|
|
||
Vezi și:ZODIACAL,
BERBEC,
ROJDANIC,
SĂGETĂTOR,
SCORPION,
VĂRSĂTOR,
ZODIAR,
ZODIE
... Mai multe din DEX...
ZODIAC - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ZODIÁC, zodiace, s.n. 1. Zonă circulară a sferei cerești în care se află cele douăsprezece constelații corespunzătoare lunilor anului și prin fața cărora trece drumul aparent al Soarelui în cursul unui an; fiecare dintre cele 12 sectoare ale acestei zone. * Semnele zodiacului sau zodiacele = figurile simbolice ale zodiacului reprezentând cele douăsprezece constelații. 2. Carte de astrologie cuprinzând preziceri asupra destinului oamenilor, potrivit zodiei în care s-au născut; carte de zodii. [Pr.: -di-ac] - Din ngr. [kíklos] zodhiakós.Sursa : DEX '98 ZODIÁC s.n. (sil. -di-ac), (cărți, figuri) pl. zodiáceSursa : DOOM ZODIÁC s. 1. zodie, semn zodiacal. (Există 12 \~e.) 2. horoscop, rojdanic. (\~ul cuiva indică o viață plină de succese.) 3. rojdanic, zodiar, (pop.) carte de zodii. (\~ul este o carte ce prevesteşte soarta cuiva în raport cu zodia în care s-a născut.)Sursa : sinonime zodiác s. n. (sil. -di-ac), (cărți, figuri) pl. zodiáceSursa : ortografic ZODIÁ//C \~ce n. 1) Zonă a bolții cerești care se întinde de o parte și de alta a eclipticii, fiind străbătută de Soare în decursul unui an și cuprinzând 12 zodii. * Semnele \~cului figurile simbolice ale celor 12 zodii. 2) Totalitate a celor 12 zodii, cuprinse de o astfel de zonă a bolții cerești. 3) Carte pe baza căreia se prezice viitorul omului potrivit zodiei în care s-a născut. [Sil. -di-ac] /Sursa : NODEX ZODIÁC s. n. zonă circulară în care ecliptica ocupă mijlocul și care conține cele 1^2 constelații (corespunzătoare lunilor) pe care le parcurge Soarele în mișcarea sa aparentă în cursul unui an. (< fr. zodiaque, lat. zodiacus, gr. zodiakos)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ZODIACRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ZODIAC. Vasile Alecsandri - Zimbrul și vulpea Vasile Alecsandri - Zimbrul şi vulpea Zimbrul și vulpea de Vasile Alecsandri Pe-o pajiște întinsă, cu flori îmbelșugată, Păștea Zimbrul voios, Când pe furiș, prin iarbă, o vulpe tupilată I s-arată și-i zise cu glas foarte duios: „O! Zimbrule puternic! o mult slăvite Doamne! Se poate-a ta mărire să pască pe câmpii, Supusă, ca noi proștii, la ploile de toamne, La vânt, la ger, la muște, l-a iernii vijelii? Au nu gândește oare că-n vremile trecute S-au prefăcut în Zimbru un falnic Dumnezeu [1] Că soarele s-ar perde pe căi necunoscute De n-ar domni un Zimbru în zodiacul său? Ah! scumpul meu prietin! dă-mi voie a te duce Într-un palat de cinste în care nencetat Chiar eu cu-a mele labe de hrană-ți voi aduce, Și te-oi feri de dușmani cu-al meu protectorat.“ „Ei! te cunosc, șirată! Răspunse Zimbrul meu. Ai râs și tu o în viață o cioară îngâmfată [2] Și de atunci, sărmano, tot caș visezi mereu!“ Note ↑ Zeul Joe când au răpit pe Evropa.? ↑ Vezi fabula lui ... Gheorghe Asachi - Oile Oile de Gheorghe Asachi Apolog Imitație Eu nu știu di ce acuma, ca în timpul cel trecut, Alte vite chiar ca omul nu au dar de limbuție? Căci în epoca străveche, cum făcutu-ni-au știut Esop, Lafonten în Franța și nu-s Cine-n Românie [1] Zburătoare, târâitoare și cvadrupede animale Discutau politici cvestii prin camere și tribunale. Pe atuncea de oi turme cu ai lor berbeci și miei Alegeau acele câmpuri unde ierbele-s mai bune, Rumigau trifoi și cimbru pe podișuri și prin văi, Fără a fi privighete de păstori pe la pășune, Nici de zer și d-a lor lapte n-au fost vasăle umplute Nici de lână dispoiete sau la măcelari vândute. Îns-acea independență și dorita liberta Cătră care ș-oaia aspiră au avut defecte grele, Cum în viața sa putut-au fiecine observa C-orice stare au meserie nu-i scutită de-a ei răle, Noi videm pe toată ziua pentr-a omului pacate Că cu binele și răle deseori sunt îmbinate. C-atunci când lânoasa turmă păștea-n pace, deseori, Îndemnat de foamea cruntă, stând la pândă în pădure, Nempacat ... George Coşbuc - Atque nos! Atque nos! de George Coșbuc Iarna, când e lungă noaptea, s-adun finii și cumetrii Și-apoi povestesc de-a dragul, stând pe lavițele vetrii, Despre crai cu stemă-n frunte, despre lei și paralei... Oh, că mult îmi place mie să mă pun la sfat cu ei Și s-ascult ale lor vorbe, s-admir faptă glorioasă, Să-mi încurc în minte firul din povestea cea frumoasă, Să văd ce destăinuiește frazul cel îndătinat: Cică-a fost, ce-a fost odată, cică-a fost un împărat. Oh, îmi place mult povestea, căci poporul se descrie Singur el pe sine însuși în povești și-mi place mie S-ascult pe popor, ca astfel să observ cum s-a descris; Ascultându-l, fără voie, parcă mă cuprinde-un vis Și-atunci eu mă pierd pe-ncetul pe-ale fantaziei maluri: Văd cu ochii plăsmuirea vecinicelor idealuri Și a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem Și pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ; Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri Imaginațiunea noastră: văd ... Ion Luca Caragiale - Cronici literare Ion Luca Caragiale - Cronici literare Cronici literare de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 Voiți cronică literară?... 2 Cronică literară [Desigur, știți ce va să zică...] 3 Cronică literară [jurasem că nu voi mai lua...] 4 Cronica [își pune gazeta sub teasc...] 5 Cronică?... 6 Note Voiți cronică literară?... Ați cunoscut, mă rog, pe celebrul Christorian, acel geniu rătăcitor, flagelator în versuri al vițiurilor, ce, din nenorocirea umanității, au bântuit și vor bântui etern societățile? L-ați cunoscut?... Da?... Așa este că era nostim cu verva lui detractoare? Ce geniu! Ce monstru de geniu! Uite, vă asigur că peste câteva sute de ani, când cine știe ce va mai fi prin aceste locuri, unde astăzi se rădică mândra noastră cetate, micul Paris al Orientului, când se va omeni de Pasagiul Român și de admirabila lui arhirectură, cum se pomenește azi de Grădinile Suspinse ale Semiramidei [1] , poate că amintirea se va datori în mare parte celebrității lui Christorian și atâtor alții de specia sa. Da, doamnelor și domnilor; Bucureștii — dacă nu mă-nșel — este fericita lui patrie. - Cum se poate, — vor striga depărtatele generațiuni cârcotașe și neîncrezătoare - Bucureștii era patria acestui Homer al satyrei? - Da, amabili descendinți ... George Coșbuc - Tulnic și Lioara George Coşbuc - Tulnic şi Lioara Tulnic și Lioara de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I De când e lumea lume și rostul vorbei rost, Domn bun, cum a fost Stâlpeș, nici nu-i și nici n-a fost Și, de-ar trăi pământul oricât să mai trăiască, Alt domn așa ca dânsul nu cred să se mai nască. Era-mpărat puternic și mare nume-avea, O țară, cât o lume, toiagu-i stăpânea, Și oști avea din plinul, și-a gurii sale graiuri, Treceau poruncitoare pe zece mii de plaiuri, Căci mejdele lui Stâlpeș băteau hotar rotund: Din granița lui Codru, ce-n preabătul afund Al Ostului domnește mulțimi ascultătoare, Trec mejdele trei sute de câmpi și văi vioare Spre munți până-n movile, pe cari le-au ridicat Bătrânii lui Crai-Verde și Vultur Împărat, De-aici apoi țin ață pe-a muntelui cunună Și dau hotar lui ținteș și craiului Fortună, Și trec pe la Crai-Sânger, se pierd apoi mai sus La Trăsnet împăratul, în margine de-apus. Așa era! și lumea de- ... Anton Pann - Povestea vorbei Povestea vorbii de Anton Pann Publicată în 1847 Cuprins 1 1. Despre cusururi sau urîciuni 1.1 Despre cusururi sau urîciuni 1.2 Povestea vorbei 1.3 (Spun c-a fost odată un crai oarecare) 2 2. Despre pedanți sau copilăroși 2.1 Despre pedanți sau copilăroși 2.2 Povestea vorbii 3 3. Despre vorbire 3.1 Despre vorbire 3.2 Povestea ăluia 4 4. Despre vorbire iarăși 4.1 Despre vorbire iarăși 4.2 Povestea vorbii 4.3 (O slugă flecară pe unde slujise) 5 5. Despre minciuni și flecării 5.1 Povestea vorbii 5.2 (Un împărat mare către răsărit) 6 6. Despre minciuni iarăși 6.1 Povestea vorbii 6.2 (A fost o-nsoțire ce trăia-n iubire) 7 7. Despre năravuri rele 7.1 Povestea vorbii 1. Despre cusururi sau urîciuni Despre cusururi sau urîciuni Aideți să vorbim degeabă, Că tot n-avem nici o treabă. Fiindcă Gura nu cere chirie, Poate vorbi orce fie. De multe ori însă Vorba, din vorbă în vorbă Au ajuns și la cociorbă. Ș-atunci vine proverbul: Vorba pe unde a ieșit Mai bine să fi tușit. De aceea ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ZODIACRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ZODIAC. ... ZODIACÁL , - Ă , zodiacali , - e , adj . 1. Care ține de zodiac ( 1 ) , privitor la zodiac . 2. ( În sintagma ) Lumină zodiacală = fâșie de lumină difuză , slabă , orientată după direcția zodiacului , de forma unui triunghi cu baza la orizont , vizibilă înaintea aurorei ... BERBÉC , berbeci , s . m . I. 1. Masculul oii ; arete . 2. ( La sg . art . ) Constelație din emisfera boreală ; unul din cele douăsprezece semne ale zodiacului . II. 1. Mașină de război întrebuințată odinioară la spargerea zidurilor și porților unei cetăți asediate . 2. Greutate mare , acționată mecanic sau manual , care prin cădere , servește la baterea pilonilor , la bătucit pământul , la spargerea bucăților mari de fontă etc . [ Var . : berbéce s . ... ROJDÁNIC , rojdanice , s . n . Carte de literatură populară care cuprinde preziceri asupra destinului oamenilor potrivit zodiei în care s - au născut ; zodiac SĂGETĂTÓR , - OÁRE , săgetători , - oare , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care săgetează , care trimite săgeți . 2. Fig . ( Despre mișcări ) Iute , repede ( și în linie dreaptă ) . II. S . m . 1. Arcaș . 2. ( Art . ) Numele popular al unei constelații ; al nouălea semn al zodiacului , reprezentând un om sau un centaur trăgând cu arcul . - Săgeta + suf . - SCORPIÓN , scorpioni , s . m . 1. Nume dat mai multor specii de arahnide având la extremitatea posterioară glande veninoase , care se deschid în vârful unui ac ; scorpie ( 1 ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații zodiacale din emisfera sudică ; numele unuia dintre cele 12 semne ale zodiacului ; Scorpie ( 2 ) . [ Pr . : - pi - VĂRSĂTÓR , - OÁRE , vărsători , - oare , adj . , s . m . art . I. Adj . Care varsă . II. S . m . art . Una dintre cele 12 constelații ( și simboluri ) ale zodiacului , care se găsește între constelația Capricornului și cea a Peștilor . - Vărsa + suf . - ... ZODIÁR , zodiare , s . n . Zodiac ZÓDIE , zodii , s . f . 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelații ale zodiacului ( 1 ) ; p . gener . constelație , planetă . 2. Constelație corespunzând unei anumite luni a anului în care se naște cineva și având , după unele credințe , o influență ( bună sau rea ) asupra destinului acestuia ; interval de timp corespunzător ; p . ext . destin , ursită . 3. ( Rar ) |
||