|
|
||
|
Vezi și formele bază: PROB,PROBA Vezi și:PROB, PROBA, PROBĂLUI, PROBĂLUIRE, PROBAȚIUNE, CONTRAPROBĂ, ÎNCERCA, ADMINISTRA, ATLETISM, DECATLON ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului PROBĂ: PROBA, PROBA.
PROBĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. PRÓBĂ, probe, s.f. 1. Confirmare a unui adevăr, dovedire; dovadă, semn, mărturie în sprijinul cuiva sau a ceva. * Probă cu martori = susținere prin martori a unei afirmații în fața instanțelor de judecată. * Loc. vb. A da probă (sau probe) de... = a proba (2), a dovedi. 2. Acțiune întreprinsă pentru a constata dacă ceva sau cineva îndeplinește condițiile cerute; încercare; verificare. * Loc. adj. și adv. De probă = ca încercare, de încercare. ** Spec. Încercare a unui obiect de îmbrăcăminte pentru a vedea dacă se potrivește. ** Spec. Încercare a unei mașini, a unui aparat etc. (pentru a verifica buna lor funcționare). ** Fiecare dintre părțile, dintre etapele din care constă un examen; p. gener. examen. ** Fiecare dintre întrecerile sportive organizate în cadrul unei competiții mai mari. 3. Repetiție (făcută în vederea unei reprezentații artistice). ** (Rar) Număr dintr-un spectacol prezentat ca reclamă. 4. Verificare a exactității unei operații aritmetice. 5. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-un material care poate să servească la determinarea anumitor caracteristici ale obiectelor respective sau ale întregului material din care fac parte; eșantion, mostră ** Analiză medicală. ** Observare a funcției unui organ în vederea stabilirii unui diagnostic. ** (Fot.) Copie pozitivă pe hârtie. 6. Pildă, exemplu, model. - Din lat. proba (cu sensuri după fr. preuve).Sursa : DEX '98 PRÓBĂ s. v. corectură, repetiție.Sursa : sinonime PRÓBĂ s. 1. v. confirmare. 2. v. dovadă. 3. (JUR.) dovadă, mărturie, probațiune. (O \~ adusă în sprijinul împricinatului.) 4. dovadă, indicație, indiciu, mărturie, pildă, semn, (livr.) testimoniu, (înv. și reg.) scrisoare, (înv.) răspuns. (Există numeroase \~ în sprijinul...) 5. v. verificare. 6. v. ex-periment. 7. (MAT.) verificare. (\~ unei împărțiri.) 8. v. analiză. 9. v. examen. 10. v. mostră. 11. v. eșan-tion.Sursa : sinonime próbă s. f., g.-d. art. próbei; pl. próbeSursa : ortografic PRÓB//Ă \~e f. 1) Fapt care serveşte la confirmarea unui adevăr; dovadă; mărturie. 2) Acțiune prin care se constată dacă cineva sau ceva corespunde anumitor cerințe; încercare. 3) Fiecare dintre etapele unui examen. 4) Întrecere în cadrul unei competiții sau al unui gen de sport. 5) Parte dintr-un material sau dintr-o substanță după care se poate stabili calitatea întregului; mostră; eșantion. [G.-D. probei] /<lat. probaSursa : NODEX PRÓBĂ s.f. 1. Încercare; (examen de) verificare. ** Metodă prin care se constată justețea unui calcul. ** Întrecere. 2. Parte dintr-un material care se supune analizei spre a se verifica anumite caracteristici ale întregului material; mostră, eșantion. ** (Fot.) Copie pozitivă pe hârtie. 3. Dovadă, mărturie. [< lat. proba].Sursa : neologisme PRÓBĂ s. f. 1. încercare; (examen de) verificare. * metodă prin care se constată justețea unui calcul. * (sport) întrecere. 2. parte din materialul unei mostre care se supune analizei, spre a se verifica anumite caracteristici ale întregului material. 3. (fot.) copie pozitivă pe hârtie. 4. confirmare, dovadă, mărturie. (< lat. proba, germ. Porbe)Sursa : neoficial Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PROBĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 85 pentru PROBĂ. Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Triumful talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa, isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e ... Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară Ion Luca Caragiale - O admirabilă lucrare literară O admirabilă lucrare literară de Ion Luca Caragiale “Dacă nu ești faur, la ce-ți mânjești nasul cu cărbuni?â€� zice o vorbă populară; iar un autor modern, Carmen Sylva, zice: “La bĂȘtise se met au premier rang pour ĂȘtre vue; l’intelligence se met en arrière pour voirâ€�. Onor. d. A. Pencovici, directorul Monitorului oficial, al Tipografiei statului și al Internelor, ține grozav de mult să-l vedem. Să vedeți cum: ne-o spune d-sa însuși. Domnului A. Pencovici îi cere șeful de atelier text pentru Probarul nou al Tipografiei statului, și (cauzele mici produc adesea efecte mari) d. A. Pencovici se transformă deodată și devine dintr-un împiegat conștiințios un și mai conștiincios om de litere. D-sa traduce pentru Probar: Carmen Sylva,Le PensĂ©es d-une Reine. Minunat Probar ! el va conține, peste probele de litere ale atelierului, o probă mai mult de talentele directorului. Considerația superiorilor, stima inferiorilor, dragostea familiei, iubirea prietinilor, astea le-a avut totdeuna onor. d. A. Pencovici; dar astea sunt de ajuns pentru un împiegat; astea nu ajung omului ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra celebrului violonist Paganini Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini de Nicolae Filimon Concertul de violin dat pe teatrul nostru de d. Hiubsch ne inspiră ideea de a da lectorilor noștri o prescurtare din viața și operile celebrului și neimitabilului Paganini, cel mai mare virtuozo de violin dintre toți aceia ce se consacrară la studiul acestui delicios instrument de la invențiunea lui și pînă în zilele noastre. Ideea nu ni se păru greșită și credem că aducem un serviciu lectorilor noștri puindu-i în relațiune cu acest fenomen, care prin magicul efect al arcușului său electriză inimile tutulor acelora ce avură fericirea de a-l asculta și ale cărui compozițiuni au rămas și vor rămînea mai mult timp nereproduse de violoniștii moderni din cauza insuperabilelor dificultăți ce știu cu atîta artă a semăna în operile sale. Luînd ca punt de plecare pe d. FĂ©tis, arătăm că acest geniu superior se născu în Genova la 18 februarie 1784. Părintele său, Antonio Paganini, ce fu mai întîi samsar de comerciu, iar mai în urmă agent de port, îi plăcea cu mare pasiune muzica și trecea de cel mai distinct sunător ... Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) Ion Luca Caragiale - Scrisoare (Caragiale) Scrisoare de Ion Luca Caragiale Domniilor-lor Domnilor redactori ai ziarelor din Bucuresti Iubite confrate, De două luni de zile am înalta onoare de a fi numit director general al teatrelor în locul onor. d-lui C.I. Stăncescu, demisionat în urma unei inspecțiuni finanțiare, care a găsit casa teatrului într-o stare foarte neregulată. Numirea mea a făcut obiectul multor comentarii, unele simpatice, altele ostile, în deosebite cercuri. Nu ar fi nimic de zis în această privință; fiecare e liber să judece un lucru așa cum îl taie capul și cum îl îndeamnă inima. Dar se întrebau unii: care sunt titlurile acestui om tânăr și de naștere obscură pentru a ocupa un loc pe care îl ocupaseră niște bărbați așa de venerabili și de nume ilustru, ca domnii Ion Ghica, Gr. C. Cantacuzino și C.I. Stăncescu? La această întrebare, care încă din când în când se mai face prin unele locuri, răspund: Întîi: Având de mult — pe când a fi junimist nu era așa de neprimejdios lucru ca acuma — fericirea să fiu admis în societatea literară “Junimeaâ€�, m-am făcut cunoscut ... Nicolae Filimon - Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti Nicolae Filimon - Schiţă din viaţa şi scrierile celebrului maestru Donizetti Schiță din viața și scrierile celebrului maestru Donizetti de Nicolae Filimon Celebrul maestru Donizetti se născu în orașul Bergama din Italia, la 25 septembrie 1798. Părintele său, trăind din puținul venit a unui post civil ce ocupa, nu putu a se determina la felul educațiunei ce urma sa dea fiului său. Tocmai pe atunci se formase în Bergama o școală de muzică prin stăruirea și după proiectul maestrului Simon Mayr, ale căruia opere făceau deliciul tutulor teatrelor peninsulei. Junele Donizetti intră în acea școală și profită atît de bine de lecțiunile ce priimi, ca în anul 1809, la un esamen ținut la finitul anului școlar, susținu cu cea mai posibilă bravură partea de contralto din opera Alcide al Bivio , scrisă într-adins pentru acea solemnitate. Săvîrșind studiile elementare ale muzicei vocale, începu a lua lecțiuni de clavir de la Antonio Gonselis, iar după aceasta se dete cu o mare stăruință la studiul compozițiunii și în trei ani trecu cursul complect, sub direcțiunea lui Stanislau Matei, cel mai faimos maestru de compozițiune dupe acei timpi și preceptor al celebrului Rossini. Înainte de ... Cincinat Pavelescu - Lui N. Iorga Cincinat Pavelescu - Lui N. Iorga Lui N. Iorga de Cincinat Pavelescu Văzând că i-a căzut Isus, Iorga pe scris din nou s-a pus; Și, spre-a proba că e poet, Lucrează azi pe Cincinat Pavelescu - Mie însumi ca magistrat Cincinat Pavelescu - Mie însumi ca magistrat Mie însumi ca magistrat de Cincinat Pavelescu Că Cincinat E-afemeiat Vreți o probă? Poartă Cincinat Pavelescu - Unui ministru (Pavlesescu, 2) Cincinat Pavelescu - Unui ministru (Pavlesescu, 2) Unui ministru de Cincinat Pavelescu Ministre, ți-am scris o scrisoare Și nu știu, severa-ți tăcere E probă că ești o putere, Sau spune că ești o Dimitrie Anghel - Clopotele Clopotele de Dimitrie Anghel Ce farmec de nedescris au povestirile despre un oraș vechi, care a fost în floare odată și din care, din cine știe ce întâmplări, s-a retras viața !... Vîntul venind a adus zi cu zi tot alte fire de nisip, le-a strecurat prin încăperi, le-a cernut pe coperișuri, le-a împinzit ca un giulgiu, făcîndu-le una cu pămîntul. Vîrfuri de coloane au mai stăruit ici-coio, de cari, caravanele trecînd, vorbeau ca de rămășițele unei cetăți înfloritoare ; apoi și coloanele au dispărut cu veacurile și numai în cărți a mai rămas pomenire de ceea ce a fost în strălucitoarele și albele orașe ce se ridicau odinioară. Pe unele, după epoci îndelungate de glorie, un simplu cutremur le-a dat jos peste noapte, asemenea unui șubred joc de cărți clădite de un copil, ori năvala cenușei unui vulcan le-a năpădit, surprinzîndu-le în plină activitate. Pe altele, valurile le-au înghițit pe totdeauna și numai în legendele și baladele vechi mai trăiesc ascunse în fundul apelor, cu palaturile și ... Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Dimitrie Anghel - Represiune pentru represiune Represiune pentru represiune de Dimitrie Anghel Publicată în Ramuri , VI, 5 [22], 7 noiem. 1910. p. 65—67. Sunt cîțiva ani acuma de cînd colaborez la "Viața românească", unde am fost ospitalizat cu drag și am scris necenzurat de nimeni, decît o singură dată, cînd A. Mirea s-a apucat să parafrazeze un mesaj regal, în care se vorbea, ca totdeauna, de marile reforme ce aveau să se întindă peste țară ca o binecuvîntare. Aceasta este dar proba cea mai evidentă că doctrina poporanistă a d-lui Stere și a tovarășilor dumnealui nu era impusă nici unui competiționar la coloanele sus-zisei reviste. Apoi, a face artă după un anumit calapod și pentru un anumit scop ar fi monstruos, și diverșii scriitori care scriu astăzi, dacă ar fi făcut așa, ar fi fost, desigur, cu neputință să fie grupați. De altfel, un grup omogen și statornic, în afară de cei ce țin rubrici speciale, adică omogenitate anonimă, nu a fost niciodată. Scriitorii s-au perindat la întîmplare, au apărut și au dispărut la intervale, aducînd fiecare tributul fanteziei și muncii lui, după ... George Coșbuc - Puntea lui Rumi George Coşbuc - Puntea lui Rumi Puntea lui Rumi de George Coșbuc 1893 I Rumi adunase-n creier Toată cumințenia lumii — Și-ntr-o zi regele Gupta Cheamă la palat pe Rumi. î ș„Mâine-i Anul nou, știi bine. Și-obicei din vremuri este Ca-ntr-această zi să fie Sărbătoare de neveste. Și-aș dori vrun lucru mare ! Tu ești sfânt, așa se spune, Faci minuni; și mâine tocmai Ce n-aș da pentr-o minune. Înmulțim splendoarea zilei Vrei ? Găsești tu una-n pripă." Rumi a rămas pe gânduri, Negăsind răspuns o clipă. Și-a plecat. Făcuse dânsul Mari minuni de alădată, Dar acum avea prilejul Pentru cea mal minunată. II P-un șes larg sunt adunate Gințile din Himalaia, Oșteni negri-n coifuri albe, Priricipi, preoți, sclavi și raia. Toți bărbații stau d'oparte, Iar la mijloc stau fecioare Și neveste-n largă horă, Toate-n port de sărbătoare. Iar regina joacă-n frunte Cu optzeci de principese. La un semn s-alină jocul, Și-acum Rumi-n mijloc iese. El avea un cort d'oparte, Iar în cort ? Cine-ar ști spune ! El încet desface cortul Cu ascunsa lui minune. ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PROBĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 115 pentru PROBĂ. PROB PROBÁ , probez , vb . I . Tranz . 1. ( Folosit și absol . ) A supune ceva sau pe cineva la o probă , la o încercare , pentru a vedea dacă este corespunzător unui scop , unor cerințe etc . ; a încerca un obiect de îmbrăcăminte , de încălțăminte etc . 2. A dovedi , a demonstra ( cu probe ) , a pune în PROBĂLUÍ , probăluiesc , vb . IV . Tranz . ( Înv . și reg . ) 1. A încerca , a căuta să facă , să realizeze ceva ; a face tentative . 2. A supune ceva sau pe cineva la o probă , la o încercare pentru a vedea dacă este corespunzător anumitor cerințe , unui anumit scop etc . ; a încerca , a verifica , a experimenta , a proba ( 1 ) . 3. A dovedi , a adeveri , a confirma , a proba ( 2 ) . 4. A chibzui , a socoti ; a presupune . [ Var . : prubuluí vb . PROBĂLUÍRE , probăluiri , s . f . ( Înv . și reg . ) Acțiunea de a probălui . - V. PROBAȚIÚNE , probațiuni , s . f . ( Jur . ) Dovedire ; concr . dovadă . [ Pr . : - ți - CONTRAPRÓBĂ , contraprobe , s . f . Probă suplimentară , efectuată atunci când o probă de încercare nu dă rezultate concludente . - Contra ^1 + ÎNCERCÁ , încérc , vb . I . Tranz . 1. A verifica un lucru spre a - i controla însușirile ; a proba . 2. A întreprinde un lucru ca exercițiu , de probă ; a face tentative de . . . 3. A fi cuprins de un sentiment , de o senzație ; ( despre sentimente , senzații etc . ) a se face simțit , a cuprinde pe ADMINISTRÁ , administrez , vb . I . Tranz . 1. A conduce , a cârmui ; a gospodări o întreprindere , o instituție etc . 2. A da unui bolnav un anumit medicament . 3. ( Jur . : în sintagma ) A administra o probă = a folosi un mijloc de probă într - un ATLETÍSM s . n . Ramură a sportului care cuprinde diverse probe de alergări și de marș , de sărituri și aruncări , sau probe combinate , la care participă DECATLÓN , decatloane , s . n . Probă sportivă combinată , alcătuită din zece probe atletice , selecționate din alergări , aruncări și sărituri care se dispută în cursul a două zile consecutive și la care trebuie să participe fiecare Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||