|
|
||
|
Cuvântul BĂUTĂ nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: BĂUT,BEA Vezi și:BEA, BEI, BĂUT, NEBĂUT, ÎMBUIBA, BĂUBIL, BA, BEAT, BERE, CUPĂ, LEGUMI ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BĂUTĂ: BĂUTA.
BĂUTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BĂÚT^1 s.n. Faptul de a bea. - V. bea.Sursa : DEX '98 BĂÚT^2, -Ă, băuți, -te, adj. 1. Care și-a astâmpărat setea cu apă. 2. Beat. - V. bea.Sursa : DEX '98 BĂÚT adj. v. beat.Sursa : sinonime băút s. n.Sursa : ortografic BĂÚ//T \~tă (\~ți, \~te) 1) v. A BEA. 2) (despre persoane) Care a consumat sau este sub efectul alcoolului; în stare de ebrietate; beat; turmentat. [Sil. bă-ut] /v. a beaSursa : NODEX BEA, beau, vb. II. 1. Tranz. (Adesea fig.) A înghiți un lichid. * Expr. A bea paharul până-n fund = a îndura un necaz, o durere până la capăt. 2. Intranz. Spec. A consuma băuturi alcoolice. * Expr. (Fam.) A bea în sănătatea (sau în cinstea, pentru succesul) cuiva = a sărbători pe cineva, consumând băuturi alcoolice în cinstea (și pe socoteala) lui. 3. Tranz. A cheltui, a risipi bani, avere etc. pe băutură. * Expr. A-și bea și cămașa = a cheltui totul pe băutură. A-și bea (și) mințile= a bea până la inconștiență sau până la nebunie. 4. Tranz. (Pop.; în expr.) A bea tutun = a fuma. - Lat. bibere.Sursa : DEX '98 BEA vb. v. fuma, sorbi, suge.Sursa : sinonime BEA vb. 1. a trage, (reg.) a ţucsui, (fam. fig.) a pili, a suge. (E bețiv, \~ mult.) 2. a consuma. (\~ multe ceaiuri diuretice.)Sursa : sinonime bea vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. beau, 2 sg. bei, imperf. 1 sg. și pl. beam, 2 sg. beai, perf. s. 1 sg. băúi; ger. bând; part. băútSursa : ortografic A BEÁ beáu 1. tranz. 1) (un lichid) A consuma, înghițind (pentru a-și potoli setea). * \~ paharul până la fund a îndura un necaz sau o suferință până la capăt. \~ în sănătatea (sau în cinstea) cuiva a închina un pahar de băutură în cinstea celui sărbătorit. 2) (bani, avere) A cheltui până la epuizare. * A-și \~ și mințile a bea până la inconștiență. 3) pop. : \~ tutun a fuma, trăgând fumul în plămâni. 2. intranz. A consuma băuturi alcoolice în mod abuziv; a avea patima beției. /<lat. bibereSursa : NODEX beá (-áu, băút), vb. - 1. A înghiți un lichid. - 2. A cheltui băutură, a-și prăpădi banii, a mînca, a fuma. - 3. A fuma. - Mr. beau (beari), megl. b?u, istr. beut (mbeare). Lat. b?b?re (Puşcariu 192; REW 1074; Candrea-Dens., 152; DAR); cf. it. bere, prov. beure, fr. boire, sp., port. beber. Este cuvînt cu răspîndire foarte generală (ALR 81). Conjug. sa se caracterizează în Mold. prin tendința de a suprima în toate formele diftongul ea: beau beu, să beu să bee. Expresia a bea tutun (sens 3) este traducerea tc. tütün icmek, ngr. ???? ??????. Cf. și băutură, beat. Der. băut, adj. (beat); băutor, adj. (bețiv), pe care REW și Pascu, Lat. Elem., 275, le fac să provină direct din lat. bibitor,, cf. it. bibitore, fr. buveur, prov., cat. bevedor, sp., port. bebedor.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BĂUTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 517 pentru BĂUTĂ. George Coșbuc - Perirea dacilor ... Taina ăstei băuturi N-o-nțeleg s-asculți de mine Decât cei cu gusturi fine! O, fruntași cu mândre coame! Asta-i bragă! Și se bea Și de sete și de foame. Mama dracilor s-o ia! Acest soi de băutură Nu-i de noi! Ne vâră-n draci. Să le ... o torni cu sila-n gură N-au s-o-nghită bieții daci. Parcă-i terciul cu lămâie De-oblojeli pe la călcâie! O veți bea! răspunse tare Și-n mânie Deceneu, Dacă nu-mi dați ascultare Și-agitați poporul meu, Am s-o-mpun, Sarailie, Astăzi prin decret regal, Toți ... ... ai grijă ce faci Ascunde-o bine, Căci mufti ne-o vede și mufti ne-o ia. Și mufti Ia urmă se pune și-o bea — Și dăm de rușine! În strada cea strâmtă e cârciumă-n fund; Ghiaurii beau bine; Când merg eu pe-acolo, ghiaurii s-ascund, Cu ... ... citesc Și beau și mai citesc un nume. Scad sfinții-ncet, și vinul scade ! Dar vin mai e, sfinții nu mai sânt! Să nu poți bea, căci n-ai un sfânt, Și-n gol să bei nu se prea cade ! În timp ce capul și-l frământă, Paisie gerne scurt și ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-Voievod ... și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu ... Mihai Eminescu - Umbra lui Istrate Dabija-voievod ... și leșii... Ce-mi pasă mie? La Cotnari Eu chefuiam cu cimpoieșii, Cu măscărici și lăutari: Și sub umbrarele de cetini Norodu-ntreg juca și bea, Iar eu ziceam: să bem, prietini, Să bem, pân- nu vom mai putea. Dacă venea să rătăcească Vun învățat arheolog, Vorbind în limba păsărească, Nu ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Marele duce ... și iute, care știa să facă atâtea minuni, că te prăpădeai de râs. Da în genunchi, da din cap, murea, învia după porunca cazacului. Lomiliev bea ca un adevărat cazac. De obicei intra cântând, cu ghiozdanul de hârtii, în curtea consulatului rusesc. Într-o zi mă plimbam prin pădurea Băneasa cu ... Enric Winterhalder - Dîmbovița ... profesor I. Wachmann Sus din munte curge-n vale Apă dintr-un mic izvor, Care șărpuind pîn țară Murmură încetișor : Dîmboviță, apă dulce, Cine-o bea, nu se mai duce. Vremea trece, apa curge, Numai bine ce-a trecut, Dar ăst rîu a fost și este Și ... duce. Dîmboviță, undă dulce, Undă cu cerescul dar, Cine te-a gustat vreodată, Va să plece în zadar. Dîmboviță, apă dulce, Cine-o bea, nu se mai duce. Rîulețe ! după tine Simț departe mare dor ; Facă ca patria să-și uite Un străin și călător. Dîmboviță, apă dulce, Cine ... nu se mai duce. Rîu, cu unda sa cea dulce, Cu dreptate lăudat, Tu pe matca-ți nisipoasă Murmură neîncetat : Dîmboviță, apă dulce, Cine-o bea Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Dulcamara de Ion Heliade Rădulescu E bun de orice rău Arcanul, leacul meu, Licoarea extrafină, Ambrozia divină: Lixirul eminent, Lixir omnipotent! Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna, Sorgintea ș-a vieții, Sorgintea tinereții. Ș-apoi... ș-a frumuseții... Compratelo, compratelo, Că, iată-mă, mă duc. E bun de orice rău Arcanul leacul meu: Și friguri, Și lângoare, Și tifos, Și holeră, Și oftică, Și ciumă, Cum bei, îți ia cu mâna. Lepră, Chelie, Virus Și râie, Scrofuli, Rahit, Spasme Și asme, Revme, Podalgă, Lovă, Scorbut, Toate le spală. Toate le stinge: Marea virtute-a leacului meu. Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna... Toate le spală, Toate le stinge: Și bătrânețea, Și gârbovia, Și căruntețea, Și chiar orbia, Și zbârcitura, Și știrbitura, Și ignoranța, Și nebunia! O, mare virtute-a leacului meu! Părul negrește, Pielea albește Și rumenește!... Dinții... -ntărește. Dă și avere, Oricât ai cere, Chiverniseală Fără tocmeală; Pe șarlatanul Face om mare, Pe calpuzanul -- Om de onoare, Pe ucigașul -- Diregător, Pe fur de frunte -- Judecător. Pe sceleratul Reîntregește, Pe cotoroanța Întinerește!... Glorie mare Leacului meu!!! Cum bei, îți ... Vasile Alecsandri - Bogatul și săracul ... slavonă, a fost rău înțeles și întrebuințat până acum ca să exprime onorul . A se cinsti vrea sa zică a bea împreună la crâșmă sau, cum zic francezii, se traiter . [4] Moldova produce vinuri foarte bune, care sunt menite a deschide un izvor de ... ... Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să ... de cel dulce. Au tras ei pe bani străini o beție bună cu cântece. Au băut, au băut și iarăși au trimis femeia, ca să bea, vasăzică, necontenit, să nu mai iasă la capăt. — Vom bea pân-în ziuă! strigă ea. — Bani avem mulți, ce să mai cruțăm! — Bea, da numai mintea nu ți-o bea! Așa spre miezul nopții, când toți erau cu ochii pe dos, femeia dădu fuga la rachiu, de-a treilea, iar pădurarul se primblă ... ... Îi plăcea să-și ude câteodată gâtul. Când se întâmpla să treacă pe lângă vreo crâșmă, apoi nu era chip să intre și să nu bea un păhăruț — ș-apoi nu te ducă Dumnezeu! Știa el păcatul ista și, când ducea banii obștești, apoi ca să n-adoarmă, ori să ... de cel dulce. Au tras ei pe bani străini o beție bună cu cântece. Au băut, au băut și iarăși au trimis femeia, ca să bea, vasăzică, necontenit, să nu mai iasă la capăt. — Vom bea pân-în ziuă! strigă ea. — Bani avem mulți, ce să mai cruțăm! — Bea, da numai mintea nu ți-o bea! Așa spre miezul nopții, când toți erau cu ochii pe dos, femeia dădu fuga la rachiu, de-a treilea, iar pădurarul se primblă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BĂUTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 60 pentru BĂUTĂ. BEA , beau , vb . II . 1. Tranz . ( Adesea fig . ) A înghiți un lichid . 2. Intranz . Spec . A consuma băuturi alcoolice . 3. Tranz . A ... BEI , bei , s . m . Guvernator al unui oraș sau al unei provincii din fostul Imperiu ... Ă , băuți , - te , adj . 1. Care și - a astâmpărat setea cu apă . 2. Beat . - BĂÚT^1 s . n . Faptul de a bea . - V. bea NEBĂÚT s . n . pe nebăute ( în loc . adv . ) = înainte de a fi băut ceva ; fără să fi băut ceva . - Ne - + ... ÎMBUIBÁ , îmbúib , vb . I . Refl . și tranz . A mânca și a bea ( sau a da să mănânce și să bea ... BĂÚBIL , - Ă , băubili , - e , adj . Care poate fi băut ; ( franțuzism ) buvabil . - Bea ... Nu mi - ai văzut ochelarii ? - Ba i - am văzut pe birou . 2. ( Urmat de și sau chiar , încă ) Mai mult , în plus , pe deasupra . Cine bea fără măsură își bea BEÁT^2 , - Ă , beți , - te , adj . 1. Care este în stare de ebrietate ; aghesmuit , afumat , amețit , băut ^2 ( 2 ) , cherchelit , făcut ^2 , matosit . BEAT ^1 , adj . invar . 1. Care aparține beatnicilor , specific beatnicilor . 2. Care aparține unui stil distinct în rockul modern ( și în jaz ) . [ Pr . : bit ] - Cuv . ... BÉRE^2 s . f . Faptul de a bea . - V. bea . BÉRE^1 , beri , ( rar ) s . f . 1. Băutură slab alcoolică , obținută prin fermentarea unei infuzii rezultate din fierberea în apă a malțului și ... CÚPĂ^3 , cupe , s . f . Tăietură în croitorie ; croială . CÚPĂ^2 , cupe , s . f . Una dintre culorile cărților de joc ( în formă de inimă de culoare roșie ) . CÚPĂ^1 , cupe , s . f . 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc ( cu picior ) ; pahar cu picior , în formă de potir cu gura largă , din care se beau băuturi alcoolice . 2. ( Pop . ) Unitate de măsură pentru lichide ( mai mare de un litru ) . 3. Trofeu în formă de cupă ^1 ( 1 ) , care se atribuie câștigătorului unei competiții sportive ; p . ext . competiție sportivă desfășurată în vederea câștigării unui astfel de premiu . 4. Piesă metalică ( în formă de vas deschis ) montată la elevatoare și la alte mașini și în care se pot încărca materiale lichide , pulverulente , pământ sau piatră . 5. Plantă cu tulpina foarte scurtă , care face o singură floare albastră - azurie ( Gentiana ... LEGUMÍ , legumesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A mânca sau a bea câte puțin , de ici și de colo ; a mânca sau a bea Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||