|
|
||
|
Vezi și forma bază: SPĂLA Vezi și:NESPĂLAT, SPĂLĂTOR, LĂTURI, SPĂLARE, ÎMBĂIA, ȘOMOIOG, ?LA, BĂTĂTOR, CHIUVETĂ, CLĂTI ... Mai multe din DEX...SPĂLAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SPĂLÁT^1, spălaturi, s.n. Faptul de a (se) spăla. - V. spăla.Sursa : DEX '98 SPĂLÁT^2, -Ă, spălați, -te, adj. 1. Curățat cu ajutorul apei, săpunului, detergenților etc.; curat. 2. (Despre oameni și corpul lor) Îngrijit, dichisit. ** Fig. Cu educație îngrijită, cu maniere alese, binecrescut. - V. spăla.Sursa : DEX '98 Spălat ≠ nespălatSursa : antonime SPĂLÁT s. 1. spălare, (reg.) lăut. (\~ ul pe cap.) 2. spălare, spălătură, (înv. și reg.) spălătorie. (La primul \~ al rufelor.)Sursa : sinonime SPĂLÁT adj. v. albastru, clar, curat, decolorat, limpede, pur, senin, spălăcit, străveziu, șters.Sursa : sinonime SPĂLÁT adj. 1. (reg.) lăut. (Copil \~.) 2. (reg.) zolit. (Rufe \~.) 3. curat. (Așternuturi \~.) 4. cu-rățel, îngrijit, spălățel, (înv. și reg.) acurat, (fig.) scuturat. (Un om mai \~.)Sursa : sinonime spălát s. n., pl. spăláturiSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SPĂLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 218 pentru SPĂLAT. Vasile Alecsandri - Ursiţii Ursiții de Vasile Alecsandri Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână... (Cântecul lui Bujor) Colo-n vale, la fântână, Două fete spălau lână, Spălau lână și râdeau, Iar din gură-așa grăiau: Când a bate vânt de seară Prin ogorul de secară, De trei ori să descântăm Ș-în fântână să cătăm. Dacă-a fi să ni se prindă, Om vedea ca-ntr-o oglindă De-om avea sorți cu noroc Și ursiți cu ochi de foc. Cum bătu vântul de seară Prin ogorul de secară, De trei ori au descântat, În fântână au cătat, Și pe-a sa limpede față, Ca prin vis de dimineață, Au văzut ele, zâmbind, Două chipuri strălucind. Cele umbre bălăioare, Cu gurițe zâmbitoare, Pluteau lin, se legănau Și pe fete le-ngânau... * Iată că pe apă-n față, Ca prin vis de dimineață, Alte două s-au ivit, Chipuri mândre la privit. Iar aceste umbre nouă Nu erau ca cele două, Albe ca floarea de crin, Blânde ca cerul senin, Ci erau de vânt pișcate, Cu păr negru, sprânceni late Și cu ochii șoimuleți, La ochire mult semeți. Ian vezi, soro, ce ... Ion Luca Caragiale - Monopol... Ion Luca Caragiale - Monopol... Monopol... de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 În vara anului 1907, aflându-mă în străinătate și având în țară daraveri, m-așez în trenul Berlin-București, cu gândul să m-abat o zi-două pe la Iași, unde să vizitez pe niște vechi și buni prieteni, familia Ronetti Roman. A doua zi, mă cobor în gara Pașcani la 12.30 p.m. Numaidecât întreb cu respect pe un domn impiegat de mișcare foarte tânăr, care poartă o șapcă prea matură, odinioară desigur stacojie, "pe ce linie este tras trenul ce trebuie să plece peste câteva minute spre Iași"... Domnul impiegat îmi răspunde politicos că, "în legătura cu Berlin- București, pleacă din Pașcani spre Iași numai un tren, la 4.10, cu sosirea la 6.5 p.m.". - Dar... - Știu, mă-ntrerupe ghicindu-mi gândul, este și un tren cum vrei dumneata; dar acela nu umblă... - Este, dar nu umblă? - ...nu umblă decât pe zezonul băilor. - Am înțeles, răspund eu pe jumătate domirit. Firește, e prea de timpuriu, înainte de sfârșitul lui mai, să-nceapă băile... Dar nu știam să fie acuma și-n Berlin pătimași cari vin să se caute la băile din Iași. ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor ... zice doară să ne spălăm cu apa ceastă proastă, ce bem și ne slujim cu dânsa, carea nu are alt fără numa a spăla piialea trupului, ce zice să ne spălăm și să ne curățim păcatele, cu apa sfintei pocăințe și cu lacrămi. Și iarăș zice: Scoate vicleșugurile din ... Ștefan Octavian Iosif - Vedenia Ştefan Octavian Iosif - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... ... Heinrich Heine - Vedenia Vedenia de Heinrich Heine , traducere de Ștefan Octavian Iosif Traducere de Ștefan Octavian Iosif Din volumul Romanțe și cîntece , 1901. M-a desfătat un vis frumos Și negrăit de fioros : Mi-e încă mintea tulburată Și-mi bate inima speriată... Mă pomenesc într-o grădină Fantastică, de farmec plină, Cu multe flori în multe fețe, Neasemănate-n frumusețe... Îmi ciripesc atîtea neamuri De paseri mici, săltînd pe ramuri; Măreț se-ngînă zorile, Stropind cu aur florile. Mă-mbată mîndre buruiene, Adie vînturile-alene... Umblam și nu știam anume De-s pe pămînt ori pe-altă lume. La mijloc sta o minunată Fîntînă-n marmură curată ; Alăturea, o fată dalbă Clătea mereu o pînză albă... Obraji duioși ; în ochi — un rai ; Un chip de sfînt cu păr bălai ; Și nu știu cum, dar mi-a păru' Străin, și-atît de cunoscut ! Frumoasa mea da zor, da zor Și tot cînta fermecător : — Curgi, apă, curgi frumos și lin, Și spală pînza mea de in ! Spre dînsa pașii-mi abătui Și-ntreb : — O, n-ai putea să-mi spui, Minune de copilă dalbă, Pe seama cui speli pînza albă ?... Ea ... Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Ion Heliade Rădulescu - Dulcamara Dulcamara de Ion Heliade Rădulescu E bun de orice rău Arcanul, leacul meu, Licoarea extrafină, Ambrozia divină: Lixirul eminent, Lixir omnipotent! Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna, Sorgintea ș-a vieții, Sorgintea tinereții. Ș-apoi... ș-a frumuseții... Compratelo, compratelo, Că, iată-mă, mă duc. E bun de orice rău Arcanul leacul meu: Și friguri, Și lângoare, Și tifos, Și holeră, Și oftică, Și ciumă, Cum bei, îți ia cu mâna. Lepră, Chelie, Virus Și râie, Scrofuli, Rahit, Spasme Și asme, Revme, Podalgă, Lovă, Scorbut, Toate le spală. Toate le stinge: Marea virtute-a leacului meu. Cum bei, îți ia cu mâna, Căci el este fântâna... Toate le spală, Toate le stinge: Și bătrânețea, Și gârbovia, Și căruntețea, Și chiar orbia, Și zbârcitura, Și știrbitura, Și ignoranța, Și nebunia! O, mare virtute-a leacului meu! Părul negrește, Pielea albește Și rumenește!... Dinții... -ntărește. Dă și avere, Oricât ai cere, Chiverniseală Fără tocmeală; Pe șarlatanul Face om mare, Pe calpuzanul -- Om de onoare, Pe ucigașul -- Diregător, Pe fur de frunte -- Judecător. Pe sceleratul Reîntregește, Pe cotoroanța Întinerește!... Glorie mare Leacului meu!!! Cum bei, îți ... Mihai Eminescu - O călărire în zori ... Și în nunta de iubire, În unire, Naște-am zorii de rubin; De-aș fi, mîndra, rîușorul, Care dorul Și-l confie cîmpului, Ți-aș spăla c-o sărutare, Murmurare, Crinii albi ai sînului!“ Ca Eol, ce zboară prin valurî și țipă, Fugarul ușor Nechează, s-aruncă de spintecă ... amanți, Și rîul repetă ca cîntul de îngeri În repede danț: „De-aș fi, mîndră, rîușorul, Care dorul Și-l confie cîmpului, Ti-aș spăla Vasile Alecsandri - Bujor Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Frunză verde de negară, A ieșit Bujor în țară! [1] Bate, pradă, nu omoară, Pe ciocoi îi bagă-n fiare, [2] Să-i dea bani de cheltuială Și haine de primeneală. Bujor iese, Bujor zice: ,,Halal de tine, voinice! Haideți, copii, după mine Că știu calea-n codru bine Și știu turme de berbeci, Izvoare cu ape reci, Și neveste frumușele Și desagi cu rubiele!" Ici în vale, colea-n vale Sună-un glas duios cu jale, Glas frumos de fată mare, Bujor prinde-o sărutare! Ici în vale, la pârâu, Două fete spală grâu, Bujor le ține de brâu! Ici în vale, la fântână, Două fete spală lână, Bujor le strânge de mână! Ici în valea lui Terinte, Două fete culeg linte, Bujor le scoate din minte! II Frunză verde de negară, La Focșani, între hotară, Este-un bordei cam plecat [3] De copaci înconjurat. Acolo-i Bujor culcat, La Anița văduvița, Ce-i dă vin tot cu vădrița Și-l îmbată cu gurița! ,,Anițico, draga mea! Mult mi-e dor de-o floricea, Floricică rumeoară Care-o porți în buzișoară." ,, ... Vasile Alecsandri - Răvaș, puică.. Vasile Alecsandri - Răvaş, puică.. ,,Răvaș, puică, răvaș, dragă, Nu-ți pară lucru de șagă. Răvaș de la împăratul Că-ți vine-acasă bărbatul" ,,Arză-l focul de răvaș, Și-n cenușă vedea-l-aș!" ,,Gată-te, nevastă, bine Că bărbatul iată-l vine". ,,Las' să vie, dracul știe! Calea mărăcini să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu urzici i-o am frecat Și pe spini i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Două labe de găină Cu smântâna din fântână". ,,Gată-te, nevastă, bine, Iată că drăguțul vine". ,,Las' să vie, Domnul știe! Calea trandafiri să-i fie. Eu cămașa i-am spălat, Cu sulcină-o am frecat, Și pe flori i-o am uscat Ș-încă i-am gătit de cină Un pui tânăr de găină, Ș-o ulcică de vin plină. Că-i sunt dragă, ș-orice-oi face, El îmi zice că îi Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu ... mai strălucitoare urmări. Însă pentru că însătoșirea iubirii de avere ți-a ponegrit moralitatea și cu greu este a ți se spăla rugina lăcomiei, primește fără drept de imputare unele ca aceste: Bucură-te, învechitule în fapte rele! Bucură-te în răpire fără mustrare, întinatule! Bucură-te ... Petre Ispirescu - Înșir-te mărgăritari Petre Ispirescu - Înşir-te mărgăritari Înșir-te mărgăritari de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un fecior de boier mare, și după ce cutreierase țările, răzbătând prin toate unghiurile, se întorcea la moșia sa. Și trecând printr-o cânepiște, văzu trei fete ce munceau la cânepă. El își căuta de drum în treaba lui, fără să ia aminte la cele ce tot spuneau fetele. Când ajunse la urechile lui niște vorbe ce-l trezi, căci era dus pe gânduri. Se întoarse la fete și le întrebă: - Ce ați zis, fetelor? - De m-ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p-aci, eu i-aș îmbrăca curtea cu un fus, zisese fata cea mai mare. - De m-ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p-aci, eu i-aș sătura curtea cu o pită, zisese fata cea mijlocie. - De m-ar lua pe mine feciorul ăla de boier ce trece p-aci, eu i-aș face doi fețiÂlogofeți cu totul și cu totul de aur, zisese fata cea mică. După ce îi spuseseră fetele ce ziseseră, el stătu de se socoti gândindu-se: mă, ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPĂLATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru SPĂLAT. NESPĂLÁT , - Ă , nespălați , - te , adj . Care nu a fost spălat , care nu s - a spălat ( încă ) sau care nu s - a spălat bine ; care în mod obișnuit nu se ... specială , în anumite întreprinderi , unde se spală materiile prime sau semifabricate . II. S . m . Muncitor dintr - o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale . - Spăla LĂTÚRI s . f . pl . Apă murdară în care s - au spălat vasele , rufele sau în care s - a spălat cineva ; zoaie , ... SPĂLÁRE , spălări , s . f . Acțiunea de a ( se ) spăla și rezultatul ei . - V. spăla ... ÎMBĂIÁ , îmbăiez , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) scălda sau a ( se ) spăla ȘOMOIÓG , șomoioage , s . n . Mănunchi de fân , de paie , de câlți cu care se spală , se freacă sau se șterge un obiect , cu care se aprinde focul etc . , șomoltoc , ... LA ^3 , lau , vb . I. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) spăla ( pe cap ) ; A ( se ) scălda , a ( se ) îmbăia . LA ^2 s . m . invar . Treapta a șasea din gama do ... BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din CHIUVÉTĂ , chiuvete , s . f . Vas de porțelan , de faianță sau de metal smălțuit prevăzut cu o gură de scurgere , fixat în perete dedesubtul unui robinet de apă și folosit la CLĂTÍ , clătesc , vb . IV . I. Tranz . A curăța rufe , vase etc . , spălându - le ușor cu apă , a limpezi într - o ultimă apă curată ; a clătări . II. ( Inv . și pop . ) 1. Tranz . A clătina ( 1 ) . 2. Tranz . și refl . A ( se ) zgudui , a ( se ) cutremura ; a ( se ) zdruncina . 3. Tranz . și refl . A ( se ) clătina . ( Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||