|
|
||
Vezi și:INFLAȚIE,
AUTOSTRADĂ,
BLOCA,
CAROSABIL,
CIRCULATOR,
HEMODINAMICĂ,
SANGVIN,
SEMAFOR,
ACROCIANOZĂ,
ANOXIE,
ARTERĂ
... Mai multe din DEX...
CIRCULAȚIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CIRCULÁȚIE, circulații, s.f. Faptul de a circula. 1. Mișcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicație. ** Spec. Deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor. 2. Mișcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui curent etc. în interiorul unui circuit sau al unei conducte. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor), transformare a mărfurilor în bani și a banilor în mărfuri. * Loc. adj. De mare circulație = foarte răspândit. * Expr. A fi în circulație = a fi întrebuințat, a avea valoare. A pune (sau a introduce, a da) în circulație = a face să intre în uz, să se răspândească, să funcționeze. (Fam.) A scoate (pe cineva) din circulație = a obosi peste măsură (pe cineva), a extenua. - Din fr. circulation, lat. circulatio, -onis.Sursa : DEX '98 CIRCULÁȚIE s. 1. deplasare, mișcare. (\~ sevei în plante.) 2. trafic, (înv.) tract. (O arteră cu \~ intensă.) 3. mișcare. (Pe stradă era o \~ vie.) 4. mers, umblet, (pop.) purtare. (O potecă formată prin \~ oamenilor.) 5. uz. (Cuvinte ieșite din \~.)Sursa : sinonime CIRCULÁȚIE s. f. 1. mișcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicație etc.). 2. mișcare a unui corp într-un circuit. o a pune în ~ = a face să intre în uz. * mișcare a sângelui în aparatul circulator și a servei în plante. 3. (ec.) schimb de bunuri, de mărfuri. o ~ bănească (sau monetară) = circulația banilor în procesul schimbului. (< fr. circulation, lat. circulatio)Sursa : neoficial circuláție s. f. (sil. -ți-e), art. circuláția (sil. -ți-a), g.-d. art. circuláției; pl. circuláții, art. circuláțiile (sil. -ți-i)Sursa : ortografic CIRCULÁȚI//E \~i f. 1) v. A CIRCULA. 2) Mișcare circulară. \~a sevei în plante. * \~a banilor (sau mărfurilor) trecere a valorilor materiale de la un posesor la altul; schimb de valori. A pune (sau a introduce) în \~ a pune (sau a introduce) în uz. A scoate din \~ a scoate din uz. De mare \~ foarte răspândit. A fi în \~ a se afla în uz. 3) Deplasare (a oamenilor sau a vehiculelor) pe o cale de comunicație; mișcare rutieră. Drum cu \~ intensă. [Art. circulația; G.-D. circulației; Sil. ți-e] /Sursa : NODEX CIRCULÁȚIE s.f. 1. Mișcare, deplasare (de oameni, de vehicule pe o cale de comunicație etc.). 2. Mișcare a unui corp într-un circuit. ** Mișcare a sângelui în aparatul circulator. 3. Transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri. * Circulație monetară = circulația banilor în procesul schimbului. [Gen. -iei, var. circulațiune s.f. / cf. fr. circulation, lat. circulatio].Sursa : neologisme Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CIRCULAȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 12 pentru CIRCULAȚIE. Ion Luca Caragiale - Arheologie Ion Luca Caragiale - Arheologie Arheologie de Ion Luca Caragiale S-a zis cu drept cuvânt că, precum naturalistul poate reconstitui, după câteva oase împietrite de vremuri, structura completă a unui animal de o speță dispărută, asemenea arheologul și istoricul pot reconstitui o epocă, un tip de civilizație, stinse de mult, după niște ruine. Arhitectura este arta care ne dă, mai bine decât oricare alta, măsura dezvoltării materiale și intelectuale a unui popor la o anumită vreme. Templele și palatele egiptene ne arată mai clar decât orice povestire ieroglifică mărirea superbilor faraoni și înalta civilizație a poporului lor. În dimensiunile acestor ruine, vedem formidabila putere materială; în gustul alcătuirii lor originare vedem înălțimea superioară a concepției, forța intelectuală, acea nobilă și grandioasă... A! dar nu gândiți că am să vă fac o tiradă, entuziastă deși savantă, poetică deși științifică, asupra arhitecturii clasice la diferite popoare și epoce? Voiți poate să deschid numaidecât excelentul meu dicționar enciclopedic și să vă înec într-un duș, o cascadă, o Niagară de erudițiune? Voiți poate să vă fac o amănunțită analiză a Acropolei? ori să vă reconstituiesc faimosul templu al ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... sau cu amortizație. Suntem pentru acest mod de despăgubire; el ar avea folosul de a crea creditul public, a pune în circulație valori necontestate și ușor de a se negocia, ar mai deschide nouă căi duhului speculației și ar aduce mai strânse relații și legături ... ... scris -- și devin astfel mai mici [...]. Apoi, cu vremea, opera aceasta slabă, ca și cea slabă publicată de scriitorii înșiși, cade în uitare, rămâne în circulație numai opera lor bună -- și ei devin din nou mai mari. 41. Într-un roman, un personaj principal trebuie redat complet, cu calitățile și defectele ... Ion Luca Caragiale - O făclie de Paște ... ațipi... ...Sura lipsește cu copilul de mult d-acasă. Leiba iese în ușa dughienii să se uite în calea ei. Pe ulița mare e o circulație vie, o neîntreruptă fâșiitură de roate pe răzoare [4] , acompaniată de ciocăniturile ritmate ale trapătului de potcoave pe luciul asfatului. Deodată însă circulația se oprește ... Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Ion Luca Caragiale - Cercetare critică asupra teatrului românesc Cercetare critică asupra teatrului românesc de Ion Luca Caragiale CRITICA TEATRALĂ ȘI PRESA NOASTRĂ De zece ani și mai bine, presa românească se bucură de o libertate aproape, ca să nu zicem cu totul nemărginită — stare binecuvântată, ce poate încă n-o visează cel mai democrat dintre democrații Apusului. Nu aci este locul să judecăm daca aceasta spre folosul sau paguba publicului românesc a fost, ori să cercetăm daca presa românească, bucurându-se de o așa desăvârșită libertate, a binemeritat-o prin înțelegerea misiunii culturale ce are presa în societățile moderne. Negreșit că aceste întrebări sunt, din punctul lor de vedere general, de un interes politicesc prea înalt, așa că nu se poate trece repede și ca ușurătate asupră-le în o introducere la o cercetare critică asupra teatrului. Cu toate acestea, dintr-un punct de vedere parțial și de un interes destul de însemnat, obiectul acestei introduceri trebuie să fie o cercetare în treacăt asupra răspunderii ce are presa de la noi de starea actuală a teatrului românesc, ce, împotriva firii lucrului, mai-nainte de a-și atinge culmea — către ... Nicolae Gane - Agatocle Leuștean Nicolae Gane - Agatocle Leuştean Agatocle Leuștean de Nicolae Gane Chip din lume Numai cine a trăit mult ca Agatocle Leuștean, precum am trăit eu, putea să-l cunoască din talpă. Avea o mulțime de ascunzișuri și deschisuri. Mai întăi, singură această împărechere de nume îi dădea un aer ciudat. Parcă-ntr-adins nașul îl botezase cu numele Agatocle, luat de prin cărți, ca să mai acopere puțin grosolănia numelui Leuștean. Noi îi ziceam prin prescurtare Aga. Judecat după înfățișare, el părea cu totul alt om de ce era în realitate. Avea într-adevăr o figură de șiret, ce te punea oarecum în îndoială despre bunătatea caracterului său. Când îți vorbea de multe ori, nu te dumereai de vorbește serios sau în bătaie de joc, așa de bine știa să se prefacă. Avea un zâmbet ca o cimilitură și în fundul ochilor lui strălucea o rază de pricepere care parcă-ți zicea: Degeaba, prietene, nu umbla să vinzi castraveți la grădinar! Cu toate acestea, n-a fost om mai naiv, mai lesne-ncrezător și mai ușor de tras pe sfoară ca el. De câte ori nu l-am făcut de zi întăi april să alerge după ... Ion Luca Caragiale - Smărăndița Ion Luca Caragiale - Smărăndiţa Smărăndița (Roman modern) de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Fata mamii Ilinchii era bălană, plăviță, cu părul galben-auriu ca spicul grâului copt, răscopt, tocmai cum e bun de secerat, cum e pâinea a bună de mâncat și-i place puiului golaș de pitpalac să-l ciugulească și să-l înghiță pe nemestecate în gușa lui îmbrăcată în puf bogat, moale și dulce. Smărăndița mamii Ilinchii era tânără ca o dimineață de primăvară caldă, blândă, senină, mânoasă și încropită, când ciocârlia se avântă și-și dă drumul, nebună, săltă- toare, zglobie, pe aripele vântului ușuratic și zburdalnic, spre a arunca, către albastru și limpede, ca peruzeaua cea mai nestimată, ciripiturile ei argintii și călduroase, aprinse, fierbinți. Copila avea ochii negri, negri ca mura de pădure coaptă, răscoaptă, cum e când e bună de mâncare, dulce și acră; dulce, nu să te leșine pe inimă; acră, nu să strepezească dinții, ci dulce și acră, acrișoară și dulceagă cum îi place și ursului, cât e el de ursuz și de nemulțumitor, s-o guste. Subțirică de se-ncovoia ca o nuia de corn ... Ion Luca Caragiale - D'ale carnavalului ... Pesemne că d-ta ai luat biletul ăsta demult și ai plecat din București. Trebuie să vi-l schimbăm; pe astea le-am tras din circulație. PAMPON ( punând biletul la loc ): Nu; e altceva cu biletul ăsta... IORDACHE: Până acu vreo trei luni le aveam așa, pentru iconomie adică: punea d ... inspirație ) : A! ce idee mi-a venit! Parfumurile, odicoloanele, pomădurile, liubemurile Didinii!... Spițerul!... Da!... Zici că biletele astea le-ați tras din circulație de mai bine de trei luni? IORDACHE: Da. PAMPON: Zici că d. Nae a luat înapoi biletul cu scamatoria de la spițerul ?... IORDACHE ... Constantin Stamati-Ciurea - Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei Constantin Stamati-Ciurea - Carpaţii, Basarabia şi un rezumat istoric asupra cetăţilor ei Carpații, Basarabia și un rezumat istoric asupra cetăților ei de Constantin Stamati-Ciurea În Basarabia, ținutul Hotinului, 8 kilometri departe de Prut, se află pe hotarul moșiilor Caracușeni și Ghilavăț o stâncă, care este cea mai înaltă din tot ținutul. Privind de pe această stâncă într-o seară senină cu o atmosferă limpede, pe când soarele la apus luminează cu raze purpurii orizontul, atunci în depărtare se zăresc destul de lămurit contururile măgurilor munților Carpați, al căror șir se reazemă cu un capăt în Galiția, iar cu altul în România. Cu toate că după atlanturile geografice acești munți sunt izolați de Basarabia, eu am ferma opinie, că ramurile lor, cu un capăt dinspre sud sub gradul al 14-lea al înclinațiunii acului magÂnetic, trec de-a curmezișul Basarabia în două lanțuri, unul deÂspre sud-est de la Ungheni până la Orhei și Nistru, iar alt lanț spre nord-est din Bucovina spre Hotin, înșirându-se de-a lungul Nistrului până la Soroca și alcătuind cele mai pitorești stânci, ce ca și niște ziduri colosale stau între Basarabia și Podolia. Carpații sunt ... Ion Luca Caragiale - Păcat... Păcat... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1892 I Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciulă de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de acasă să meargă la București p-atâția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atâtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula și iar l-a sărutat, și i-a zis: - Niță, mamă, te duci frumos și sănătos: să-ți ajute Dumnezeu și Maica Domnului să-mi vii înapoi tot așa! Și cât era de cuminte bătrânica nu s-a mai putut stăpâni… a biruit-o plânsul. De multe ori a dat el să plece; și ea l-a ținut să-l mai mângâie încă. Lui îi ardea să se ducă, și măcar că-i era dragă mama parcă avea acum necaz pe ea că-i prea întârziază plecarea. A plâns și el, ce-i drept, de plânsul ei dar, pe când ochii-i erau triști, închipuirea zbura cu ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Liniște Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Linişte Liniște de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Mariei Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De trei ori l-am văzut în viața mea și rămăsese neschimbat: aceeași față, aceeași barbă căruntă, același mers oblu și capul plecat tot pe umărul drept. Aceeași liniște adâncă. Și l-am văzut în mijlocul unei naturi așa de mândre, că s-ar fi mișcat sufletul celui din urmă ticălos. Pieptul uriaș al Ceahlăului și Dâmbovicioara, despicând în două creierii munților, pentru ca să-și deșire trâmba apelor sale reci și albăstrii, au descrețit fruntea veștezită a atâtor cartofori, au scăpărat în inima a atâtor zgârciți o veselie străină de sunetul banului ș-au desfătat atâți nerozi de negustori câți brazi și câți mesteceni sunt pe ceafa de piatră a acestor ținuturi fericite. Apele se bat, rostogolesc bolovanii, umplu vultorile și sar peste stâncile lustruite; șipotele țâșnesc și-și azvârlă sulul apelor reci ca niște arcuri de sticlă străvezie; munții se încalecă grumaz peste grumaz, până în slava cerului; călătorii admiră, râd, petrec, beau pe mușchiul moale și blând ca o catifea verde. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIRCULAȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 99 pentru CIRCULAȚIE. ... INFLÁȚIE , inflații , s . f . Fenomen specific perioadelor de criză economică , constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației , fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor ... ... AUTOSTRÁDĂ , autostrăzi , s . f . Șosea modernă de mare capacitate , rezervată exclusiv circulației autovehiculelor și având de obicei cele două sensuri de circulație ... vb . I . Tranz . 1. A izola un oraș , un port sau un stat prin blocadă . 2. A închide o arteră de circulație ; a împiedica circulația vehiculelor sau a persoanelor . 3. Tranz . și refl . A nu mai funcționa sau a face ... CAROSÁBIL , - Ă , carosabili , - e , adj . ( Despre drumuri ) Care permite circulația vehiculelor rutiere ; ( despre partea unui drum ) care este rezervată circulației vehiculelor CIRCULATÓR , - OÁRE , circulatori , - oare , adj . Care aparține circulației sângelui , privitor la circulația ... HEMODINÁMICĂ s . f . 1. Circulație SANGVÍN , - Ă , sangvini , - e , adj . 1. Care aparține sângelui , privitor la sânge , la compoziția sau la circulația sa în organism . 2. ( Despre oameni ) La care circulația sângelui este foarte activă ; SEMAFÓR , semafoare , s . n . 1. Dispozitiv de semnalizare optică , alcătuit dintr - un stâlp fix , cu unul sau mai multe brațe mobile a căror poziție , în timpul zilei , sau a căror schimbare de lumină , în timpul nopții , indică diferite semnale referitoare la circulația pe căile ferate . 2. Dispozitiv de semnalizare optică folosit pentru a transmite vaselor din larg comunicări referitoare la navigație . 3. Indicator cu lumini colorate , pentru reglementarea circulației în orașe ; ... f . Sindrom de boală manifestat prin răcirea și prin aspectul vânăt - albăstrui și umed al mâinilor și uneori al picioarelor , din cauza unor tulburări de circulație ANOXÍE s . f . Tulburare patologică provocată de scăderea , sub valorile normale , a oxigenului din țesuturile organismului , de diminuarea circulației sangvine ARTÉRĂ , artere , s . f . 1. Vas sangvin care asigură circulația sângelui de la inimă la diverse organe și țesuturi . 2. Cale importantă de comunicație și de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||