Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NUTRIMENT, ÎNTREȚINE, BELȘUG, CĂSNICIE, EGALITARISM, FIGURĂ, HUZUR, IGIENĂ, NEVOIAȘ, PARAZITAR ... Mai multe din DEX...

Forme cu și fără diacritice ale cuvântului TRAI: TRĂI.

 

TRAI - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

TRAI s.n. 1. Viață, existență. * Mod de trai = ansamblul condițiilor materiale și spirituale specifice vieții unei persoane, unui grup social, unei societăți. * Expr. A nu mai fi de trai sau a nu mai avea trai = a nu mai putea trăi din cauza cuiva sau a ceva, a nu mai putea îndura ceva. 2. Viață bună, fericită și îmbelșugată; desfătare, petrecere. 3. Conviețuire. - Din trăi (derivat regresiv).

Sursa : DEX '98

 

TRAI s. 1. viață, (înv.) cust, custare. (A dus un \~ agitat.) 2. viață, viețuire, (pop.) sălășluire, (înv.) sălășluință. (\~ul lui îndelungat pe aceste locuri.) 3. existență, viață, zile (pl.), (înv. și pop.) petrecere, viețuire, (pop. și fam.) veac, (înv.) petrecanie. (\~ul lui se scurgea în liniște.) 4. v. coabitare. 5. v. subzistență.

Sursa : sinonime

 

trai s. n.

Sursa : ortografic

 

TRA//I \~iuri n. 1) Totalitate a condițiilor materiale și culturale de viață ale oamenilor. * A nu mai avea \~ a se afla în condiții de oprimare morală sau psihică insuportabilă. 2) Existență umană; viață. Nivel de \~. 3) Viață bună. * A se pune pe \~ a începe o viață bogată, plină de plăceri. 4) Viață în comun; conviețuire. [Monosilabic] /v. a trăi

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru TRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 279 pentru TRAI.

Constantin Stamati - Pentru săraci

... gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să ... femeii, a golilor copii plânși, Și al bietei mume gemăt cerându-mi cu glas duios Să o îngrop, ca să scape de al său trai ticălosâ€�. Dumnezeu aruncă soarte pentru oameni pe pământ, Unii încujbați sub sarcini de nevoi amar trăiesc, Alții cu averi mulțime, și trăiesc tot adunând, Și ...

 

Victor Hugo - Pentru săraci

... gândiți măcar o dată la săracul stremțuros, Ce poate la poarta voastră, cu ochii plânși și oviliți, Au stătut ca să privească al vostru strălucit trai Prin largile voastre geamuri, ca la suflete în rai. Gândiți că săracul șede acolo pe-nghețați grunți, Și muierea lui, copiii îl așteaptă tremurând, Să ... femeii, a golilor copii plânși, Și al bietei mume gemăt cerându-mi cu glas duios Să o îngrop, ca să scape de al său trai ticălosâ€�. Dumnezeu aruncă soarte pentru oameni pe pământ, Unii încujbați sub sarcini de nevoi amar trăiesc, Alții cu averi mulțime, și trăiesc tot adunând, Și ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI

... îndrepte purtarea cea trecută. Dar cum se naște omul, abia găsește vreme A se uita-mprejur și intră în mormânt! Și din acest trai încă scurtează de ajuns Copilăria, boale și triste bătrânețe, Iar timpul care zboară în veci nu se întoarce! Deci pentr-o mică plată de ce ...

 

Alexandru Macedonski - Mănăstirea

... schit de taină, a tocat, Și sub lacrimă lunară, — strop de rouă-n orice soartă, -- Flori de-argint albesc în cerul unui trai întunecat... Iar în vraja răzlețită, scânteiază taina rară Că-n afar' de clipa vieții sunt sublimele-aurori, Că din iarna-nghețătoare naște calda primăvară, Și ...

 

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață

Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ...

 

Alexei Mateevici - Creștina

... cerească, Fără de lacrimi și jelire, Surpat-a pofta pământească Și pieritoarea tânguire. Și traiul cel mai drag, frumos, Și tot ce-n trai i-a luminat, În jertfă Domnului Hristos La crucea Lui a înălțat... II Deasupra Tibrului, măreață, Stă curtea lui Neron dormind ...

 

Alexei Mateevici - Trecutul și viitorul

Alexei Mateevici - Trecutul şi viitorul Trecutul și viitorul de Alexei Mateevici S-a dus... Luat de mersul vremii încă un an mare prin întâmplările lui a plecat în vecinicie, ca să nu se mai întoarcă. Încet, pe nesimțite, am pășit noi pragul anului vechi. Și iată că acum am intrat în cea dintâi zi a Anului Nou. Pe nesimțite. Se pare cam ciudat, că în așa vreme mare, însemnată, noi trecem pe nesimțite de la viața anului trecut, cu toate frământările ei, la viața necunoscută, plină de taină, oarecum acoperită cu o perdea,— la viața anului viitor. Dar însăși vremea îl ia pe om, îl face să mai uite câteodată de cele mai de seamă lucruri în viața sa, având în cap grijile traiului zilnic. De aceea, omul trebuie mai adeseori să-și aducă aminte de starea lui îndeobște, de locul lui și al celor care trăiesc o viață cu dânsul în mijlocul altor oameni, cu altă stare în viață. Mare este anul care numai ce a trecut. Fără îndoiala că încă și mai mare are să fie anul viitor. În scrierea din numărul 59 am arătat în parte însemnătatea ...

 

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea

Anton Pann - Tăcerea e ca mierea Tăcerea e ca mierea de Anton Pann 0 muiere rea, limbută, Otrăvită, netăcută, Nu înceta cu certatul, Tot își judeca bărbatul. El iar cu firea neghioabă De bătăi o făcea toabă. Așa ea ce să gîndește, Într-o zi nu zăbovește, Merge la o vrăjitoare, Vestită fermecătoare, Să roagă cu bună plată Să-i facă să nu o bată. Baba, fiind pricepută, Cunoscu ca e limbută, Și îi zise : -Fii în pace, Eu cererea-ți o voi face, Numai, draga mamii fată, Du-mi-te în tîrg îndată, Și vreme fără a pierde, Cumpără un ulcior verde. Apoi mîine des de noapte, Fără vorbe, fără șoapte, Mergi la fîntînă tăcută Și ia apa nencepută, Care iar tăcînd în tine, S-o aduci aici la mine, Ca s-o pui seara la stele Cu descîntecele mele. Așa femeia să duse Și toate-n faptă le puse. Luă ulcior, luă apă, Tocma ziua cînd să crapă, Îl duse la vrăjitoare Și ea îl puse la soare. Stătu pînă dimmeață, Cu astupuș de verdeață. Muierea cea îngrijată Veni la ulcior îndată. Baba cum o văzu-l scoase Cu niște vorbe șoptoase, Zicînd : -Dragă, iată- ...

 

George Coșbuc - Nebuna

George Coşbuc - Nebuna Nebuna de George Coșbuc Publicată în Tribuna , Sibiu, 1889, nr. 14 (19/31 ian.) Voi o vedeți fugind prin sat, Cu zdrențele șiroi, Desculță-n ger, cu ochii supți De cine râdeți voi? Și după dânsa curioși, De ce fugiți în roi? Ce fel de rău v-a făcut ea De-i faceți rău? Scuipând În urma ei, o huiduiți Când iese-n drum, și când Vă vine-n prag flămândă, voi O bateți înjurând. Îi știți povestea ei? De-o știți, Ce mult vă cred mișei. Dar nu! Atunci ați fi miloși, Cu dânsa, dragii mei, Veniți dar, vreau azi să vă spun Povestea vieții ei. Pe deal, în revărsat de zori, Un bucium repetat Da sunet, și lătrau zăvozi; Bărbat lângă bărbat Ieșea din văi, suia pe culmi Cu groful la vânat. Sărmani iobagi! Un sat întreg Cu sila-n codru dus, Pe placul unui domn nebun! Și sus și tot mai sus Treceau, purtând în ochi grăbiți Un cerb pe goană pus. Și șir de șir gonaci stăteau În umbră de copaci, Și contele pe-un tânăr cal Da frâu ca dus de draci, Dar iată! Calul sub picior ...

 

Gheorghe Asachi - Cântecul unei păstorițe române de la munte

... Viersul: Între Piatra Detunată Pe la munte-i sărăcie, Brad și pin avem la plai, Noi bem apă din părâie, Turma caș ni dă și trai. Acolo giunea româncă, Când e timpul neguros, Sapă-ogorul pe o stâncă, Sunând viersul ei duios. Multe-odoare văd aice, Să mă-ntorn la munte ... fi ferice, Vie-n munte pe la noi. Pe la munte-i avuție, Că umbrosul verde plai E lăcaș de bucurie, De plăcut și dulce trai. Acolo răsună stânca De un cântec armonios, Ghioacă-n horă cu românca Păstorelul cel voios. Eu mă-ntorn, dar las aice Cugetul mulțămitori; Gândiți, când ...

 

Gheorghe Asachi - Oaia și mielul

Gheorghe Asachi - Oaia şi mielul Oaia și mielul de Gheorghe Asachi Spunea mielului odată Maica oaia: Fătul meu, Eu sunt foarte întristată Cugetând la traiul tău. Ah, păstorul te va prinde, Abia gras te-i face un pic, Și la măcelar te-a vinde, Ce călău altfeli i zic. Depărtat de l-a ta mumă, Acii cruzi și răi tirani Te despoaie, te zugrumă Și te vând apoi pe bani. De-altă parte se învită Lupul, ce-i cu dânșii văr, Ca și el să te înghită Cu ciolane și cu păr. C-un cuvânt, fără-ndurare Toți pre tine te urăsc, Ș-abia traiul îți răsare, Iacă-ndată îl răpesc! Chiar în contra însuși firei, Mai bătrână eu fiind, Tocma-n mezul ominirei, Tinerel te văd pierind. Însă mielul, c-umelință, Zis-au: Maică, al mieu odor, Cea mai mare a mea dorință Este tânăr ca să mor! Decât asta, a mea soartă Fi-v-atunce mult mai grea, Dacă-ntâi aș vede moartă Pe duioasa maica

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRAI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru TRAI.

NUTRIMENT

... NUTRIMÉNT , nutrimente , s . n . ( Rar ) Hrană ; alimentație ; mijloace de trai

 

ÎNTREȚINE

ÎNTREȚÍNE , întrețín , vb . III . 1. Tranz . A păstra în stare bună , în bune condiții ; a face să dureze , a menține . 2. Tranz . și refl . A ( - și ) procura , a ( - și ) asigura mijloacele necesare traiului ; a ( se ) hrăni . 3. Refl . recipr . A sta de vorbă cu cineva ; a conversa . Între ^1 - + ține ( după fr .

 

BELȘUG

BELȘÚG s . n . Cantitate îndestulătoare de bunuri ( necesare traiului ) ; abundență ,

 

CĂSNICIE

... CĂSNICÍE , căsnicii , s . f . Trai

 

EGALITARISM

... EGALITARÍSM s . n . Concepție socială care preconizează nivelarea , egalizarea consumului individual și a modului de trai

 

FIGURĂ

FIGÚRĂ , figuri , s . f . 1. Înfățișare a feței , a obrazului cuiva ; chip , față , obraz . 2. Imagine plastică a unei ființe sau a unui obiect , redată prin desen , pictură , sculptură etc . 3. Persoană ; ( în special ) persoană purtătoare a unor caractere individuale sau sociale proprii ; tip , personalitate . 4. ( În sintagmele ) Figură de stil ( sau poetică ) = procedeu stilistic prin care se modifică înțelesul propriu al unui cuvânt sau se asociază cuvintele în așa fel ca sensurile vechi să se îmbogățească , pentru a da mai multă forță imaginii sau expunerii prezentate . Figură etimologică = construcție sintactică în care se alătură două cuvinte înrudite etimologic ( de obicei un verb și un substantiv ) sau apropiate din punct de vedere semantic . " Și - a trăit traiul " reprezintă o figură etimologică . ( Log . ) Figuri silogistice = forme de silogism care se deosebesc între ele după locul ocupat de termenul mediu în premise . 5. Poziție sau ansamblu de poziții și de mișcări la dans , la balet , la scrimă , la patinaj

 

HUZUR

... HUZÚR s . n . Trai

 

IGIENĂ

... și formele de aplicare a acestor norme pe baza studierii interdependenței și interacțiunii dintre om și mediul înconjurător , a condițiilor de trai , precum și a relațiilor sociale și de producție . 2. Ansamblu de reguli și de măsuri practicate pe care cineva le respectă pentru a ...

 

NEVOIAȘ

NEVOIÁȘ , - Ă , nevoiași , - e , adj . 1. Care este lipsit de mijloace materiale , care nu are nici cele necesare traiului ; sărman , sărac ; p . ext . care duce o viață grea ; necăjit , muncit , trudit , nenorocit . 2. ( Pop . ) Care este lipsit de vlagă , de putere , slab ; incapabil de a face ceva ( bun ) , becisnic , neputincios . [ Pr . : - vo - iaș ] - Nevoie + suf . -

 

PARAZITAR

... simptome etc . ) care este pricinuit de un parazit ( 1 ) . 2. Fig . ( Despre oameni ) Care trăiește ca un parazit ( 2 ) , de parazit ; ( despre viața , modul de trai

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...