|
|
||
|
Cuvântul SCENA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: SCENĂ Vezi și:ARLECHIN, MELODRAMĂ, APARTEU, AVANSCENĂ, GIRAFĂ, MONOLOG, MONTAJ, RAMPĂ, SCENIC, SCENOTEHNIC, SUFITĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului SCENA: SCENĂ.
SCENA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. SCÉNĂ, scene, s.f. 1. Parte mai ridicată și special amenajată în incinta unei săli de spectacole sau în aer liber, unde se desfășoară reprezentațiile. * Expr. A pune în scenă = a regiza. ** Teatru. * Expr. A părăsi scena = a) a părăsi profesiunea de actor; b) a se retrage dintr-o activitate. 2. Subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică, marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj. 3. Fig. Loc unde se petrece ceva. 4. Fig. Acțiune capabilă de a impresiona pe cineva, de a-i atrage atenția; întâmplare interesantă. ** (Concr.) Compoziție plastică în care sunt de obicei înfățișate mai multe personaje. 5. Fig. Ceartă, ieșire violentă. * Expr. (Fam.) A-i face cuiva o scenă = a aduce cuiva imputări violente (cu amenințări, cu lacrimi etc.). - Din fr. scène, it. scena, lat. scaena.Sursa : DEX '98 SCÉNĂ s. 1. v. decor. 2. v. priveliște. 3. v. teatru. 4. (LIT.) (înv.) perdea, scenetă. (Actul I, \~ a 4-a.) 5. v. dramaturgie. 6. v. episod. 7. v. scandal.Sursa : sinonime scénă s. f., g.-d. art. scénei; pl. scéneSursa : ortografic SCÉN//Ă \~e f. 1) Parte în formă de platformă a unei săli de spectacole, special amenajată pentru reprezentații artistice. * A pune în \~ a monta o piesă; a înscena. 2) Activitate desfășurată de un actor; artă teatrală. * A părăsi \~a a) a abandona profesia de actor; b) a se retrage dintr-o activitate oarecare. 3) Subdiviziune a unui act dintr-o piesă de teatru. 4) fig. Loc unde se desfășoară o acțiune sau o activitate; arenă. 5) Fapt care atrage atenția cuiva. 6) Manifestare violentă a unei atitudini față de cineva sau ceva. * A-i face cuiva o \~ a-i aduce cuiva imputări pe un ton răstit și pretențios. [G.-D. scenei] /Sursa : NODEX SCÉNĂ s.f. 1. Parte mai ridicată a unei săli de teatru, unde joacă actorii. 2. Teatru; arta dramatică. * A părăsi scena = a se retrage din teatru, (fig.) dintr-o activitate oarecare; a pune în scenă = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru. ** Decorurile folosite pentru a reprezenta locul unde se petrece acțiunea piesei. 3. Subdiviziune a unui act dintr-o piesă determinată fie de intrarea sau ieșirea unui personaj, fie de modificarea locului sau a timpului de acțiune. ** (P. ext.) Scurtă etapă în desfășurarea unei opere literare în care se consumă o singură întâmplare, într-un cadru neschimbat. 4. Loc unde se petrece o acțiune sau o activitate. 5. Acțiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. Ceartă, ieșire violentă, scandal. // (În forma scen-, sceno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația "(referitor la) scenă". [Pron. sce-. / < fr. scène, it. scena, cf. lat. scaena, gr. skene - adăpost, refugiu].Sursa : neologisme SCÉNĂ s. f. 1. parte mai ridicată a unei săli de teatru, unde joacă actorii. 2. teatru; arta dramatică. o a părăsi ă = a) a se retrage din teatru; b) a se retrage dintr-o activitate; a pune în ~ = a organiza felul în care se va reprezenta o piesă de teatru. * decorurile pentru a reprezenta locul unde se petrece acțiunea unei piese sau a unui film. 3. subdiviziune a unui act dintr-o operă dramatică, marcată prin intrarea sau ieșirea unui personaj; succesiune de cadre dintr-un film care înfățișează o acțiune distinctă. * scurtă etapă în desfășurarea unei opere literare în care se consumă o singură întâmplare, într-un cadru neschimbat. 4. loc unde se petrece o acțiune, o activitate. 5. acțiune, fapt, eveniment care poate impresiona pe cineva. 6. ceartă, ieșire violentă, scandal. o a-i face cuiva ~ (sau ?) = a aduce cuiva reproșuri cu vorbe violente, amenințări, plâns. (< fr. scène, it. scena, lat. scaena)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru SCENARezultatele 1 - 10 din aproximativ 190 pentru SCENA. Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele românești:Prefață Alexandru Odobescu - Scene istorice din cronicele româneşti:Prefaţă Prefață de Alexandru Odobescu ( Scene istorice din cronicele românești ) PREFAȚA EDIȚIEI DIN 1860 După titlul și după cuprinderea acestui mic volum, fieșcine va vedea c-am avut drept model frumoasa nuvelă istorică a domnului C. Negruzzi asupra lui Alexandru Lăpușneanu. Ca orce imitație, încercările mele sunt, negreșit, cu mult mai prejos de acel mic cap d-operă; în lipsa talentului, m-am silit cel puțin să păstrez, pre cât s-a putut, formele și limba Letopisițelor naționale, cu care, în dreptate, se poate lăuda mai vârtos Țara Moldovei; să adun datine, numiri și cuvinte bătrânești, spre a colora aceste două episoduri culese din cronicele vechi [1] . Faptele istorice ale unei țări sau ale unei epoci au totdeauna un interes mai viu când traiul și ideile, obiceiele și graiul de acolo sau de atunci ne sunt cunoscute. Scopul romanțelor istorice este, în parte, d-a ni le arăta; ăsta este și folosul lor instructiv. Cei ce pot mult izbutesc a caracteriza, într-asemenea scrieri ușoare, o epocă, sau o nație; cei cu bunăvoință, dar cu mai slabe mijloace, fac, ca mine, încercări! ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" ... știe nu rolul, dar nici măcar intrările și ieșirile. Și toate astea din lipsă atît de știință, cât și de bunăvoință din partea direcției de scenă, care peste măsură abuzează de indulgența publicului. Se înțelege dar ușor întipărirea plăcută ce a pricinuit asupra spectatorilor reprezintația Urâta satului, în care ... sănătoasă (cel puțin nu avem nici un bolnav pe scenă), în care jocul actorilor a fost mai aproape de natură și punerea în scenă a fost mai îngrijită oarecum. Rolele de căpetenie, Ileana (urâta satului), Florea și Moș Nicolae au fost jucate de trei tineri artiști, elevi ... ra Dănescu, dd. Mateescu și Hagiescu. D-ra Dănescu, societară în Teatrul cel mare, d-abia acum iese pentru întâia oară în această stagiune pe scenă. Are un organ plăcut și cânta cu multă gingășie și gust, așa că, de la întâiele măsuri, s-a arătat a fi ... lui Velescu, profesor de declamație la Conservator, și cum că nu sunt luați de nu se știe unde și aduși fără voia lui Dumnezeu pe scenă, cum că jocul lor este hotărât și stăpânit de gândire și gândirea statornicită de studiu conștiințios, aceasta se vede de la întâii pași ce-i ... Gheorghe Asachi - Voichița de Românie Gheorghe Asachi - Voichiţa de Românie Voichița de Românie de Gheorghe Asachi Persoane Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei. Vlad, Domnul Muntenimei. Coste, spatar din Moldova. Voichița, fiia lui Vlad. Sabina, muma ei. Codrat, june sătean. Mina, mireasa lui. Parcalab, muntean. Caraiman, comișelul lui Ștefan. Osman Aga. Oșteni de ambele țări. Un sahastru. Scena urmează în Românie la anul 1474. Cuprins 1 Actul I 1.1 Scena I 1.2 Scena II 1.3 Scena III 1.4 Scena IV 1.5 Scena V 1.6 Scena VI 1.7 Scena VII 1.8 Scena VIII 1.9 Scena IX 2 Actul II 2.1 Scena I 2.2 Scena II 2.3 Scena III 2.4 Scena IV 2.5 Scena V 2.6 Scena VI 2.7 Scena VII 3 Actul III 3.1 Scena I 3.2 Scena II 3.3 Scena III 3.4 Scena IV Actul I Scena I Reprezentează din năuntrul unei case rustice, la mijloc o masă, în giurul căria fetile cu Voichița și muma sa destramă peteala de nuntă. Hor de fete: Tu, mireasă, azi alege Acest aur lucitor, Care mâne va să lege Imeneul cu Amor, Ca viața ta să fie Senină, ... Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act Constantin Negruzzi - Cârlanii, vodevil într-un act Cârlanii, vodevil într-un act de Constantin Negruzzi Apărută în broșură, Iași, 1849. Reprezentat pe Teatrul Național în folosul emigraților din Transilvania la 1849. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena 1 3 Scena 2 4 Scena 3 5 Scena 4 6 Scena 5 7 Scena 6 8 Scena 7 9 Scena 8 10 Scena 9 11 Scena 10 12 Scena 11 13 Scena 12 14 Scena 13 15 Scena 14 16 Scena 15 17 Scena 16 18 Scena 17 19 Scena 18 20 Scena 19 21 Scena 20 22 Scena 21 23 Notă Distribuție Persoane LIONESCU, fiiul boierului proprietar MIRON și TERINTE țărani fruntași DOMNICA, femeia lui Miron VOCHIȚA, femeia lui Terinte Scena se pitrece într-un sat, în dreapta și în stânga câte o casă țărănească, în fund clopotnița bisericei. Scena 1 Miron, Terinte MIRON: Ce ai, nene Terinte, de ești așa de posomorât? nu ț-ai adunat fânul? Nu ț-ai cules păpușoii? TERINTE: Ba, i-am cules. MIRON: Apoi de ce ești zborșit? TERINTE: Nu știu. MIRON: Cum nu știi? Ien nu mai îmbla și-mi spune ce ai. știi că eu ție îți spun tot ce am pe inimă, ... ... GHEORGHE A ȘAFTEI, țăran UN JANDARM CATRINA, ȚĂRANI, ȚĂRANCE Teatrul reprezintă piața satului. În stânga, casa lui Toader, cu ușă, fereastră și prispă pe scenă. În dreapta, zăplazul casei boierești, cu portiță. În mijlocul scenei, o fântână între copaci. În fund, crâșma; deasupra ușii este scris: Otel pentru nobili. Această ... că nu v-am dat de știre. Voi îți împărți cu dracu ce-a fi de împărțit. SUZANA: Toadere, Toadere. TOADER (venind în scenă): Aud, Suzănică. SUZANA: Da ce mai este? TOADER: Apoi, ce să fie, dragă nevastă? Îi că, de când a venit pe moșie vechilul ... Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea Vasile Alecsandri - Sânziana şi Pepelea Sânziana și Pepelea de Vasile Alecsandri Feerie națională în 5 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.2.1 ARIE 2.2.1.1 I 2.2.1.2 II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.1.1 ARIE 3.1.1.1 I 3.1.1.2 II 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.5.1 ARIE 3.5.1.1 I 3.5.1.2 II 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 4 ACTUL III 4.1 SCENA I 4.2 SCENA II 4.3 SCENA III 4.4 SCENA IV 4.5 SCENA V 4.6 SCENA VI 4.7 SCENA VII 4.8 SCENA VIII 4.9 SCENA IX 4.10 SCENA X 4.11 SCENA XI 4. ... Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Constantin Negruzzi - Muza de la Burdujăni Muza de la Burdujăni de Constantin Negruzzi Farsă într-un act. Apărută pentru prima dată în broșură, Iași, 1851. Cuprins 1 Distribuție 2 Scena I 3 Scena II 4 Scena III 5 Scena IV 6 Scena V 7 SCENA VI 8 SCENA VII 9 SCENA VIII 10 SCENA IX 11 SCENA X 12 SCENA XI 13 SCENA XII 14 SCENA XIII 15 SCENA XIV 16 SCENA XV 17 Notă Distribuție Persoane Cucoana CALIOPI BUSUIOC TROHIN , vameș și amorezat de c-na Caliopi DRĂGĂNESCU , nepotul său TEODORINI BARON FLAIMUC SIGNIOR TURLUPINI KIR LACHERDOPOLOS STĂNICĂ , băiet de țăran, slugă la c-na Caliopi Scena I Scena se petrece la Burdujăni, în casa c-nei Caliopi. Teodorini (Teatrul înfățișează un salon) DRĂGĂNESCU (singur) . În sfârșit iată ziua cea mare... Of! și tare-s îngrijit! Pănă aici, slavă Domnului, toate merg bine. Cucoana Caliopi a priimit tustrele răvașele, și a rămas încântată de dânsele. Așteaptă cu cea mai vie nerăbdare vizita pețitorilor ei; și ideea unor izbânde așa de frumoase o fac rea și amarnică cătră moșu-meu. Macar de l-ar face să se lasă de dânsa! Când se-ntâmplă ... Vasile Alecsandri - Cucoana Chirița în balon ... DESPA: O fi, dacă ți-a fi fost scris. NĂUCESCU: Tronc! (În parte.) Tot din Scriptură grăiește Cioacla. (Se produce o mișcare pe scenă. Publicul din fund se apropie de naselă și dă semne de nerăbdare.) HAZLIU: Ei! Domnule Moghior, ai de gând să plec astăzi sau teai pus ... Nime nu are curagiul?... Nime?... O dată, de două ori, de... CHIRIȚA (dintr-o tribună): Stai că eu vin. TOȚI: Cine? Cine? CHIRIȚA (venind în scenă): Eu, cucoana Chirița! baroneasa! din Paris și din Viena! SCENA II Cei dinainte, CHIRIȚA (purtând un coc exagerat) COR Chirița, Chirița, Bârzoaie, Se urcă, se ... Ion Luca Caragiale - O soacră O soacră de Ion Luca Caragiale ( Teatrul înfățișează o sală de intrare a unui otel, etajul întâi.Mobile elegante; în fund, ușă care dă în coridor; de o parte și de alta a ușii două oglinzi mari; lângă dânsele, în unghiuri, două piedestaluri, d-asupra cărora sunt așezate coșuri cu glastre de flori. La dreapta și la stânga, în planul al doilea, câte o ușă de odaie. În fund la dreapta, lângă coșul cu flori, un dulap mic cu bufet, unde sunt așezate serviciuri de dulceață, ceai, cafea șcl. În mijlocul scenii, o jardinieră încărcată de glastre. Scaune ușoare împrejurul ei. Sala e luminată printr-un geamlâc de d-asupra. ) Cuprins 1 SCENA I 2 SCENA II 3 SCENA III 4 SCENA IV 5 SCENA V 6 SCENA VI 7 SCENA VII 8 SCENA VIII 9 SCENA IX 10 SCENA X 11 SCENA XI 12 SCENA XII 13 SCENA XIII 14 SCENA XIV 15 SCENA XV SCENA I VICTOR,singur, în frac, legătură albă, cipici de lac, cu un șervet sub subsuoara stângă, șade pe un scaun în mijlocul scenii cu fața spre stânga și citește o broșură „Simptomele ... Nicolae Filimon - Impresiuni de la opera Favorita de Donizetti ... se bucură de cea mai mare favoare în lumea muzicală. Veni apoi întrebarea daca opera o să se cînte bine sau nu, daca punerea în scenă o să fie mai bine esecutată pe scenă decît cum este imprimată pe afiș și daca o să avem decorații noi și balet. „Dar astea nu se pot vedea decît la reprezentareâ ... aceste defecte sili pe artista noastră a face din partea muzicală a rolului Favoritei un ce nesuportabil, iar în jocul de scenă ne dete ocaziunea a vedea tot aceea ce am văzut în operile jucate de dînsa pînă acum, adică niște gesturi monotone și foarte ... i bunavoință a publicului, care o salută cu aplaude și buchete de flori. Corul și orchestrul au fost bine. Despre marea punere în scenă am avea foarte multe de zis; ne mărginim însă a arăta numai că decorația de la introducțiunea primului act, ce reprezentă în profil ... … Dar asta e o parodie a architecturii și a istoriii, vor zice unii. Nicidecum, domnilor! Este o mare punere în scenă ... Nicolae Filimon - Paralelism între fosta direcțiune și cele de astăzi ... sau de text operilor muzicale. Adevărata dar misiune a unui teatru de operă este ca, traducînd cu fidelitate cugetarea maeștrilor și reproducînd pe scenă operile lor așa precum sînt scrise, să formeze gustul publicului, iar nu să-l strice. Printr-o critică retrospectivă și repede ne vom încerca a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCENARezultatele 1 - 10 din aproximativ 69 pentru SCENA. ARLECHÍN , arlechini , ( 1 ) s . m . , arlechine , ( 2 , 3 ) s . n . 1. S . m . Personaj comic din vechile farse ( populare ) italiene . 2. S . n . Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unui scene , pentru a permite micșorarea lățimii acesteia ; fiecare dintre extremitățile laterale , din față , ale unei scene . 3. S . n . Fiecare dintre reflectoarele din fața ... tragedia antică greacă , între un corifeu și un personaj . 2. Dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea personajelor din scenă . 3. Operă dramatică în care acțiunea complicată , neverosimilă , cu scene pline de groază , alternează cu scene comice , convenționale , de un patetism violent , rezervându - se un ... ... APARTÉU , aparteuri , s . n . Scurt monolog rostit cu glas scăzut de un actor pe scenă , ca pentru sine , în așa fel încât să fie auzit numai de spectatori , nu și de partenerii aflați pe scenă ... AVANSCÉNĂ , avanscene , s . f . 1. Partea de dinainte a scenei , cuprinsă între cortină și rampă . 2. Fiecare dintre cele două loji așezate lângă scenă ... Giraffa ) ; animal care face parte din acest gen . 2. Suport care permite deplasarea unui microfon ( în scenele în care actorii , cântăreții etc . se mișcă în scenă ... MONOLÓG , monoloage , s . n . 1. Scenă dintr - o lucrare dramatică în care un personaj , fiind singur pe scenă , își exprimă cu glas tare gândurile . 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva , fără a da altuia timp pentru replică ; vorbire cu sine ... MONTÁJ , montaje , s . n . 1. Montare ^1 ; ( concr . ) ansamblu , sistem rezultat în urma unei montări . 2. Reunire a unor imagini ( picturale , grafice , fotografice ) independente sau a unora care fac parte dintr - o compoziție pentru a obține un ansamblu ; ( concr . ) ansamblu realizat astfel . 3. Fază finală în tehnica de lucru a unui film , care cuprinde selectarea scenelor , stabilirea ordinii și lungimii definitive a secvențelor , mixajul cu acompaniamentul sonor etc . în conformitate cu succesiunea indicată de scenariu și cu viziunea artistică a regizorului . 4. Combinarea într - o ordine succesivă logică și într - un tot unitar , a scenelor și a episoadelor caracteristice dintr - o operă literară , dintr - o compoziție muzicală etc . , în vederea unei transmisiuni radiofonice , de televiziune sau pentru un spectacol . Montaj ... lungul unei scări sau ( rar ) unui pod . 3. Partea din față a unei scene de teatru unde sunt instalate luminile ; rivaltă ; p . gener . scenă . 4. Porțiune înclinată față de orizontală a unui drum sau a unei căi ferate , parcursă în sensul urcării . 5. Lucrare minieră ... ... SCÉNIC , - Ă , scenici , - ce , adj . 1. Care aparține scenei ( 1 ) , privitor la scenă ... SCENOTÉHNIC , - Ă , scenotehnici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Tehnica folosirii trucajelor mecanice și a aparaturii de scenă în teatru . 2. Adj . Referitor la scenotehnică , de scenotehnică ( 1 ) . - Scenă SUFITĂ ^2 s . f . v . sofită . SUFÍTĂ^1 , sufite , s . f . Parte superioară a scenei , amenajată special pentru manevrarea dispozitivelor de iluminare , aerisire etc . ; p . ext . element scenografic care acoperă sau decorează partea superioară a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||