|
|
||
Vezi și:LĂCUSTAR,
CĂLUȚ,
COSAȘ,
LOCUSTĂ,
NEGURĂ,
PÂRÂITOARE,
PARAVAN
... Mai multe din DEX...
LĂCUSTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. LĂCÚSTĂ, lăcuste, s.f. Nume dat mai multor specii de insecte din ordinul ortopterelor, dăunătoare agriculturii, care se caracterizează prin lungimea antenelor și prin picioarele posterioare foarte lungi, adaptate pentru sărit; insectă care aparține uneia dintre aceste specii. [Var.: locústă s.f.] - Lat. lacusta (= locusta).Sursa : DEX '98 LĂCÚSTĂ s. (ENTOM.; Locusta migratorias) (reg.) cal-de-iarbă.Sursa : sinonime lăcústă s. f., g.-d. art. lăcústei; pl. lăcústeSursa : ortografic LĂCÚST//Ă \~e f. 1) Specie de insecte cu picioarele posterioare lungi, adaptate pentru sărit, care, migrând în cete, dăunează foarte mult agriculturii. 2) Insectă din această specie. [G.-D. lăcustei] /<lat. lacustaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru LĂCUSTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru LĂCUSTĂ. Vasile Alecsandri - Sânziana și Pepelea ... 8 SCENA VIII 6.9 SCENA IX 6.10 SCENA X 6.11 SCENA XI 6.12 SCENA XII PERSONAJELE PAPURĂ-ÎMPĂRAT SÂNZIANA PÂRLEA-VODĂ LĂCUSTĂ-VODĂ PĂCALĂ TÂNDALĂ BABA RADA ZMEUL ZÂNA-LACULUI ZÂNA-CODRULUI STATU-PALMĂ-BARBĂ-COT IARNA CRIVĂȚUL ZORILĂ MURGILĂ DASCĂLUL MACOVEI TOMA MĂRICA SAFTA CRAINICUL LUI ... cerul din toacă... asta... toaca din cer. MACOVEI: Tronc, Mărico, iar ai sclintit-o, suflețele. Ș-am mai fost, oameni buni, pe la curtea lui Lăcustă-Vodă. TOȚI: Lăcustă-Vodă? MACOVEI: Da! Ce? n-ați auzit de el?... un domn mare, cu oaste mare... și cu stomac și mai mare... El mănâncă, mănâncă, de ... aprins călcăiele... BABA RADA (sare-ntr-un picior): Încet, încet, nebunule, cad, ținemă, încet, vai de mine! (Ies amândoi și intră în pădure.) SCENA III LĂCUSTĂ-VODĂ, STOLNICUL, SERVITORI și OSTAȘI (sub costum de lăcuste) STOLNICUL (vine alergând și purtând un steag pe care e brodată o lăcustă): Plecați-vă, închinați-vă, că vine măria-sa Lăcustă-Vodă... iaca, nu-i nimeni? nu face nimica, eu să-mi fac meseria mea. (Strigând.) Plecați-vă, închinați-vă... (Stolnicul intră cu servitori care poartă ... ... întrebă greierul. Și cum numai de întrebat se putea întreba singur, ca să afle și-un răspuns, își puse în minte să iscodească pe o lăcustă, deși numai la gândul că avea să vorbească unei obrăznicături care îndrăznise să se întreacă din sărit cu el îl apucau furiile. O căută totuși ... Ștefan Octavian Iosif - Farniente Ştefan Octavian Iosif - Farniente Farniente de Ștefan Octavian Iosif Informații despre această ediție Pe luncă sună coasa ; jos, pe vale, Copii fac larmă, rîd, se iau la trîntă : Pe creangă vesel un florinte-mi cîntă... Ce dulce-i glasul ciripirii sale ! Din popușoi un iepur sare-n cale : Seninul zilei oare nu-l încîntă ? Un foșnet lin de frunze-l înspăimîntă Și fuge — parcă cerul se prăvale !... Albine fierb ; lăcuste, greieri saltă ; Țînțari se bat ; fug fluturi albi departe... Bondarul singur zice ca din carte... Eu însă zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră- Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Alexandru Macedonski - Noaptea de ianuarie Noaptea de ianuarie de Alexandru Macedonski I Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte, Și încinsu-m-ai cu flăcări care-ntreg m-au mistuit, Nu mi-ai pus pe piept o stâncă, mi-apăsași pe el un munte, Dar mi-ai dat ș-a ta putere spre a nu fi de el strivit. Îmi făcuseși o coroană ce ca pietre nestemate Avea lacrimile mele ce luceau la focul tău; M-ai ținut în orice clipă cu simțirile-ncordate, Mi-ai fost soră preaiubită și mi-ai fost și crud călău. Ca Iacov frumos și tânăr ce-adormise la fântână, Deșteptat fără de veste de un înger lucitor, Mă chemași la luptă cruntă și ai vrut să-mi fii stăpână Și să-mi pui pe beregată uriașul tău picior... Ca Iacov intrai în luptă ș-am ieșit ca el de-asemeni, Și nici tu nu ești învinsă și nici eu învingător, Dar alături de-oboseală ne-am culcat ca niște gemeni Ș-am dormit, de este-o vreme, într-un somn îngrozitor. Lumea care este-o mare cu talazuri furtunoase Mi-a văzut a vieții navă ... Alexandru Vlahuță - În zile grele Alexandru Vlahuţă - În zile grele În zile grele de Alexandru Vlahuță Ne-a risipit furtuna pe drumul pribegiei, Și nu mai știm de-ai noștri, nici ei de noi nu știu... Cu gândul doar, pe negre întinderi de pustiu, Ne căutăm, ca orbii, în volbura urgiei. Citeam, și-mi păreau basme, cum se lăsau pe țară Întunecate oarde, ca norii de lăcuste. Vuia-n văzduh năvala puhoaielor din puste, Cum răpăie pământul sub ploile de vară. Citeam de lanuri arse, de sate pustiite, Femei, cu prunci în brațe, prin codri rătăcind, Câte-un bătrân ce cată, din vârful unui grind, Cum trec, mânați în cârduri, ca turmele de vite, Cum trec, duși în robie, subt bici, feciori și fete, Și carele-ncărcate cu bogăția țării, Și-n urmă, cât bat ochii, în limpezișul zării, Grămezi de scrum din toată strânsura pe-ndelete... Citeam și-mi păreau basme. Și iată că destinul Vru să trăiesc aievea acele zile grele; Și văd cum calcă lifta pământul țării mele, Cum tot avutul nostru ni-l bântuie străinul: Să nu mai știu nimica de cei rămași acasă, Decât că e vrăjmașul stăpân pe soarta lor... Gândindu-mă la dânșii, muncit de ... Anton Pann - Şoarecile Șoarecile de Anton Pann Un șoarece mare, anume Gherlan, Peste toată gloata fiind căpitan, Atît să mîndrise, precum povestesc, Încît își uitase neamul șoricesc. Și vrînd să se-nsoare, el nu gîndea alt Decît să ia fată de neam mai înalt. Cugetînd aceasta și tot cercetînd, Pe bătrinii șoareci mereu întrebînd, Află că mai mare dintre cîte sînt E soarele singur slăvit pre pămînt. Și precum să vede frumos, strălucit, Și fată întocmai are negreșit. Auzind, Gherlanul nu stă nicidecum, Ci cît mai în grabă s-au gătit de drum, Luă oaste multă, întocmi alai, Poruncind să 'poarle zaherea malai. Plecă către soare, împompat astfel, Șoareci ca lăcuste zbura după el. Mergînd zi și noapte, sfera au pătruns, Și la naltul soare s-au văzut ajuns. Soarele îndată pe mîndrul Gherlan L-au primit tocma ca p-un capitan. I-a vorbit cu cinstc și l-a întrebat: Să vie la dînsul cum s-a întîmplat ? Gherlanul atuncea compliment făcînd, Către el răspunse în asfel zicînd : -Luminate soare al naltului cer, De-ți fac supărare, iertăciune-mi cer. 'Eu sînt, cum știi bine, marele Gherlan, Care peste șoareci sînt azi ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi Odă la ciocoi de Bogdan Petriceicu Hasdeu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în izvoare, Așa în noi suspinul Mai rămânea el singur să spună cum ne doare, Cât de cumplit e chinul!... III Și tu râdeai, jupâne, cu fală și rângire: Râdeai precum un gâde, Când vede capul jertfei zburat dintr-o izbire, Se laudă și râde; Căci nu știai că viața, închisă-n nemișcare, E cea mai cu putere; Căci nu credeai c-un suflet se face și mai tare, ... Dimitrie Bolintineanu - Siretul Dimitrie Bolintineanu - Siretul Siretul de Dimitrie Bolintineanu I ,,Viața, orice bunuri într-această lume Dăm cu fericire pentru-al țării nume. Toate sunt plăpânde pe acest pământ; Numai bărbăția trece de mormânt. Bărbăția noastră pe străin încântă... Limbile vecine bine ne cuvântă. La numele nostru toți se-nturnă blând Și privesc românul de mărire-arzând. Din vrăjmașul sânge, cu-armele sublime Scris-am dreptul țării în viitorime. Iată ce ne face voioși să luptăm, Pentru țara noastră zilele să dăm." Astfel este cântul celor care mor Și vestește fala sufletelor lor. II Leahul strică pacea și prin țări robește. Rareș cheamă capii și-astfel le vorbește — ,,Scris-am prin solie răilor străini Să nu calce pacea, dulce la creștini... Iată cum soliră: Pacea nu-i călcată, Numai mintea voastră este turburată. Aste vorbe-s bune pentru staturi mari, Între două nații libere și tari... Nu pot să le zică o vasală țară Ce de-atâtea oare am supus la heară." La aceste vorbe toți se inimau; Toți spre răzbunare brațul își armau. III Pe Siret la vale Petru Rareș pasă. Capii leși cu toții stau fălos la masă. Siguri de izbândă, împletesc cu flori Cupele de aur printre ... George Coșbuc - Ștefăniță-Vodă George Coşbuc - Ştefăniţă-Vodă Ștefăniță-Vodă de George Coșbuc Cu grabnicele sărituri A sprintenei lăcuste Apare-un cal, la cotituri. Nechezul înspumatei guri Speria tăcerea din păduri Și pacea văii-nguste. În gura văii, lângă pod Boierii stau cu frică; Ei par o gloată de norod, Pe cai pitici și plini de glod În scări temutul voievod Cu hohot se ridică. Strângea de frâu și tremura: Iar calul, ud de cale, Pământu-n loc îl frământa Și spuma alb-o mărita Cu sânge roș ce picura Din strânsele zăbale. Când vrei să-i afli, nu-i aduni! Boieri, nu vi-e rușine? Vă văd așa de-atâtea luni, N-aveți acasă cai mai buni? Ori cum? Boieri, sunteți nebuni? Vă bateți joc de mine? E grea ocara ce ne-o faci Spătarul îi răspunde. Dar țara-i suptă de haraci, De greci nebuni și de cazaci; Săracă țara, noi săraci, Și cai voinici, de unde? N-ai bani de-un cal? Ia calul meu! Boierii-n tremurare Dau slujbe-n gând lui Dumnezeu, Spătarul suflă des și greu, Se pipăie la cap mereu Să vadă de-l mai are. Măria ta, vorbim și noi. Ei, las-o ... George Coşbuc - Profeţie Profeție de George Coșbuc Caligenes sfârșește moșia de arat; O seamănă. Pe urmă roman adevărat Dă goană-n urbea Romei să-ntrebe toți augurii Că da-vor zeii nobili rod bun semănăturii? În Roma, cel mai vrednic augur, Aristofil, E om cărunt, servește de când era copil, Și poate să-mblânzească și viforul cu ruga. La dânsul vine dară Caligenes în fuga, Zicând: Aristofile, să-mi spui tu de va fi An bun și toamnă lungă, de pot nădăjdui, Să secer grâne coapte și pline-n spic? Pășește La scândura-i augurul, ia bobi, îi rânduiește Vrăjind; apoi mai face cu bățul său figuri; Își încruntează fruntea cu-atâtea-ncrețituri, Dă roată prin odaie și numără întruna Pe unghii, roagă cerul cu stelele și luna; Mai face-un hocus-pocus și-odată stă pe loc; Se-ntoarce și grăiește cu tonul de proroc: De cumva e sămânța destul de roditoare Și bine semănată, la caz dacă e soare Și cald, pe câtă vreme sub brazde ea va sta, Pe loc ce ploi mănoase și calde vor uda Câmpiile, îți iese sămânța toată plină; Fii sigur că de cumva nu vei avea neghină Și alte ierbi, grâul ... George Topîrceanu - Rapsodii de vară ... Mi-arată Doi ochi adânci și triști Și-n orice strop de rouă Văd două brațe, mici Ca două Picioare de furnici. Dar dacă o lăcustă, Din verdele talaz, Robustă Îmi sare pe obraz, - Din ochii mei dispare Mirajul interpus, Pe care L-am zugrăvit mai sus, Și-n ochii mei ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru LĂCUSTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 28 pentru LĂCUSTĂ. ... foarte puternic dinspre apus, care a luat lăcustele, și le -a aruncat în marea Roșie; n`a rămas o lăcustă pe toată întinderea Egiptului. 20 Domnul a împietrit inima lui Faraon, și Faraon n`a lăsat pe copiii lui Israel să ... Ioel Capitol 1 Osea 14 Ioel Capitol 1 1 Cuvîntul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel. 2 Ascultați lucrul acesta, bătrîni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S`a întîmplat așa ceva pe vremea voastră, sau pe vremea părinților voștri? 3 Povestiți copiilor voștri despre lucrul acesta, și copiii voștri să povestească la copiii lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma! 4 Ce a lăsat nemîncat lăcusta Gazam, a mîncat lăcusta Arbeh, ce a lăsat lăcusta Arbeh, a mîncat lăcusta Ielec, ce a lăsat lăcusta Ielec, a mîncat lăcusta Hasil. 5 Treziți-vă, bețivilor, și plîngeți! Văitați-vă toți cei ce beți vin, căci vi s -a luat mustul dela gură! 6 Căci în țara mea a năvălit un popor puternic și fără număr, cu dinți de leu, și măsele de leoaică. 7 Mi -a pustiit via; mi -a făcut bucăți smochinul, l -a jupuit de coajă și l -a trîntit jos; mlădițele de viță au ajuns albe! 8 Bocește-te, ca ... ... ai înmulțit ca forfăcarul, te-ai îngrămădit ca lăcustele! 16 Negustorii tăi sînt mai mulți de cît stelele cerului, s`au îngrămădit ca puii de lăcustă cari își întind aripile și sboară. 17 Voivozii tăi sînt ca lăcustele, mai marii tăi ca o ceată de lăcuste, cari tăbărăsc în dumbrăvi pe ... Leviticul Capitol 11 Leviticul 10 Leviticul Capitol 11 1 Domnul a vorbit lui Moise și lui Aaron, și le -a zis: 2 ,,Vorbiți copiilor lui Israel, și spuneți-le: ,Iată dobitoacele pe cari le veți mînca dintre toate dobitoacele depe pămînt. 3 Să mîncați orice dobitoc care are unghia despicată, copita despărțită și rumegă. 4 Dar să nu mîncați din cele ce rumegă numai, sau cari au numai unghia despicată. Astfel, să nu mîncați cămila, care rumegă, dar n`are unghia despicată: s`o priviți ca necurată. 5 Să nu mîncați iepurele de casă, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 6 Să nu mîncați iepurele, care rumegă, dar n`are unghia despicată: să -l priviți ca necurat. 7 Să nu mîncați porcul, care are unghia despicată și copita despărțită, dar nu rumegă; să -l priviți ca necurat. 8 Să nu mîncați din carnea lor, și să nu vă atingeți de trupurile lor moarte: să le priviți ca necurate. 9 Iată viețuitoarele, pe cari să le mîncați dintre toate cele ce sînt în ape. Să mîncați din toate cele ce au aripi (înotătoare) și solzi, și cari sînt în ape, ... Psalmii Capitol 105 Psalmii 104 Psalmii Capitol 105 1 Lăudați pe Domnul, chemați Numele Lui! Faceți cunoscut printre popoare isprăvile Lui! 2 Cîntați, cîntați în cinstea Lui! Vorbiți despre toate minunile Lui! 3 Făliți-vă cu Numele Lui cel sfînt! Să se bucure inima celor ce caută pe Domnul! 4 Alergați la Domnul și la sprijinul Lui, căutați necurmat Fața Lui! 5 Aduceți-vă aminte de semnele minunate pe cari le -a făcut, de minunile și de judecățile rostite de gura Lui, 6 sămînță a robului Său Avraam, copii ai lui Iacov, aleșii Săi! 7 Domnul este Dumnezeul nostru: Judecățile Lui se aduc la îndeplinire pe tot pămîntul. 8 El Își aduce aminte totdeauna de legămîntul Lui, de făgăduințele Lui făcute pentru o mie de neamuri de om, 9 de legămîntul, pe care l -a încheiat cu Avraam, și de jurămîntul, pe care l -a făcut lui Issac; 10 El l -a făcut lege pentru Iacov, legămînt vecinic pentru Israel, 11 zicînd: ,,Ție îți voi da țara Canaanului ca moștenire, care v`a căzut la sorț.`` 12 Pe atunci ei erau puțini la număr, foarte puțini la ... Apocalipsa Capitol 9 Apocalipsa 8 Apocalipsa Capitol 9 1 Îngerul al cincelea a sunat din trîmbiță. Și am văzut o stea care căzuse din cer pe pămînt. I s`a dat cheia fîntînii Adîncului, 2 și a deschis fîntîna Adîncului. Din fîntînă s`a ridicat un fum, ca fumul unui cuptor mare. Și soarele și văzduhul s`au întunecat de fumul fîntînii. 3 Din fum au ieșit niște lăcuste pe pămînt. Și li s`a dat o putere, ca puterea pe care o au scorpiile pămîntului. 4 Li s`a zis să nu vatăme iarba pămîntului, nici vreo verdeață, nici vreun copac, ci numai pe oamenii, cari n`aveau pe frunte pecetea lui Dumnezeu. 5 Li s`a dat putere nu să -i omoare, ci să -i chinuiască cinci luni; și chinul lor era cum e chinul scorpiei, cînd înțeapă pe un om. 6 În acele zile, oamenii vor căuta moartea, și n`o vor găsi; vor dori să moară, și moartea va fugi de ei. 7 Lăcustele acelea semănau cu niște cai pregătiți de luptă. Pe capete aveau un fel de cununi, cari păreau ... Ieremia Capitol 51 Ieremia 50 Ieremia Capitol 51 1 Așa vorbește Domnul: ,,Iată, ridic împotriva Babilonului, și împotriva locuitorilor Haldeii, un vînt nimicitor. 2 Trimet împotriva Babilonului niște vînturători cari -l vor vîntura, și -i vor goli țara. Vor veni din toate părțile asupra lui, în ziua nenorocirii. 3 Să se întindă arcul împotriva celui ce își întinde arcul, împotriva celui ce se mîndrește în platoșa lui!`` ,,Nu cruțați pe tinerii lui! Nimiciți cu desăvîrșire toată oștirea lui! 4 Să cadă uciși în țara Haldeilor, străpunși de lovituri pe ulițele Babilonului! 5 Căci Israelul și Iuda nu sînt părăsiți de Dumnezeul lor, de Domnul oștirilor, și țara Haldeilor este plină de nelegiuiri împotriva Sfîntului lui Israel. 6 Fugiți din Babilon, și fiecare să-și scape viața, ca nu cumva să pieriți în pieirea lui! Căci aceasta este o vreme de răzbunare pentru Domnul! El îi va răsplăti după faptele lui. 7 Babilonul era în mîna Domnului un potir de aur, care îmbăta tot pămîntul; Neamurile au băut din vinul lui; deaceea au fost neamurile ca într`o nebunie. 8 Deodată cade Babilonul și este zdrobit! Văitați -l, aduceți leac alinător pentru rana lui; poate că se va vindeca!`` - 9 ,, ... Numeri Capitol 13 Numeri 12 Numeri Capitol 13 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Trimete niște oameni să iscodească țara Canaanului, pe care o dau copiilor lui Israel. Să trimeți cîte un om pentru fiecare din semințiile părinților lor, toți să fie dintre fruntașii lor.`` 3 Moise i -a trimes din pustia Paran, după porunca Domnului; toți oamenii aceștia erau căpetenii ale copiilor lui Israel. 4 Iată numele lor: pentru seminția lui Ruben: Șamua, fiul lui Zacur; 5 pentru seminția lui Simeon: Șafat, fiul lui Hori; 6 pentru seminția lui Iuda: Caleb, fiul lui Iefune; 7 pentru seminția lui Isahar: Igual, fiul lui Iosif; 8 pentru seminția lui Efraim: Osea, fiul lui Nun; 9 pentru seminția lui Beniamin: Palti, fiul lui Rafu; 10 pentru seminția lui Zabulon: Gadiel, fiul lui Sodi; 11 pentru seminția lui Iosif, seminția lui Manase: Gadi, fiul lui Susi; 12 pentru seminția lui Dan: Amiel, fiul lui Ghemali; 13 pentru seminția lui Așer: Setur, fiul lui Micael; 14 pentru seminția lui Neftali: Nahbi, fiul lui Vofsi; 15 pentru seminția lui Gad: Gheuel, fiul lui Machi. 16 Acestea sînt numele bărbaților, pe cari i - ... Judecatorii Capitol 7 Judecatorii 6 Judecatorii Capitol 7 1 Ierubaal, sau Ghedeon, și tot poporul care era cu el, s`au sculat disdedimineață, și au tăbărît la izvorul Harod. Tabăra lui Madian era la miazănoapte de Ghedeon, spre dealul More, în vale. 2 Domnul a zis lui Ghedeon: ,,Poporul pe care -l ai cu tine este prea mult, pentru ca să dau pe Madian în mînile lui; el ar putea să se laude împotriva Mea, și să zică: ,Mîna mea m`a izbăvit`. 3 Vestește dar lucrul acesta în auzul poporului: ,Cine este fricos și se teme, să se întoarcă și să se depărteze de muntele Gaaladului``. Douăzeci și două de mii de oameni din popor s`au întors, și au mai rămas zece mii. 4 Domnul a zis lui Ghedeon: ,,Poporul este încă prea mult. Pogoară -i la apă, și acolo ți -i voi alege; acela despre care îți voi spune: ,Acesta să meargă cu tine`, va merge cu tine; și acela despre care îți voi spune: ,Acesta să nu meargă cu tine`, nu va merge cu tine``. 5 Ghedeon a pogorît poporul la apă, și Domnul a ... 2 Cronici Capitol 7 2 Cronici 6 2 Cronici Capitol 7 1 Cînd și -a isprăvit Solomon rugăciunea, s`a pogorît foc din cer și a mistuit arderea de tot și jertfele, și slava Domnului a umplut casa. 2 Preoții nu puteau să intre în Casa Domnului, căci slava Domnului umplea Casa Domnului. 3 Toți copiii lui Israel au văzut pogorîndu-se focul și slava Domnului peste casă; ei și-au plecat fața la pămînt pe pardoseală, s`au închinat, și au lăudat pe Domnul, zicînd: ,,Căci este bun, căci îndurarea Lui ține în veac!`` 4 Împăratul și tot poporul au adus jertfe înaintea Domnului. 5 Împăratul Solomon a junghiat douăzeci și două de mii de boi și o sutădouăzeci de mii de oi. Astfel au făcut împăratul și tot poporul sfințirea Casei lui Dumnezeu. 6 Preoții stăteau la locul lor, și tot astfel și Leviții, cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David, pentru cîntarea laudelor Domnului, cînd i -a însărcinat David să mărească pe Domnul, zicînd: ,,Căci îndurarea lui ține în veac!`` Preoții sunau din trîmbițe în fața lor. Și tot Israelul era de ... Iov Capitol 39 Iov 38 Iov Capitol 39 1 Știi tu cînd își fac caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul, și pămîntul sărac ca locaș. 7 El rîde de zarva cetăților, 8 Străbate munții ca să-și găsească hrana, și umblă după tot ce este verde. 9 Vrea bivolul sălbatic să fie în slujba ta? Și stă el noaptea la ieslea ta? 10 Îl poți lega tu cu o funie, ca să tragă o brazdă? Merge el după tine, ca să grăpeze bulgării din văi? 11 Te încrezi tu în el, pentrucă puterea lui este mare? Și -i lași tu grija lucrărilor tale? 12 Te lași tu pe el, pentru căratul rodurilor tale, ca să le strîngă în aria ta? 13 Aripa struțului bate cu veselie, de-ai zice că este ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LĂCUSTĂRezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru LĂCUSTĂ. ... corp și negre - violete pe cap , pe picioare și la coadă , care trăiește prin găurile stâncilor și se hrănește mai ales cu lăcuste ( Sturnus roseus ) . - Lăcustă CĂLÚȚ , căluți , s . m . 1. Diminutiv al lui cal ; călușel ( 1 ) . 2. Compus : căluț - de - mare = pește teleostean marin cu corpul de 8 - 10 cm , lipsit de înotătoare codală și cu capul asemănător cu cel al calului ; cal - de - mare ( Hippocampus hippocampus ) . 3. Nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor ; călușel ( 3 ) . - Cal + suf . - COSÁȘ , cosași , s . m . 1. Om care cosește . 2. Nume dat mai multor insecte din familia lăcustelor , care scot un țârâit asemănător cu fâșâitul coasei . - Coasă + suf . - ... LOCÚSTĂ s . f . v . lăcustă NÉGURĂ , neguri , s . f . 1. Ceață densă care se formează îndeosebi dimineața și seara , reducând mult vizibilitatea ; negureală . 2. Fig . ( Rar ) Mulțime , cantitate , număr mare , imens de ființe sau de lucruri . O negură de ... care se leagă de cele două capete de sus ale spetezelor zmeului și care , la înălțarea acestuia , produce un pârâit puternic ; zbârnâitoare . 3. Specie de lăcustă de culoare cafenie sau neagră , care în timpul zborului , produce un fel de pârâturi ( Psophus stridulus ) . [ Pr . : - râ - i - . - Var . : pârăitoáre s . f . ] - Pârâi + suf ... PARAVÁN , paravane , s . n . 1. Perete subțire sau piesă de mobilier formată dintr - unul sau din mai multe panouri articulate , acoperite cu placaj , pânză , hârtie etc . , care desparte un anumit spațiu dintr - o încăpere . 2. ( Rar ) Baraj de tablă fixat în pământ în fața roiurilor de lăcuste |
||