Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CIORĂPĂRIE, OBIALĂ, ȘOSETĂ, ȚÂRÂI, ȚESE, BAGHETĂ, CĂLȚUN, CĂLȚUNAȘ, CIOARECI, CIUPERCĂ ... Mai multe din DEX...

CIORAP - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

CIORÁP, ciorapi, s.m. 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul, confecționat din fire de bumbac, de lână, de mătase sau din fire sintetice. * Compus: ciorap-chilot sau ciorap-pantalon ciorap lung, continuat cu chilot; dres^3 (1); * Expr. A strânge bani la ciorap = a aduna bani, a face economii. 2. Tub izolant cu care se îmbracă capetele bobinelor electrice. - Din tc. çorab.

Sursa : DEX '98

 

CIORÁP s. 1. (Transilv.) cioc, (Mold.) colțun, (Transilv., Ban. și Maram.) ștrimf. (Poartă \~i groși.) 2. ciorapi-pantalon = dres.

Sursa : sinonime

 

cioráp s. m., pl. ciorápi

Sursa : ortografic

 

CIORÁP \~i m. mai ales la pl. Obiect de îmbrăcăminte tricotat care se îmbracă pe picior. \~i pentru bărbați. \~i de mătase. \~i de damă. * \~i medicinali ciorapi elastici folosiți pentru combaterea varicelor. [Sil. cio-rap] /<turc. çorap

Sursa : NODEX

 

cioráp (-pi), s.m. - 1. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă piciorul. - 2. Șosetă. - 3. (Arg.) Mănușă. Tc. çorab (Cihac, II, 566; Roesler 608; Șeineanu, II, 132; Meyer 450; Lokotsch 439; Ronzevalle 78); cf. ngr. ????????, alb. tšorape, bg. ?orap. - Der. ciorăpar, s.m. (fabricant de ciorapi); ciorăpărie, s.f. (fabrică sau magazin de ciorapi; cantitate mare de ciorapi).

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru CIORAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentru CIORAP.

Ion Luca Caragiale - La Paști

... casa, face sluj ținând două ghete-n gură. 8 ore seara. Lache și amicul stau în trăsură picior peste picior, cel de dasupra numai în ciorap crem. Lache zice: — Hai să le schimbăm! Să vedem. — Haide... Oprește, birjar! Genială inspirație a avut Lache! Ghetele schimbate merg minunat ...

 

Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț

Marius Marian Şolea - Ai de peste Olteţ Ai de peste Olteț de Marius Marian Șolea Ca un orb care a pierdut soarele definitiv, așa am pierdut eu acel timp al copilăriei. și astăzi, pipăind cu palmele pereții lumii, îmi caut înfricoșat patul unde am să adorm și nu îl găsesc. atunci am văzut bucuria în lume, însingurat de vârstă, în mijlocul civilizației lemnului, și nu știam că se va pierde în propria mea devenire. când iarna se întâlnea cu satul meu prin acest univers, mă nimeream mereu acolo! și atât de multă dragoste era între ei, încât iarna îi acoperea până la jumătate gardurile în îmbrățișări sticloase și reci, pipăindu-le, la rândul ei, ca pe niște ziduri... privirea mea era fierbinte și peste toate aceste lucruri moi eu mi-am lăsat urmele, care, acum, posibil să se adâncească până lângă Dumnezeu. mă bucuram când venea pe la noi tanti Ioana de peste Olteț, sora cea mică a străbunicii mele. o știu numai cu cătrințe negre și cămașă cu răuri, iar pe deasupra, purta un cojoc de țurcană. venea la noi duminica, după ce se termina slujba la Petecei. se apropia de mine cu un ...

 

Dimitrie Anghel - Dantura

... ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă o ladă de fier cu meșteșugite lăcăți, simplul ciorap se preface pentru ei al treilea picior care să le călăuzească viața. Spre el se îndrumă toată energia cheltuită, în el dau întîlnire și se ...

 

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine

Dimitrie Anghel - Omul care s-a pierdut pe sine Omul care s-a pierdut pe sine de Dimitrie Anghel O perucă, o labă de iepure, un borcănaș cu cold-cream și altul de carmin, iar peste toate, un nor impalpabil de pudră erau de ajuns ca să-și facă o eternă tinerețe. Pe umeri, o mantă lungă, frumos aruncată, ciorapii bine trași pe pulpele artificiale de cauciuc, mîna elegant deprinsă să salute atingînd ușor pămîntul cu pana albă a tricornului sau a sombrerului de mușchetar, îl făceau netăgăduit de frumos și îi cîștigase faima de amorez irezistibil. Deprins însă să iubească față cu toată lumea, să-și declare înfocata dragoste în fiecare seară unei noi amante, să facă gesturi ce altfel nu sînt permise decît doară în cea mai strictă intimitate, să tragă spada fără a mai sta mult la gînd, cînd întîlnește un adversar cîntîndu-și romanța subt un balcon asupra căruia ar avea drepturile primului ocupant, el nu se mai simțea la largul lui între oamenii adevărați și nu mai putea să înțeleagă viața în afară de teatru... Succese și aventuri avusese, bineînțeles, dar cel ce știa ...

 

Gelu Vlașin - 10:10

Gelu Vlaşin - 10:10 â†�â†� 9:49 10:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 10:56 →→ apă minerală plată mi-ai pus în ciorapi când băteam moneda prin porți de vecini pe vizor ai lipit scotch transparent cu păr de cămilă si-n ghiveciul de flori două prezervative cu aromă de căpșună și te superi când plouă cu stropi ascuțiți ca o suliță-n coasta lui țepeș ..........................voivod te-ai ascuns printre norii de fum dintr-un bar și îți pierzi neuronii în halba cu spume când<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< așez cu grijă raftul de jos iar plafonul apasă pe umerii mei (ca o scară de bloc de la

 

Gelu Vlașin - 20:10

Gelu Vlaşin - 20:10 â†�â†� 19:45 20:10 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 20:37 →→ ai privit azi dimineață din oglinda așternută ca o plapumă la picioarele mele și te-ai furișat printre ciorapi și pijamale și alte amintiri prăpăstioase ochiul maroniu s-a rostogolit pe mochetă,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, ca o minge de ping-pong retina lipită de umerașul gol trupul tău pe geamul de la sufragerie bate cărțile din bibliotecă povestașul țipă lliosa adulmecă prada și zilele trec din nou ca o fanfară primitivă (prin parcul

 

Gelu Vlașin - Garuda II

Gelu Vlaşin - Garuda II Garuda II de Gelu Vlașin noaptea mă plimb poate-poate vreo tanti sensibilă-n toate mă pune pe roate zilnic mănânc pâine prăjită cu sare privind la tv-ul oroare e jale ciorapii-mi sunt rupți în călcâie mă zbat din orgie-n orgie măi românie prietenii-mi spun că viața-i nasoală să nu poți să pui tu pe tine vre-o țoală nici chef n-ai de școală fetițele-s pline de bani la șuetă prostia-i la rang de mare vedetă eu dorm pe-o mochetă n-am casă n-am masă n-am lucru n-am scop n-am viață n-am nume n-am stare de loc sunt omul hip-

 

George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie

George Topîrceanu - Adrian Maniu: Menajerie Adrian Maniu: Menajerie de George Topîrceanu În orașul de provincie banal unde niciodată nu se văzuse vrun papagal, la colțul străzii pe maidan a apărut un cort. (Nu se mai văzuse așa ceva de-un an.) La intrare sta-n picioare un om mort și o flașnetă țipa indiscretă melancolii de amurguri pustii, pe când o femeie cochetă, cu pantaloni verzi și cu ciorapi, ținea în mână o cravașă ca o baghetă și făcea semne ca să îndemne din cale să intre niște soldați la animale. (Mai era acolo și o maimuță indecentă.) Atunci trei copii cu nasul murdar de pe maidan, a scos fiecare din buzunar câte un ban și madama le-a dat câte-un bilet... Cerul se făcuse la apus

 

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu

George Topîrceanu - I. Minulescu: Trei romanţe pentru mai târziu I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu de George Topîrceanu Romanța automobilului Păzea! Păzea că trece-n goană, Aleargă, Vâjâie ca vântul, Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul! El vine drept din arsenalul Progresului uman Modern, Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern. Păzea! Că trece-n zbor copilul civilizației extreme Și zvârle-n aer trei semnale, — Trei versuri mici Din trei poeme Pe care trei poeți deodată În trei orașe le-au cântat, — Un leit-motiv, Trei note scurte, cu timbrul galbenului mat. Dar cine poate să priceapă Simbolul celor trei semnale Ce conturează-n spațiu Albe Și verzi Intenții criminale? Păzea, că e iresponsabil, El are flacări în artere Și te pălește fără veste cu patruzeci de cai putere! Pufnește, Zbârnâie, Se-ntoarce Și lasă-n urma lui, pe drum, Miros albastru de benzină Și nori de pulbere Și fum... S-a dus, Adio! Poate-acuma deja comite alte crime, Pe când în urma lui se scoală din praf Infirmele victime, — O hecatombă de cadavre Pe-altarul nobilului Sport, Gesticulând cu indignare, din drum, ...

 

George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii

... bătaie, ostenit, o lasă lungită și plină de sânge și nu-i mai cere nimic, ea îi dă banii pe care-i ținea ascunși în ciorap. Iar târziu, când golanii adorm sub stele, în murmurul depărtat al orașului, amanta șoptește încă dulci cuvinte de dragoste, alipindu-se „ca un copilașâ ...

 

Grigore Vieru - Marin Sorescu

... 1999) Literatură pentru copii Unde fugim de acasă? (1967), proză Cocostârcul Gât-Sucit (1987), poezii Ocolul infinitului mic, pornind de la nimic (1973), poezii Cirip-ciorap (1993), poezii Eseuri Teoria sferelor de influență (1969) Insomnii (1971) Starea de destin (1976) Tratat de inspirație(1985) Ușor cu pianul pe scări (1986), critică ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CIORAP

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru CIORAP.

CIORĂPĂRIE

... CIORĂPĂRÍE , ciorăpării , ( 2 ) s . f . 1. Grămadă , mulțime , sortimente de ciorapi . 2. Magazin sau secție într - un magazin unde se vând ciorapi . - Ciorap

 

OBIALĂ

... OBIÁLĂ , obiele , s . f . Bucată de pânză sau de postav cu care țăranii ( uneori și militarii ) își înfășoară laba piciorului , în loc de ciorap sau peste ciorap ; p . ext . zdreanță , cârpă . Expr . A - i curge ( cuiva ) obielele sau a curge obielele de pe ( sau după ) cineva = a ...

 

ȘOSETĂ

... ȘOSÉTĂ , șosete , s . f . Ciorap

 

ȚÂRÂI

ȚÂRÂÍ^2 , ț ? râi , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A cădea sau a face să cadă picătură cu picătură , a curge sau a face să curgă câte puțin , cu intermitență ( producând un zgomot caracteristic ) . 2. Intranz . ( Despre insecte și despre unele păsări ) A scoate sunete caracteristice , ascuțite , scurte și repetate ; a țâțâi ( 1 ) . 3. Intranz . ( Despre sonerie ) A suna , a zbârnâi . 4. Intranz . ( Rar ; despre instrumente cu coarde ) A răsuna în vibrații scurte și tremurătoare , lipsite de adâncime ; ( despre muzicanți ) a cânta în acest mod . [ Var . : țârcâí vb . IV ] - Țâr ^1 + suf . - âi . ȚÂRÂÍ^1 , țârâiesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A cârpi , a țese ( ciorapi ) . - Et .

 

ȚESE

... fire la războiul de țesut , trecând cu suveica bătătura prin urzeală , pentru a face o țesătură . 2. Tranz . A cârpi un ciorap , o haină etc . , făcând cu acul o cusătură specială . 3. Tranz . ( Despre păianjeni ) A - și face pânza . 4. Refl . recipr . Fig . A ...

 

BAGHETĂ

BAGHÉTĂ , baghete , s . f . 1. Vărguță de lemn , os , metal etc . cu care dirijorii conduc orchestra sau corul ; fig . măiestria dirijorului . 2. ( Și în sintagma baghetă magică ) Nuielușă vrăjită cu care se fac minuni în povești ; bețișorul scamatorilor . 3. Piesă tehnică în formă de cilindru subțire din diverse mecanisme sau aparate . 4. Ajur sau dungă ornamentală la

 

CĂLȚUN

... CĂLȚÚN , călțuni , s . m . 1. ( Înv . și pop . ) Încălțăminte de sărbătoare ( asemănătoare cu cizmele ) ; ciorap de lână . 2. Compus : călțunul - doamnei = plantă erbacee din familia rozaceelor , înaltă de 10 - 15 cm , cu flori galbene cu vinișoare violete ; cerențel ( Geum urbanum ...

 

CĂLȚUNAȘ

... CĂLȚUNÁȘ^2 s . m . v . colțunaș . CĂLȚUNÁȘ^1 , călțunași , s . m . 1. Ciorap de lână albă în portul popular . 2. ( Mai ales la pl . ) Numele a două plante : a ) plantă decorativă cățărătoare , cu flori ...

 

CIOARECI

CIOÁRECI s . m . pl . 1. Pantaloni țărănești strânși pe picior , din pănură sau din dimie , adesea împodobiți cu găitane . 2. ( Reg . ) Ciorapi de dimie . - Et .

 

CIUPERCĂ

CIUPÉRCĂ , ciuperci , s . f . 1. ( La pl . ) Încrengătură de plante inferioare , lipsite de clorofilă , care trăiesc ca parazite sau ca saprofite și se răspândesc prin spori ; ( și la sg . ) plantă din această încrengătură , de obicei în formă de pălărie cărnoasă cu picior . 2. Obiect de lemn în formă de ciupercă ( 1 ) , pe care se întinde ciorapul când se cârpește . 3. ( În sintagma ) Ciuperca șinei = partea superioară și îngroșată a unei șine de cale ferată , pe care se sprijină roțile vehiculelor , când

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...