|
|
||
Vezi și:REFACȚIE,
ODIHNI,
RECONSTITUI,
REFĂCUT,
REFACERE,
REMONTA,
ÎMPUTERNICI,
ÎNFIRIPA,
ÎNNOI,
ÎNTREMAT
... Mai multe din DEX...
REFACE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. REFÁCE, refác, vb. III. Tranz. 1. A face din nou ceva rău făcut sau în parte distrus; a repara; p. ext. a transforma, a modifica, a schimba. ** Refl. (Despre un țesut) A se regenera. 2. A aduce din nou în starea (de înflorire) în care a fost mai înainte; a reconstrui. ** Tranz. și refl. Fig. A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema, a (se) însănătoși. - Re^1- + face (după fr. refaire).Sursa : DEX '98 A se reface ≠ a se vlăguiSursa : antonime REFÁCE vb. v. redistila.Sursa : sinonime REFÁCE vb. 1. v. repara. 2. v. restaura. 3. v. resta-bili. 4. v. modifica. 5. v. reconstitui. 6. v. reconstrui. 7. v. redresa. 8. v. înviora. 9. v. regenera. 10. (MED.) a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, v. însănătoși. 11. v. întrema.Sursa : sinonime refáce vb. faceSursa : ortografic A REFÁCE refác tranz. 1) A face din nou. 2) A aduce la starea normală; a recompune; a reconstitui. /re- + a faceSursa : NODEX A SE REFÁCE mă refác intranz. 1) (de-spre un organism sau despre părți ale lui) A reveni la condiția inițială; a se restabili; a se regenera; a crește. 2) (despre persoane) A-și recăpăta starea normală (fizică sau/și morală); a se regenera; a se redresa. /re- + a se faceSursa : NODEX REFÁCE vb. III. tr. 1. A face din nou; a repara. 2. A reconstrui. ** tr., refl. (Fig.) A (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. 3. A schimba, a transforma. [P.i. refác. / < re- + face, după fr. refaire].Sursa : neologisme REFÁCE vb. I. tr. 1. a face din nou; a repara. 2. a reconstrui. 3. a schimba, a transforma. II. tr., refl. (fig.) a (se) face din nou sănătos, a (se) întrema. (după fr. refaire)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru REFACERezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru REFACE. Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N-am în ceruri 10 X - Doamne, toate... 11 XI - M-am uitat I - Oh! Doamne Oh! Doamne, rău m-ai urgisit, În soarta mea m-am împietrit Rămân ca marmura de rece... Să plâng, să sufăr, am uitat. Am fost un cântec care trece, Și sunt un cântec încetat Rămân ca marmura de rece... Uscat e tot ce-a înflorit, Entuziasmul a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate Sunt în pământ rădăcinate Nici o pieire nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână... Țărână, suntem toți țărână. III - ... Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ... Dimitrie Anghel - Liniște (Anghel) ... ca un ban nou într-o comoară. Lîngă habuz, leandrul fraged din cînd în cînd arunc-o floare, Iar apa-nrumenind o clipă, cînd își reface-oglinda-n lună, În loc de-o floare vede două cum tremurînd se împreună Ca două guri care se cată de mult să-și dea ... Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) Mihail Kogălniceanu de Dimitrie Anghel Publicată în Luceafărul [Sibiu], IX, 22 16 nov. 1910, p. 532—534 Ce farmec trist au colecțiile vechi, efemerele de o zi, foile grabnic tipărite ca să arunce o știre senzațională, o telegramă care a făcut ocolul lumii, o întîmplare stropită cu sînge și cîte alte fărîme din viață. Așa, răsfoiam mai ieri colecția prăfuită a unui jurnal ce poartă data anului 1877, și o melancolie nestăpînită mă cuprinsese, cetind întîmplările trecute, dînd peste nume ce au pasionat opinia publică și peste anunțuri de prăvălii vechi. Filă peste filă se așeza, zi peste zi, an peste an, păstrînd în ele, ca în niște pături sedimentare, urma unei vieți care a fost. Și iată că printre atîtea știri și fapte diverse, printre telegramele ce vădeau starea febrilă de care era cuprinsă lumea în apropierea războiului, am dat peste faimosul discurs al marelui Kogălniceanu, privitor la profesorii Universității din Iași. Pasionat, ca un vînător chemat pe o urmă, am rătăcit înainte în pădurea aceasta de hîrtie, ale cărei foi le-au scuturat rînd pe rînd anotimpurile. Și figura marelui om se înălța covîrșitoare dintre pagini, ... George Topîrceanu - Sonete pluvioase George Topîrceanu - Sonete pluvioase Sonete pluvioase de George Topîrceanu De-o săptămână ține-ntruna ploaia, — Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie... O noapte încă de-ar mai fi să ție Nu m-aș mira să-mi cază-n cap odaia! Avea simptome vagi de nebunie Peninsula Balcanică... și d-aia, De când s-aprinse-n Orient văpaia, Pământul face hidroterapie! Sau poate că divinul Mizantrop A hotărât al doilea potop?... Oricum ar fi, eu nu mă tem de moarte. Dar când o-ncepe altă veșnicie, Fac cerere să mă permute-n Marte, C-aici avem prea multă igrasie! Sunt izolat ca Robinson Crusoe, Nu vine nime-n ușa mea să bată, Și dacă stau cu ușa încuiată E că nici eu de nime n-am nevoie. Mai fericit ca legendarul Noe, Din toată omenirea inundată, În arca mea nu am decât o fată... Deasupra lumii noi plutim în voie... Degeaba vă-ndesați ca la pomană, Reprezentanți ai faunei terestre, — Nu iau cu mine nici o lighioană! Căci e destul o singură pereche: Un trubadur și-o fată fără zestre, Ca să refacă toată lumea Petruț Pârvescu - Gesturi aproximative ... a plecat puțin cam trist mi-a pus în mînă doi bănuți de argint ! naiva naivelor sau încercare de a reface Dimitrie Anghel - Coco Coco de Dimitrie Anghel Din romanul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Flacăra , 1, 20, 3 martie 1912, p. 157 Sînt longevități absolut primejdioase, și Coco , papagalul favorit al coanei Adela, spre deznădejdea noului soț ce-și luase vecina noastră, se încăpățîna să trăiască și să-l persecute ca o eternă remușcare. Să te muți așa într-o casă străină, cu arme și bagaje, cu tabieturi și obiceiuri, cu ticuri și năravuri, și să poți să te adaptezi mediului înconjurător, să știi să respecți așezarea mobilelor ce și-au căpătat un fel de inamovibilitate, după multele servicii făcute și după locul adecvat ce poate să-l ocupe în măsuratul spațiu, să poți prinde din curgerea traiului zilnic anumitele simpatii pe cari bătrîna stăpînă a casei le-a căpătat pentru unele bibelouri și nimicuri ce o înconjoară și stau risipite pe etajere ori în prietenoase colțuri, povestind de aniversări și amintiri trecute, să fii atît de dibaci ca să dai fiecărei slugi, ce a slujit înaintea ta pe un altul, gradul de simpatie de care se bucura înainte și care crede că i se cuvine e într-adevăr o problemă cît ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Ion Luca Caragiale - Cuvântare Ion Luca Caragiale - Cuvântare Cuvântare de Ion Luca Caragiale I Domnilor Într'o seară frumoasă de vară, un tânăr călător obosit de drum, ajungând lângă un izvor, s'a așezat jos să se odihnească. În față spre apus de vale se ridica o pădure bătrână, iar la spatele pădurii cobora măreț soarele. Pe deoparte oboseala, pe de alta înalta frumusețe a priveliștii l-au vrăjit; și sub vraja lor, tânărul nostru drumeț a adormit adânc... A adormit adânc - și a dormit foarte bine. Când s'a trezit - a doua zi dimineața - răsărea soarele. În fața tânărului, spre apus, acest soare nu mai lumina pădurea bătrână dindărătul căreia scăpătase aseară... lumina un oraș grandios: cu palaturi, catedrale, turnuri, cupole și viaducturi și mișcarea și sgomotul orașului mare... În locul pădurii negre de aseară, ce prestigioasă apariție aeriană sub strălucirea limpede a dimineții !... S'a șters omul umit la ochi... Cum se poate ? Cum se poate ? M'am culcat aseară - sigur - în fața unei păduri... și acum când mă trezesc... (aplauze). Și necrezându-și ochilor, s'a aplecat asupra izvorului să- ... Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ... Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFACERezultatele 1 - 10 din aproximativ 81 pentru REFACE. REFÁCȚIE , refacții , s . f . 1. Reducere a taxelor vamale pentru mărfurile care au suferit de pe urma transportului pe mare , micsorându - și astfel valoarea . 2. ( În sintagma ) Refacția căii = înlocuirea elementelor componente ale unei căi ferate ca urmare a uzurii sau scăderii siguranței de ... IV . 1. Refl . și ( rar ) intranz . A întrerupe temporar o activitate pentru a - și recâștiga energia , pentru a se reface ; a se afla , a fi în repaus . 2. Refl . și ( rar ) intranz . A se reface prin somn ; a dormi . 3. Intranz . și refl . A fi mort ; a zăcea în mormânt . 4. Refl . ( Înv . ) A ... ... RECONSTITUÍ , reconstítui , vb . IV . Tranz . 1. A constitui din nou , a reface un lucru întreg ; a recompune . 2. ( Jur . ) A restabili la fața locului condițiile în care s - a petrecut o ... ... REFĂCÚT , - Ă , refăcuți , - te , adj . ( Despre industrie , agricultură , economie etc . ; p . ext . despre regiuni , țări etc . ) Readus în starea bună de mai înainte ; restabilit . V. reface ... REFÁCERE , refaceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) reface și rezultatul ei . V. reface ... Tranz . A monta din nou o fabrică , o instalație etc . 2. Refl . și tranz . Fig . A - și reveni , a se reface , a se redresa sau a face să - și revină , să se refacă , să se redreseze . 3. Tranz . A procura ... ... a face ceva . 2. Tranz . și refl . ( Înv . și pop . ) A da sau a prinde putere , a ( - și ) reface ... alcătui ceva din elemente puține , disparate sau necorespunzătoare ; a înjgheba . 2. Refl . A - și reveni în puteri ; a se reface ... ÎNNOÍ , înnoiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) face ca nou ( înlocuind ce era vechi , uzat ) ; a ( se ) reface , a ( se ) repara . 2. Refl . Fig . A se împrospăta , a se redeștepta , a se regenera . 3. Tranz ... ÎNTREMÁT , - Ă , întremați , - te , adj . Restabilit , refăcut după o boală , după o oboseală ; înzdrăvenit . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||