Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:INDICAȚIE, MĂRTURIE, PREVESTITOR, RAZĂ, SEMNAL ... Mai multe din DEX...

INDICIU - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

INDÍCIU, indicii, s.n. Semn (aparent) după care se deduce existența unui lucru, a unui fenomen etc. ** Particularitate, semnalment, manifestare, dovadă concretă după care se poate recunoaște un obiect, o ființă sau un fenomen. ** (Jur.) Faptă, împrejurare, situație, care, privită în legătură cu alte fapte, împrejurări sau situații, poate servi ca probă într-un proces. - Din lat. indicium (cu sensuri după fr. indice).

Sursa : DEX '98

 

INDÍCIU s. n. semn, dovadă concretă potrivit căreia se poate deduce existența unui lucru. * particularitate după care poate fi recunoscut un obiect, un fenomen, un fapt. * (jur.) faptă, împrejurare care poate servi ca probă într-un proces. (< lat. indicium, după fr. indice)

Sursa : neoficial

 

INDÍCIU s. v. dovadă.

Sursa : sinonime

 

indíciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. indíciul; pl. indícii, art. indíciile (sil. -ci-i-)

Sursa : ortografic

 

INDÍCI//U \~i n. 1) Particularitate după care poate fi recunoscut un obiect sau fenomen. 2) Semn după care se deduce existența unui obiect sau fenomen. 3) jur. Faptă, împrejurare, situație care poate servi ca probă într-un proces. [sil. -ciu] /<lat. indicium, fr. indice

Sursa : NODEX

 

INDÍCIU s.n. Semn, dovadă concretă potrivit căreia se poate deduce existența unui lucru; semn, particularitate după care poate fi recunoscut un obiect, un fenomen sau un fapt. [Pron. -ciu. / < lat. indicium].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru INDICIU

 Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru INDICIU.

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul I) Volumul II →→ Am pornit cu stângul în lume, ca și în război. La demobilizare, acolo, în dosul magaziilor gării, pe câmpul presărat cu mese și cu soldați beți de fericirea vieții recâștigate, pe toți i-am auzit: "Băgați de seamă, când vă veți vedea cu libretul în mână, să porniți cu dreptul!" Dar eu știu că oricât m-am muncit cu gândul, acum un an, să mișc întâi dreptul, când s-o da semnalul de plecare, spre front, din obișnuință militărească - deși acum nu mai răcneau porunci scurte ca la paradă și nimeni nu se uita cu ce pas o ia omul spre moarte -, am mișcat stângul. Și iată-mă c-am ajuns prin atâtea ploi de foc, cu picioarele și cu mâinile zdravene, cu pieptul neîngăurit, tocmai aici, în această zi sfințită a liberării de orice pericol. Iar astăzi e zi de marți și dacă toți oamenii dimprejurul meu se fac a uita c-au să pornească înapoi pe drumul vieții, cu tot dreptul mișcat întâi, într-o zi atât de nefastă, eu mă simt din cale-afară de ...

 

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II

Gib Mihăescu - Donna Alba - Volumul II â†�â†� Volumul I Donna Alba de Gib Mihăescu (Volumul II) Stăm acum la gura sobei mângâiați de căldura celui dintâi foc din anul acesta; afară ține de câteva zile o ploaie măruntă, deasă și rece de toamnă, iar orașul tot e strâns zdravăn într-o imensă manta cenușie-roșiatică. Burlanele turuie vârtos, aci de-a dreptul sub acoperiș, și asta îmi mărește gustul de ascultare al [sic] scrisorilor donnei Alba (căreia de-acum înainte îi voi spune numai astfel, pe italienește; în spaniolă cuvântul scris "dona" se pronunță "donia", or mie îmi place s-o chem așa cum răsună în italienește, adică întocmai cum se scrie: donna, donna Alba). De bună seamă că același țuruit a dat îndemn și ghes și-acum dă necontenit avânt prințului să-mi facă această divină lectură. Eu o ascult cu religiozitate, dar din când în când casc, sau îl întrerup cu vreo amintire, care n-are nici în clin, nici în mânecă nici cu sensul frazelor citite, nici cu reflecțiile sau informările complimentare pe care prințul mi le dă asupra lor; ba îl întrerup câteodată cu vreuna boacănă de tot, astfel că ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru INDICIU

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru INDICIU.

INDICAȚIE

... INDICÁȚIE , indicații , s . f . Îndrumare , lămurire , recomandare ; indiciu

 

MĂRTURIE

... Declarație făcută de o persoană pentru a adeveri un lucru sau pentru a - și susține părerile . 2. Dovadă , atestare ; semn , probă , indiciu

 

PREVESTITOR

... PREVESTITÓR , - OÁRE , prevestitori , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care anunță dinainte , care prevestește ceva ; care constituie un indiciu

 

RAZĂ

... RÁZĂ , raze , s . f . 1. Linie dreaptă după care se propagă lumina ; traiectorie luminoasă . 2. Fig . Licărire , pâlpâire , semn slab , indiciu vag de . . . 3. ( Fiz . ) Radiație . 4. Distanța de la centrul unui cerc până la orice punct de pe circumferință sau de la centrul unei sfere ...

 

SEMNAL

... semnale ( 1 ) ; semnal dat cu acest fluier . 3. Fig . Tot ceea ce anunță sau determină începerea unei acțiuni ori îi servește ca impuls . 4. ( Psih . ) Indiciu al unui fenomen sau al unui obiect din mediul înconjurător care , prin intermediul scoarței cerebrale , determină organismul să reacționeze într - un anumit fel . [ Var . : signál ...