|
|
||
Vezi și:TĂUREAN,
TAURIN,
BUHAI,
OCHI,
PICADOR,
TĂURAȘ,
BANDERILĂ,
BOU,
BOUR,
BUCENTAUR
... Mai multe din DEX...
TAUR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. TÁUR, tauri, s.m. 1. Masculul necastrat al vacii, apt pentru reproducție (Bos taurus).* Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiş. 2. (Entom.) Rădașcă. 3. (Art.) Constelație boreală, reprezentând unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului, în dreptul căruia trece soarele între 21 aprilie și 21 mai. - Lat. taurus.Sursa : DLRM TÁUR, tauri, s.m. 1. Mascul necastrat din specia taurinelor, cu capul mare, pielea groasă, părul de pe frunte lung și adesea creț; buhai (Bos taurus). * Expr. A lua (sau a prinde) taurul de coarne = a înfrunta cu îndrăzneală o dificultate, a lua lucrurile pieptiş. 2. (Entom.) Rădașcă. 3. (Art.) Constelație boreală în dreptul căreia trece Soarele între 21 aprilie și 21 mai. ** Al doilea dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. - Lat. taurus.Sursa : DEX '98 TÁUR s. v. rădașcă, răgace.Sursa : sinonime TÁUR s. 1. (ZOOL; Bos taurus) (pop.) buhai, (reg.) bic, bugă, gonitor. 2. (ASTRON.; art.) (reg.) cap-de-bou.Sursa : sinonime táur s. m., pl. táuriSursa : ortografic TÁUR \~i m. 1) Mascul reproducător al vitelor mari cornute; buhai.* A lua (sau a prinde) \~ul de coarne a acționa cu energie și curaj într-o afacere dificilă; a înfrunta ceva pieptiș. 2) pop. Om zdravăn și brutal. 3) la sing. pop. art. Constelație din emisfera boreală. * Zodia \~ului unul dintre cele douăsprezece sectoare zodiacale. [Sil. ta-ur] /<lat. taurusSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru TAURRezultatele 1 - 10 din aproximativ 59 pentru TAUR. Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite ... a dreptul la fapt — faptul va vorbi de sine. Iată. Un negustor econom de vite a mers la Cocioc să cumpere un taur de prăsilă de rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel de vreo trei ani, foarte frumușel. — Câte parale? întrebă negustorul. — Un ... l dăm pe cântar. — Foarte bine. Îl trag pe tăurel la cântar și iese 400 de kilo. — Greu e! zice negustorul. — E taur cultivat! i se răspunde. Și negustorul numără 400 de lei; ia vita, o încarcă în gară la Periș, se suie și el în tren și ... Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba ... Și Mihnea tremură. Iar naiba, ce fântâna O soarbe într-o clipă Și tot de sete țipă, La dreapta lui zbură. El are cap de taur Și gheară de strigoi. Și coada-i de balaur, Și geme cu turbare Când baba tristă pare; Iar coada-i stă vulvoi. Iar nagodele-urâte ... Baba p-o cavală iute ca fulgerul Trece-nainte, Slabă și palidă, pletele-i fâlfâie Pe oseminte; Barba îi tremură, dinții se clatină, Muge ca taur; Geme ca tunetul, bate cavalele Cu un balaur. IX O, ce de hohote! Râseră demonii, Iadul tot râse! Însă pe creștetul munților, zorile Zilei venise ... Gheorghe Asachi - Amorul arător Gheorghe Asachi - Amorul arător Amorul arător de Gheorghe Asachi Astă toamnă-Amorul-Zeu, Cercetând imperiul său, Trecu a Moldovei țară, Unde oamenii mult ară, Dar nu seceră d-agiuns. Acel sprinten călători, Ce ne arde-adeseori, De brumă-atunci pătruns, Căta casă priincioasă În vro inimă duioasă, Îns, aleu, el nicăire N-a găsit adăpostire. Căci, precum pe la Vaslui, Ca-ntăi, astăzi miere nu-i, Și credința-n astă țară S-a făcut o marfă rară. Ca albina și Amorul Umblă und-o trage dorul. Văzând grasă-acea țărână, Arcul, cucura depune. Tauri doi la giug supune, Strămurariul ia în mână, Pare-n port și la cuvânt. Lucrători chiar de pământ. Că-n această nouă mască, Cântând doina românească, A lui tauri asudau Și tot brazde răsturnau. Abie câmpul a arat, Ce n-a fost sterp din natură, Din cucură a luat De semință o măsură, Într-ales, fără neghină, Din a căreia tulpină Răsar inimi credincioase, Simțitoare și duioase. După ce a semănat, La Zeu rugi a înalțat: Să reverse-a lui favor Pre tomnaticul ... Gheorghe Asachi - Iepurile și amicii săi cei mulți ... răspunsă c-un suspin: În secretu-ți spun că-n luncă Mă așteaptă-o mândră giuncă; Și tu iepure galant Datoria știi d-amant! După taur vine-apoi Un bătrân bărbos căproi, Dar nici ista vra să-l ducă, Zicând că la mers hurducă. Iată că-ntre cii ce trec Vinea ... Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative ... răvășit catarg de dor pe osia mirării brazdă sămînței celui care sunt mînat de dorul stelei răzvrătite la margine de cîmp desferecat din nou un taur alb m-a-npuns aseară și ochii-n coarne doamne mi i-a luat prin văile și dealuri adumbrite de dincolo ... mic spuneai că atuncia cînd se face noapte să nu-ntîrzi pe undeva prea mult să nu m-alunge ziua prea departe dar ieri un taur alb m-a prins spre casă cînd poarta veche a curții am deschis el m-a izbit cu sete ... Alexandru Macedonski - Epoda de aur ... și păstorii. Dar sânge nu curge din nori, Înalță fanfare de goarne, E palid argintul din zori... -- Un monstru ia cerul în coarne: E soarele taur ... Sila de Cezar Bolliac Informații despre această ediție Era o iarnă aspră ș-o noapte ce-ngrozește, Și crivățul, cu viscol, mugea precum mugește Un taur ce-a rănit. Într-un cătun de laturi a unui sat mai mare, O rază îngînată de slabă luminare Subt un ... Cincinat Pavelescu - Idilă antică ... apa de cleștar... Și vântul bate-n apa clară. Nisipul pare lac de aur. E primăvară, primăvară, Natura face să tresară, Sub voluptatea ei de taur Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii Călugărenii de Dimitrie Bolintineanu I În umbrosul spațiu se revarsă zori. Turcii dorm p-o coastă însmălțată-n flori. Dar oștenii noștri și cu domnul june Către cer înălță sfântă rugăciune. Domnul cheamă capii și-astfel le-a vorbit — ,,Voi, cu care-n viață crud am suferit, V-aduceți aminte vechea vitejie! Umbrele străbune, astăzi cu mândrie Vă privesc sub arme p-ăst fălos pământ. Azi mărirea veche iese din mormânt. Nu vă fie teamă despre-a lor mulțime, Ce de vitejie fuge cu rușine! Astfel cum un arbor crește mai frumos Când abați din ramuri cele de prisos, Astfel și poporul pentru-a fi ferice Trebuie să facă dalbe sacrifice. Astăzi toată lumea către cer se-nchină Să triumfe mândru cauza creștină. Dacă vom învinge pe apăsători, Dorurile țării s-or preface-n flori, Soarele măriei va luci d-aice Peste venitorul patriei ferice. Dacă ne vor bate, d-astăzi pe pământ N-om avea scăpare nici chiar în mormânt. Limbile străine, cu disprețuire Pe români numi-vor în nefericire. Următorii noștri, abătuți de dor, Vor roși de viața părinților lor. Însă vom învinge... Cu săbiile-n mână ... Dimitrie Bolintineanu - Gherghița Dimitrie Bolintineanu - Gherghiţa Gherghița de Dimitrie Bolintineanu Pe o vale-ntinsă, luna de prin nori Varsă valuri d-aur peste luptători. Unii-n somnul dulce sufletele lasă, Alții-nșeală timpul bând voioși la masă, Alții-nfrână caii, spăl armele lor Sau revarsă-n noapte doine dulci de dor. Dar Vlăduță-vodă stă sub cort și spune Vorbe de mirare doamnei sale june — ,,Fiecine cată tronul domnitor Și străinu-i face mână d-ajutor. Poate că să-nvingem armia maghiară, Însă vom aduce pacea dulce-n țară? Noi neavând putere, turcii-ntărâtăm Și cu chipu-acesta tara o trădăm!" Zice... Cum un șarpe ce, călcat, se-nalță, Doamna, turburoasă, capul său realță. Arde-n frumusețe, viață și mânie, Ca un arc în ceruri printre vijelie!... Ochii-i plini de lacrimi și langor ceresc, Într-un râu de patimi se re-nviețuiesc — ,,Când al nostru suflet înrobit se-nchină, Orice cuget nobil ni se pare crimă. Forța sufletească, foc dumnezeiesc, Să nu se măsoare pe lut omenesc! Vulturii ce-atacă tauri cu turbare Măsură curajul cu-a lor turmă mare? Tu-ți ascunzi cu-aceasta slăbiciunea ta; Moartea nu se cade spaima ție a-ți ... Dosoftei - Stihuri la luminatul herb a Țărâi Moldovei ... De-ș calcă vrăjmașii și-i vântură-n coarne. Pentr-aceea-ș poartă cunună de aur Într-a sale coarne, în cele de taur. Stau împregiur dânsă trei planite-n hoarbă, Soarele și Luna, și Venus, podoabă. Din ce să-nsămnează țara că rodește În tot feli de hrană ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TAURRezultatele 1 - 10 din aproximativ 25 pentru TAUR. ... TĂUREÁN , tăureni , s . m . Taur tânăr ; bou voinic ca un taur . [ Pr . : tă - u - ] - Taur ... TAURÍN , - Ă , taurini , - e , adj . Care aparține taurului ( 1 ) , privitor la taur ... BUHÁI , buhai , ( I ) s . m . buhaiuri , ( II ) s . n . I. S . m . 1. ( Zool . ; reg . ) Taur . 2. Compus : buhai - de - baltă = bou - de - baltă . 3. Plantă erbacee cu două sau trei frunze mari , ovale și flori verzi - gălbui dispuse într - un ... de piele , prin care trece un smoc de păr de cal care se trage cu degetele umezite , producând astfel un sunet asemănător cu mugetul unui taur OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ... PICADÓR , picadori , s . m . Persoană care participă la luptele cu tauri , stând călare în arenă , înarmat cu o lance , și împingând taurul spre toreador sau matador ori intervenind când viața acestora este în ... TĂURÁȘ , tăurași , s . m . Diminutiv al lui taur ; tăureanc . [ Pr . : tă - u - ] - Taur BANDERÍLĂ , banderile , s . f . ( Rar ) Suliță mică împodobită cu fâșii multicolore de pânză , pe care toreadorii o infig în ceafa taurului ca să - l ... BOU , boi , s . m . 1. Taur castrat , cu talia mai mare decât a vacii , folosit ca animal de tracțiune și mai ales pentru carne ( Bos taurus ) . 2. Compuse : bou ... ... BÓUR , bouri , s . m . 1. Taur sălbatic , care trăia odinioară și în țara noastră , socotit strămoșul direct al vitelor mari cornute ; bou sur ( Bos primigenius ) . 2. Vechea stemă a Moldovei ... ... BUCENTÁUR , bucentauri , s . m . ( În mitologie ) Centaur care avea corp de taur Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||