|
|
||
Vezi și:DESENSIBILIZA,
ACROPARESTEZIE,
AFECTIVITATE,
ANAFILAXIE,
ANALGEZIE,
ANESTEZIE,
ANTIBIOGRAMĂ,
APOPLEXIE,
CENESTEZIE,
CLASICISM
... Mai multe din DEX...
SENSIBILITATE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SENSIBILITÁTE, sensibilități, s.f. 1. Facultate de a simți, de a reacționa la excitații, de a-și schimba, într-o anumită măsură, starea inițială sub acțiunea unui agent exterior; acuitate a simțurilor; capacitatea de a percepe senzații. 2. Capacitate de reacție afectivă; intensitate afectivă; emotivitate, afectivitate. ** (În artă și literatură) Capacitatea de a transmite, de a provoca emoții artistice; receptivitate artistică. 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a reacționa la cele mai mici variații ale unor agenți externi (ca diferența de temperatură sau de greutate, schimbarea presiunii etc.). 4. (Chim.) Mărimea concentrației unei soluții în substanța de analizat, care produce, în timpul reacției de recunoaștere, un efect situat la pragul perceperii senzoriale. 5. Predispoziție a organismelor la diferite boli. 6. Calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile (4). - Din fr. sensibilité, lat. sensibilitas, -atis.Sursa : DEX '98 Sensibilitate ≠ insensibilitateSursa : antonime SENSIBILITÁTE s. 1. (înv.) simțibilitate, simțiciune, simțire, simțitate. (\~ nervilor.) 2. emotivitate, impresionabilitate, simțire. (Artist de o mare \~.) 3. susceptibilitate. (Se făcuse de o \~ greu de suportat.) 4. finețe. (ă unui aparat de măsură.)Sursa : sinonime sensibilitáte s. f., g.-d. art. sensibilității; pl. sensibilitățiSursa : ortografic SENSIBILIT//ÁTE \~ăți f. 1) Caracter sensibil. 2) Receptivitate emotivă; afectivitate. [G.-D. sensibilității] /<lat. sensibilitas, \~atis, fr. sensibilitéSursa : NODEX SENSIBILITÁTE s.f. 1. Facultate a organismelor vii de a simți, de a percepe prin simțuri tot ceea ce vine din afară; simțire. 2. Însușirea de a fi foarte simțitor; afectivitate, emotivitate accentuată. ** Receptivitate artistică. ** Predispoziție a organismelor la diferite boli. 3. Însușire a unui instrument sau a unui aparat de a indica cele mai mici valori, deosebiri, diferențe. 4. (Chim.) Mărime a concentrației unei soluții la substanța de analizat, care produce, în timpul unei reacții de recunoaștere, un efect la pragul perceperii senzoriale. 5. Viteza cu care reacționează o emulsie fotosensibilă pentru a se obține o anumită înnegrire a argintului în funcție de cantitatea de lumină recepționată. [Cf. fr. sensibilité, lat. sensibilitas].Sursa : neologisme SENSIBILITÁTE s. f. 1. proprietate a organismelor animale de a simți, de a percepe prin simțuri tot ceea ce vine din afară. * calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile. 2. însușirea de a fi foarte simțitor; afectivitate, emotivitate. * receptivitate artistică. * predispoziție a organismelor la diferite boli. 3. însușire a unui instrument sau aparat de a fi sensibil. 4. (chim.) mărime a concentrației unei soluții, în substanța de analizat, care produce, în timpul unei reacții de recunoaștere, un efect la pragul percepției senzoriale. 5. viteza cu care reacționează o emulsie fotosensibilă pentru a se obține o anumită înnegrire a argintului în funcție de cantitatea de lumină recepționată. (fr. sensibilité, lat. sensibilitas)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SENSIBILITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru SENSIBILITATE. Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator ... expresia), se apropie, dar nu pot prinde într-o formulă ceea ce e un artist și-l deosebește de toți ceilalți. 16. Fiecare gen, fiecare sensibilitate, fiecare reacție la realitate are, în literatură ca și în toate artele, dimensiunile sale. Nu se poate concepe un MerimĂ©e autor al unui număr ... când e ,,posedat". 18. Oricare categorie umană, când e reprezentată printr-un poet adevărat, aduce în literatură sensibilitatea ei specială, îmbogățește așadar literatura cu o sensibilitate nouă. 19. ...expresia unui adevărat poet va fi mereu în cea mai strânsă concordanță cu stările de suflet, nu numai din punct de vedere noțional ... Garabet Ibrăileanu - Estetice Estetice de Garabet Ibrăileanu 1. Din punctul de vedere al plăsmuirilor și al senzațiilor, care sunt adevăratele elemente ale artei, poezia este expresiunea cea mai înaltă a artei. La muzică sunt numai senzațiuni și plăsmuiri auditive, la pictură numai vizuale, la sculptură iarăși vizuale. Poezia are însă toate plăsmuirile și senzațiile cunoscute. Poezia pe lângă că dezvoltă idei, ca și celelalte arte, dar conține chiar idei. Entuziasm în cel mai mare grad îl produce muzica și poezia. Muzica deșteaptă mai cu greu decât celelalte arte ,,idei senzuale". 2. Un stil umflat, lipsit de idei, e ca și un corp bĂșget, lipsit de sânge. Precum sângele nutrește, dă viață corpului, așa și ideile dau viață stilului. 3. Literatura românească va fi, când scriitorii se vor întoarce la popor, unde e și materialul, și formele, și stilul, și limba, căci limba, literatura, poezia sunt naționalitatea unui popor. 4. ...un popor nu-și poate justifica dreptul la existență distinctă în sânul popoarelor civilizate, decât dacă poate contribui cu ceva la cultura universală, dându-i nota specifică a geniului său. 5. Poezia e mai ales simțire, și simțirea, încă o dată, e lucrul cel mai individual, ... Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ... Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Cincinat Pavelescu - Mama (Pavelescu) Mama de Cincinat Pavelescu Cea mai mare parte din comoara sensibilității și imaginației poeților este moștenirea directă a sufletului delicat, blând și iubitor al mamelor. Dar care poet, cât de necunoscut, sau literat, cât de modest, nu simte în ochii lui arzând o lacrimă de emoțiune și de recunoștință când, pronunțând cuvântul Mama, evocă ființa iubită ce se apleacă înfrigurată de griji peste leagănul copilului sau peste nădejdile adolescentului? Dați-mi voie să smulg eu o frunză din laurii ce încununează frunțile voastre de aleși ai muzelor, de învingători ai vieții și s-o las să-și tremure mângâierea târzie peste frunțile acelor mame care n-au trăit ca să împărtășească gloria voastră, sau s-o depun cu multă evlavie la picioarele celor care, fiind în viață, au făurit din suferințele lor neștiute sufletele și victoriile voastre de azi. Toată ziua cosea și lucra pentru copii. N-am văzut-o niciodată ieșind din casă decât însoțită de tata sau de unul din noi. N-am cunoscut în casa noastră alte distracții decât muzica, citirea, declamarea. Obosită de-a fi născut, crescut și educat atâția copii, a murit într-o ... Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ... Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Garabet Ibrăileanu - Omul - o celulă a organismului numit societate Omul - o celulă a organismului numit societate de Garabet Ibrăileanu 1. Omul poartă centrul lumii fizice în orice punct cuprins în spațiul ocupat de trupul său; centrul lumii sentimentale și intelectuale îl poartă în conștiința sa (luând cuvântul în înțelesul său psihologic, nu moral). 2. În lume, nu vorbesc numai de artiști, sunt două feluri de oameni: oameni care apreciază, care au simpatii și antipatii, dar la care aprecierea aceasta, simpatiile și antipatiile nu devin un motiv de luptă. Ei nu luptă pentru ceea ce cred ei că e bine și nu luptă împotriva a ceea ce cred ei că e rău. Majoritatea oamenilor e așa. A trage însă concluzia că acești oameni sunt ,,impasibili", ,,impersonali", ar fi o mare greșeală și nimene, de fapt, n-o face. Dar sunt alți oameni care fac din simpatiile și antipatiile lor motive de luptă, care își fac un ideal (pe care-l urmăresc) de a stârpi ceea ce cred ei că e rău și de a ajuta la triumful binelui. Aceștia sunt oameni ,,luptători"'. 3. ,,Multe dureri-s, puține ... George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece ... care pe oamenii de această natură îi sfarmă infailibil. La treizeci de ani Iosif iubea ca un adolescent și se plângea ca un copil. Cu sensibilitate de poet bolnav — bolnav în însăși structura adâncă a organismului — a trebuit să suporte durerea hărăzită unui bărbat... Și ... George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) Ioan Slavici de George Topîrceanu Cu Slavici a dispărut cel din urmă sol, întârziat printre noi, al unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească din generația lui l-au prețuit de la-nceput și l-au urmărit cu dragoste. Dar cititorii mai tineri, de azi, ori nu-l cunosc deloc, ori îl cunosc prea puțin, din ultimele lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca să trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit să producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care a debutat. Acolo e Popa Tanda , ... Ion Luca Caragiale - Muzica (Caragiale) ... acestui instrument de perfecție. Este adevărat că o tobă mare bună costă foarte mult și e foarte greu de acordat. E un instrument de o sensibilitate extremă: o schimbare cât de ușoară de temperatură îl face să răgușească, așa că trebuie ținut în vată și totdeauna la o temperatură egală și ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... frunte sau de rând se luptă în discuțiile sau conflictele literare sau personale. La Fontaine, cu naivitatea lui plină de ace, Racine, cu iritabila lui sensibilitate, Corneille chiar cu lirismul său epic, uneori dezamăgit, Piron, Scaron, Jean B. Rousseau, Maynard, St. Pavin, Voltaire cu bunul său simț neînfrânt sunt principalii scriitori ... Garabet Ibrăileanu - Eternul feminin ... asupra întregii naturi vii cu o amploare și cu o intensitate absolut necunoscute bărbaților. 6. Feminitatea puternică este, în adev[...]ntotdeauna în luptă cu masculul. Sensibilitate la, să-i zicem, eternul masculin, cochetărie, defensivă provocatoare față de agresor, în sfârșit, o întreagă politică și diplomație cu adversarul, plină de suspiciuni ca ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SENSIBILITATERezultatele 1 - 10 din aproximativ 75 pentru SENSIBILITATE. DESENSIBILIZÁ , desensibilizez , vb . I . Tranz . 1. A preveni sau a înlătura sensibilitatea unei persoane față de anumite medicamente , vaccinuri , seruri etc . 2. A micșora sensibilitatea unei emulsii ... ACROPARESTEZÍE s . f . Tulburare de sensibilitate ... AFECTIVITÁTE s . f . 1. Totalitatea proceselor afective . 2. Comportare emotivă ; sensibilitate ... ANAFILAXÍE s . f . ( Med . ) Sensibilitate ANALGEZÍE s . f . Pierdere a sensibilității la durere , provocată prin introducerea în organism a unei substanțe ANESTEZÍE , anestezii , s . f . Procedeu medical ( realizat prin agenți fizici sau chimici ) de diminuare sau de suprimare a sensibilității la ... ANTIBIOGRÁMĂ , antibiograme , s . f . Determinare , prin diverse procedee de laborator , a gradului de sensibilitate APOPLEXÍE , apoplexii , s . f . 1. Pierdere bruscă a cunoștinței și a sensibilității , cauzată de obicei de o hemoragie cerebrală ; atac , dambla , ictus apoplectic . 2. Concentrare bruscă de sânge într - un ... CENESTEZÍE s . f . Impresie generală , nediferențiată , care rezultă din totalitatea senzațiilor primite de la organele interne , caracterizându - se printr - o dispoziție plăcută sau neplăcută ; sensibilitate CLASICÍSM s . n . 1. Ansamblu de trăsături proprii culturii antice greco - latine din cel mai înalt stadiu de dezvoltare a ei , caracterizată prin armonie , puritate , sobrietate etc . 2. Curent în arta si literatura europeană , apărut în sec . XVII în Franța , caracterizat prin imitarea modelelor antice greco - latine , prin interesul pentru aspectul moral , prin urmărirea unui ideal , prin disciplinarea imaginației și a sensibilității , prin ordine , echilibru și claritate . 3. Perioadă din istoria culturii universale sau naționale ale cărei creații reprezintă un maximum de realizare artistică pentru perioada Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||