A r c h e u s . r o

Sursa : NODEX

Sursa : neologisme

Sursa : neoficial

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru TRANSFORMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru TRANSFORMA.

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de a noastră. Vechi de cînd timpul, ele trebuie să fi legănat copilăria omului și de aceea farmecă și desfată și astăzi pe copii. Frica ori urîtul și monotonia lungilor nopți a trebuit să împrospăteze necunoscutul. În sunetele și zvonurile care rătăcesc fără de hodină, în natură, fantazia primitivă a trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca ...

Alexandru Macedonski - Nu !

Alexandru Macedonski - Nu ! Nu ! de Alexandru Macedonski Publicată în Literatorul , III, 9, august 1882, p. 533. Îmi place să te văd zâmbind... Candoarea ta îmi place... Privindu-te, eu mă surprind Și zilnic n-aflu pace ! Eu aș putea dacă-aș voi Să fac să nască-n tine Simțirea ce s-ar învoi Cu patima din mine ! O simt, o știu, eu aș putea, Cu brațe arzătoare, Să-ți fac, de-ai vrea sau de n-ai vrea, O strânsă cingătoare ! Să tremuri subt fiori ce dorm Sau sunt în neființă Și-ntr-o clipire să transform Întreaga ta ființă ! Dar dacă stau și mă gândesc, Stăpân pe ezitare, În mine însumi hotărăsc C-ar fi o

Cincinat Pavelescu - Geniul răului

Cincinat Pavelescu - Geniul răului Geniul răului de Cincinat Pavelescu Proteu ascuns și nestatornic, dar lacom d-a-nghiți întruna, Țin toată lumea-ngenuncheată sub gestul meu poruncitor, Doar pentru mine unii luptă, și alții-nving, și alții mor, Și nici nu știu că pentru mine muncesc cu toții, -ntodeauna. Când vrunul mi se-mpotrivește și luptă-n zbuciumul pieirii... Eu îl zdrobesc. Să fie rege sau om ce iese din popor, E robul meu, ursit să piară, și-n clipele când îl dobor, Iau forma sacră-a datoriei, a banului sau a iubirii! În firea lui ce se revoltă, strecor al patimii venin, Căci ținta mea este măcelul și dușmăniile ce vin Să schimbe legea d-armonie și-n iad pământul să-l transforme. Și când din gloata unei lupte se-nalță vaiete, ușor, Eu re-mbrăcându-mă în haina primordialei mele forme, În aerul acrit de sânge mă schimb în corb

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor

Dimitrie Anghel - Calvarul florilor Calvarul florilor de Dimitrie Anghel Publicată în Viața socială , I, 5—6, iunie-iulie 1910, p. 334—336. Cine a trăit mult timp în preajma grădinilor și s-a deprins să urmărească jocul umbrelor în creșterea și scăderea luminei, ori s-a lăsat îmbătat de miresmele ce le poartă și le împrăștie vîntul, și apoi e silit să trăiască într-o casă ale cărei ferești dau pe un orizont de hornuri și de coperișuri, acela păstrează în suflet melancolia înduioșată, ce trebuia s-o resimtă întîiul om după raiul pierdut. Eu am trăit mult în preajma lor, și întîiele mele visuri le-am scuturat din caliciul florilor. Ele, din vremile cele mai vechi, au spus în graiul lor mut ceea ce nu poate spune gura, au fost semnul de pietate al celor morți, cununa celui victorios, ghirlanda zilei de sărbătoare, prinosul de dragoste iubitei. În orașele mari, unde scuarele și grădinile sunt mai dese, nu ca la noi, poți urmări mersul anotimpurilor, și în parterele împrejmuite de verdeață florile se perindă ca niște călători ce vin și pleacă, de la umila viorică, pîn' la capricioasa crizantemă. Crizantemele mai cu ...

Gelu Vlașin - Building systems

Gelu Vlaşin - Building systems Building systems de Gelu Vlașin mi-ai înșirat anii pe sfoara ta cu rufe murdare pentru publicul care oricum nu te mai vrea ți-ai bătut prea devreme șampania pe o saltea cu fursecuri descompuse în silabe și finalul insipid ți-ai transformat fluturele în vierme ca să nu mai poți zbura ești prea profund și scara lui iacob prea mare pentru tine

Gelu Vlașin - Cuvântul înainte de turn

Gelu Vlaşin - Cuvântul înainte de turn Cuvântul înainte de turn de Gelu Vlașin Într-o zi mi-am construit un turn de cristal. Din vârful lui au început să-și ia zborul cuvintele... unul câte unul, încetul cu încetul, până când aerul a devenit o respirație întreagă, până când trecătorii grăbiți s-au oprit în fața turnului ca să admire ploaia cuvintelor. Apoi s-a născut un curcubeu cu aripile întinse peste oameni și turnuri. Culorile lui s-au transformat în fluturi și-au început să cânte. Era un concert de aripi și culori și cuvinte. Într-un târziu a venit moartea. Era așa cum mi-o imaginasem. Înaltă, frumoasă și rece. Avea o rochie de mireasă, albastră și în mâna stângă ținea un trandafir alb. S-a urcat în turnul meu de cristal, mi-a zâmbit într-un fel ciudat și neînțeles apoi și-a întins aripile și s-a înălțat la cer. Împreună cu ea și-au luat zborul câțiva prieteni dragi... Poate că moartea nu-i decât un zbor dintr-un turn de cristal în care s-au născut

Gelu Vlașin - Dacă

... Gelu Vlaşin - Dacă Dacă de Gelu Vlașin dacă nimicul s-ar transforma

Gelu Vlașin - Fabulatorium

Gelu Vlaşin - Fabulatorium Fabulatorium de Gelu Vlașin cu nisip verde număr apeluri la care nu mai pot să răspund n-am corzi vocale și nici cezanne sau van gogh despre care-ți pictez inutil ca și cînd tu n-ai fi existat stuart mill sînt ok ca să stau în cochilii din inima mea și să spun tuturor versul tău transformat cînd inelul e ștreang și plutește în aerul

Gelu Vlașin - Inima

... Gelu Vlaşin - Inima Inima de Gelu Vlașin dacă inima și-ar împrăștia lacrimile de sănge în căușul palmei dacă zâmbetul s-ar transforma în pulbere ucigașă dacă părul mi-ar biciui fața răstignindu-mă la răscrucea dintre bine și rău poate că doar astfel întunericul mă va ocoli ...

Gelu Vlașin - Ngantosan

Gelu Vlaşin - Ngantosan Ngantosan de Gelu Vlașin credeam că moartea vine pâș-pâș ca o bufniță supărată credeam că penele ei strălucesc credeam că liniștea s-a scurs printre degetele unei trambuline verzi credeam că Dumnezeu a trimis un fulger înfometat să-mi înțepe retina dar moartea nu avea nici o vină dintr-un colț noaptea plecase pâș-pâș la vânătoare cu aerul ei boem și absurd într-un târziu obosită de-atâta căutare a intrat pe hornul unei case și somnul s-a transformat în

Gelu Vlașin - Ogoh II

Gelu Vlaşin - Ogoh II Ogoh II de Gelu Vlașin mi-am alungat foamea cu tine mi-am luat chipul și l-am purtat în lanțuri până când lanțurile s-au transformat în vulturi și vulturii în cearcăne adânci prin care se plimbă nestingherită

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TRANSFORMA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 227 pentru TRANSFORMA.

TRANSFORMAȚIE

TRANSFORMÁȚIE , transformații , s . f . ( Înv . ) Transformare . [ Var . : ( înv . ) transformațiúne s .

TRANSFORMAȚIONAL

TRANSFORMAȚIONÁL , - Ă , transformaționali , - e , adj . Gramatică transformațională ( Lingv . ; în sintagma ) = gramatică ce își propune găsirea unor structuri de adâncime care , prin transformări succesive , să permită obținerea tuturor construcțiilor corecte posibile într - o limbă . [ Pr . : - ți -

TRANSFORMAȚIONALISM

TRANSFORMAȚIONALÍSM s . n . ( Lingv . ) Curent care preconizează și susține gramatica transformațională . [ Pr . : - ți -

TRANSFORMAȚIUNE

TRANSFORMAȚIÚNE s . f . v .

ADAPTA

... ADAPTÁ , adaptez , vb . I . 1. Tranz . A transforma pentru a corespunde anumitor cerințe ; a face potrivit pentru întrebuințare în anumite împrejurări ; a face să se potrivească . 2 ...

ALTERA

... mediului extern ; a ( se ) descompune , a ( se ) strica . 2. Tranz . A denatura , a falsifica , a transforma . 3. Refl . ( Fon . ; despre sunete ) A se schimba , a se transforma . 4. Tranz . ( Muz . ) A ridica sau a coborî un sunet , un acord etc . cu un semiton sau două ( cu ajutorul diezilor ...

ASIMILA

... ASIMILÁ , asimilez , vb . I . 1. Tranz . A transforma în propria substanță materiile nutritive introduse în organism . 2. Refl . și tranz . A se integra sau a face să se integreze ... cu alt obiect , cu alt fenomen . 4. Tranz . A - și însuși cunoștințe , idei etc . 5. Tranz . și refl . ( Fon . ) A ( se ) transforma

CORNIFICA

... CORNIFICÁ , cornífic , vb . I. 1. Tranz . A transforma celulele moi din stratul de bază al epidermei în celule cornoase . 2. Refl . A se transforma

INVERTI

... INVERTÍ , invertesc , vb . IV . Tranz . 1. A realiza , a face o inversiune ( simetrică ) ; a schimba , a transforma . 2. ( Chim . ) A transforma

RECEPTOR

RECEPTÓR , - OÁRE , receptori , - oare , subst . , adj . 1. S . n . Sistem tehnic destinat să primească ( și să dirijeze ) un anumit material . 2. S . n . Aparat , instalație , mașină , dispozitiv destinate să primească energie de o anumită formă și să o transforme în energie utilă . Receptor telefonic = aparat care transformă oscilațiile curentului electric produs de un microfon telefonic în vibrații sonore similare mesajului transmis . Receptor radio = radioreceptor . 3. S . m . ( Fiziol . ) Organ care înregistrează anumite modificări ale mediului extern sau intern și transmite excitațiile la centrii nervoși . 4. Adj . ( Tehn . ) Care receptează , care primește ( o acțiune mecanică , un curent , un semnal

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...