Și mi-o cerceta Și mi-o întreba — Oiță, oiță, Oiță plăviță, Oiță bălană, Cu lână bârsană, De trei zile-ncoace Gurița nu-ți tace! Apa rău îți face, Ori iarba nu-ți place, Ori nu-ți vine bine Să mai fii cu mine? Oița bârsană, Oaie ...

 

Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefață

... documente caracteristice a stării noastre sociale din prima jumătate a veacului. Și pentru că omul de spirit simțea bine ce murdării culege, el a trebuit să le găsească o etichetă convenabilă; colecția poartă ca titlu Spitalul amorului. De unde se inspiră el a găsi ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... atuncea mai asudă         Și mai pune multă trudă,     Socotește el în sine,         Vara trece, toamna vine ;     Atuncea să va alege         Ce-au lucrat ? ce va culege ?     Să nu-i zică oarecine         Nu au puțină rușine :     â€” „Spune-mi ce-ai lucrat vier !         Adă struguri pe tăier.â€�     â€” „Aș ...

 

Vasile Alecsandri - Bogdan

Vasile Alecsandri - Bogdan I Lăpușneanul cel cumplit [1] Stă pe scaun poleit. Curtea-i plină de boieri, Vornici, hatmani, vistieri Ce se-nchină Domnului Și se tem de ura lui Că ura lăpușnănească E peire boierească. [2] Iată, mări, că deodată Un luceafăr se arată Cu chip vesel și domnesc Și cu mersul voinicesc! Cine-i mândrul tinerel, Care-i tras printr-un inel? E Bogdanul cel glumeț Și la luptă îndrăzneț, Și de carte cărturar Și de arc bun săgetar. El în sală-naintează Și la Domnu-ngenunchează, Apoi zice: ,,Mă rog ție, Taică, Doamne din domnie, Voie dă-mi să iau soție Ursita ce-mi place mie. Ea nu-i fată de-mpărat Și-i chiar de litean bogat Și de lege lepădat, Da-i fecioară ca o stea, Mândră ca o păsărea, Dulce ca o floricea, Și sufletul meu o vrea!" Lăpușneanul se-mblânzește Și din gură-așa grăiește: ,,Dragul tatei, mergi cu bine, Voie tu ai de la mine!" Astfel zice și-l sărută Ca pe-o floare-n sân crescută, Și pocloanele-i gătește Și pe cale mi-l pornește Cu o sută de nuntași, Toți aleși din tabarași. II Nuntașii încălecau, Cu Bogdan ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULEGE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru CULEGE.

CULEGĂTOR

... Persoană care adună recolta . 2. S . m și f . ( Cu determinări ) Colecționar . Culegător de folclor . 3. S . m . Zețar . 4. S . f . Mașină de cules . - Culege

 

CULEGĂTORIE

CULEGĂTORÍE , culegătorii , s . f . Atelier într - o întreprindere poligrafică în care se efectuează operațiile de culegere a textelor ; zețărie . - Culegător + suf . -

 

CULEGERE

... CULÉGERE , culegeri , s . f . Acțiunea de a culege și rezultatul ei ; strângere , adunare ; colecție . - V. culege

 

SPICUI

... SPICUÍ , spicuiesc , vb . IV . Tranz . 1. A culege spice ( 1 ) din lan ; a aduna spicele rămase după secerat . 2. Fig . A culege ( de ici , de colo ) , a extrage ( materiale documentare ) din diferite izvoare ( alegând dintr - o cantitate mai mare ) . [ Prez . ind . și : spícui ] - Spic + suf ...

 

ÎN

ÎN prep . 1. ( Indică interiorul spațiului unde are loc o acțiune , unde se află ceva , spre care are loc o mișcare ) Intră în casă . 2. ( Indică timpul în care se petrece o acțiune ) În iunie se culeg cireșele . 3. ( Indică o cauză ) Din pricina . . . ; în urma . . . Pomul se clătina în vânt . Ochii - i ard în friguri . 4. ( Indică scopul ) Se duce în pețit . 5. ( Indică instrumentul , relația ) S - au înțeles în scris . 6. ( Indică o comparație ) În formă de . . . , ca . . . Fumul se ridică în spirală . 7. Conform cu , potrivit cu . . . Fiecare în legea lui . 8. ( Introduce un complement indirect ) Adâncit în gânduri . Casă transformată în

 

ADUNA

... de pe jos . 2. Tranz . A aduna din toate părțile ; a strânge , a concentra . 3. Tranz . A culege ( alegând de ici și de acolo ) . 4. Tranz . A pune deoparte bani sau alte bunuri materiale ; a agonisi . 5. Tranz . ( Mat ...

 

AGENȚIE

... întreprinderi sau instituții situate în alt punct decât acela în care se află sediul principal . 2. ( În sintagma ) Agenție telegrafică ( sau de presă ) = instituție care culege informații din toate domeniile de activitate , furnizându - le presei sau televiziunii . 3. Reprezentanță diplomatică ; misiune condusă de un agent diplomatic . 4. ( În sintagma ) Agenție de ...

 

ANALIZATOR

... Instrument care servește la determinări analitice . 2. Aparat al organismului animal ( format dintr - un organ de simț , din nervi și din celule ale creierului ) care culege

 

CULEGAR

... alungite , cu trei pereți , dintre care unul mobil , care servește tipografului să așeze una câte una literele în rânduri egale , formând textul de imprimat ; vingalac . - Culege

 

CULES

... înalt în vederea imprimării . - CULÉS^2 , - EÁSĂ , culeși , - se , adj . ( Despre plante , fructe , flori etc . ) Care este luat , desprins din locul unde crește ; recoltat . - V. culege

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...