|
|
||
|
Vezi și:MĂLAI,
PECARIZARE,
FĂINOS,
ÎNCINGE,
ÎNCINS,
ȘNIȚEL,
ALEUROMETRU,
ALUAT,
AMILOGRAF,
APRINDE,
BRAGĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului FĂINĂ:
FAINĂ,
FAINA.
FĂINĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. FĂÍNĂ, (2) făinuri, s.f. 1. (De obicei urmat de determinări care arată felul) Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale sau a altor semințe de plante și folosită în alimentație. * Expr. Altă făină se macină acum la moară = s-a schimbat situația, lucrurile nu mai sunt cum au fost. 2. Pulbere obținută prin măcinarea anumitor materiale. * Făină animală = produs obținut din cadavre de animale, resturi de la fabricile de conserve, sânge etc., sterilizat, folosit mai ales pentru hrana puilor, a păsărilor ouătoare și a porcilor. Făină de pește = produs sub formă de pulbere obținut din pești inferiori și necomestibili sau din diferite resturi de la fabricile de conserve de pește, folosit pentru hrana porcilor, a păsărilor etc. Făină de oase = pulbere fină obținută prin măcinarea oaselor și folosită ca supliment valoros în hrana animalelor și ca îngrășământ în agricultură. - Lat. farina.Sursa : DEX '98 făínă s. f., g.-d. art. făínii; (sorturi) pl. făínuriSursa : ortografic FĂÍNĂ f. 1) Pulbere obținută din grâu sau din alte boabe de cereale măcinate, folosită în alimentație. \~ de grâu. \~ de porumb. 2) Substanță sau material transformat prin măcinare în pulbere. \~ de pește. [G.-D. făinii; Sil. fă-i-] /<lat. farinaSursa : NODEX făínă (-nuri), s.f. - Pulbere obținută prin măcinarea boabelor de cereale. - Var. (înv.) fărină, (Banat) fănină. Mr., megl. fărină, istr. farir?. Lat. far?na (Pușcariu 572; REW 3197; Candrea, Éléments, 48; Rosetti, Rhotacisme, 20; DAR), prin intermediul fazelor atestate de var., rezultat al asimilării r-n n-n și al disimilării corespunzătoare; cf. vegl. faraina, it. farina, prov. farina, fr. farine, sp. harina, port. farinha. Der. faina, vb. (a acoperi cu făină); făinar, s.m. (fabricant sau vînzător de făină), care, după Pușcariu 573 ar fi reprezentant direct al lat. far?narius, ipoteză abandonată în DAR; făinar, s.n. (ladă sau depozit de făină); făinăreasă, s.f. (făinar); făinărie, s.f. (magazin de făină); făineală, s.f. (dare prin făină; sulemenire; bătaie); făinos, adj. (ca făina), care, după Pușcariu 574 și DAR provine direct din lat. farinosus; făinoșa, vb. refl. (a deveni făinos; a se pudra, a se sulemeni); înfăina (var. înfăinoșa), vb. (a da prin făină; a pudra; a bate).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FĂINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 55 pentru FĂINĂ. ... fluiere a pagubă, apoi zise: — Păi dacă aș fi prins pe toți umflații care au trecut pe ici, vă mai măcinam eu făină? Mai stătu puțin pe gânduri și adăugă: Pai asta-i treaba premarului. — A lui, răspunse călărașul, mă duc să-l chem. Da ... franc. Pe urmă se întoarse către oamenii care-l urmăriseră și zise: — L-am găsit. Că eu i-l dădusem să-mi ieie niște făină de la moară, și el, Dumnezeu să-l ierte, s-o hârjonit cu un flăcău și o căzut, de l-o luat apa, că nu ... ... chiar lor o hărăzesc), Dar fac economie mare Cu căpețelele cele de lumânare; Sau, după vorba cea bătrână: Sunt la tărâțe scumpi și ieftini la făină Alecu Russo - Ofițeri francezi în Moldova ... drumul spre Moldova. Iată din cuvânt în cuvânt călătoria lor: "După ce făcusem pe tovărășița noastră a înghiți o litră de pâine de făină de păpușoi, muiat într-o butelcă de vin, duși de un țăran ce ne silise poliția a lua cu plată, pornirăm la nouă ... ... nu glumești ! Se-mbrobodea copila ș-o îneca suspine. Era să-noate-n viscol, să meargă la vecine Să cear-un oușor, O mînă de făină, să fac-o pîinișoară, Stă dinafara ușii să vad-o pîrtioară, Să vadă vrun focșor, Cînd un argat din curte, din curtea boierească, O prind ... Cincinat Pavelescu - Mie însumi (Pavelescu, 3) ... îndelete, În camera de chibzuință Pe un dosar eu scriu sonete. II Avocatul gros și scurt Pe-o femeie vrea să-nchiză Pentru furt De făină Cincinat Pavelescu - Piatra de moară și bobul de grâu... ... milă? întreabă un mic bob de grâu, (c-o voce umilă) o piatră de moară haină ce, -mpinsă de apa din râu, îl schimbă-n făină... Dar piatra de moară, ursuză, sau, poate, cuminte, nici nu vrea măcar să auză când bobul de grâu o acuză, și-și vede de treabă ... Dimitrie Anghel - Țiganii (Anghel) ... flăcări albastre a zbuciumat apoi și un ceaun negru a fost așezat pe pirostrii. Puținul ce dă viață : cîțiva pumni de făină galbenă ca aurul și mîna obișnuită de sare, aruncată pe fundul negru al unui ceaun, a fost de ajuns ca să înveselească hoarda ... George Coşbuc - Sonete de lux Sonete de lux de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I CURRICULUM VITAE Puțin ne pasă cine-i, al cui, și cum îl cheamă. El a trecut liceul cu cea mai slabă notă, Apoi s-a făcut actor. Dar fața-i idioată N-a încântat pe nimeni, cel mult pe câte-o damă. A-ntrat apoi în oaste și-a stat, cum bag de seamă, În lazaret trei toamne, pus bine de-o cocotă. Ieșind, a scris novele, dar n-a scris bun o iotă; Apoi s-a făcut pictor și-artist de panoramă. Cu timpul un istoric i-a dat să scrie copii, Dar nu știa sintaxa, scria ca-n timpul mitic S-a hotărât în urmă să-și deie ortul popii. S-a spânzurat! Dar bietul rămase paralitic, Că l-au tăiat din ștreanguri, și-atunci ștergându-și stropii P-obraz, și-a dat de petic, fondând un ziar critic. II VIZITE Vrei tu să fii eroul saloanelor? Ascultă. Tot ce ... Ion Luca Caragiale - Ploaie de primăvară ... zăpezi, Umflate apele spumează, Torente curg din codri verzi. În țarini grâul putrezește, Sub piatră-n deal vii se îngrop; De ploi plugarul sărăcește, Mălai, făină Ion Luca Caragiale - Primăvara (Caragiale) ... Umflate, apele spumează, Torente curg din codrii ve'zi. În țarini grâul putrezește, Sub piatră-n deal vii se îngrop; De ploi plugarul sărăcește, Mălai, făină Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine Vasile Alecsandri - Este bine, nu e bine Este bine, nu e bine Să iubești de lângă tine, Că te vede orișicine Și te face de rușine; Ci să iubești mai departe; Dusele nu sunt deșarte; Orișicând doru-ți abate, Te repezi ca la un frate. Bărbatu-i cu bunătate, Te-ntreabă de sănătate; Iar nevasta, de iubește, Se preface că bolește, Geme, zace, se bocește Și bărbatu-și amăgește. El aleargă ș-o întreabă: ,,Nu știi, soro, vreo babă Ca s-aleagă vreo iarbă, S-o pun la foc ca să fiarbă?" Ea-i răspunde: ,,Mergi la moară, La făina de secară". El se duce, ea se scoală, Se gătește,-mbracă țoală, Apoi masa că așează, Cu neicuța ospătează Și din gură tot urează: ,,Deie Dumnezeu o ploaie, Grăunțele să se moaie Să nu poată-a măcina, Nici acasă-a se- Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FĂINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 80 pentru FĂINĂ. ... MĂLÁI , mălaie , ( 2 ) s . n . 1. Făină de porumb . 2. Aliment preparat din făină de porumb , de mei sau de alte cereale , dospit și copt în cuptor ; aliment preparat din făină de porumb frământată cu lapte ( și cu zahăr ) . 3. ( Reg . ) Porumb ; p . restr . boabe de porumb . 4. ( Reg . ) Mei ; p . restr . boabe de mei . 5 ... PECARIZÁRE , pecarizări , s . f . Metodă de determinare a culorii făinurilor de grâu și de secară prin compararea culorii făinurilor uscate cu aceea a unor făinuri - ... FĂINÓS , - OÁSĂ , făinoși , - oase , adj . 1. Care are aspectul sau consistența făinii ( 1 ) . 2. Preparat din făină ... a se aprinde bine . 2. Refl . și tranz . A ( se ) înfierbânta , a ( se ) încălzi tare . 3. Refl . ( Despre fân , cereale , făină etc . ) A începe să se altereze prin fermentare ; a se strica ; a se aprinde . [ Perf . s . încinsei , part . încins ... ... cu arma prinsă la cingătoare . - ÎNCÍNS^2 , - Ă , încinși , - se , adj . 1. ( Despre foc ) Care arde cu flăcări mari , bine aprins . 2. ( Despre fân , cereale , făină etc . ) Care a început să fermenteze , stricat , alterat ; aprins ^2 , fermentat . - ÎNCÍNS^1 s . n . Faptul de a ( se ) încinge ^2 ... ... ȘNÍȚEL , șnițele , s . n . Preparat culinar făcut dintr - o felie subțire de carne , bătută cu ciocanul de lemn , trecută succesiv prin făină ALEUROMÉTRU , aleurometre , s . n . Aparat pentru determinarea calității glutenului din făinurile de cereale . [ Pr . : - le - ... ALUÁT , aluaturi , s . n . 1. Pastă obișnuită din făină amestecată cu apă , grăsime etc . , din care se prepară pâine , prăjituri etc . ; cocă . 2. Bucățică de aluat ( 1 ) folosită cu plămădeală . 3. Prăjitură făcută din ... ... AMILOGRÁF , amilografe , s . n . Aparat care măsoară și înregistrează consistența gelului de amidon dintr - o făină ... Fig . ( Despre oameni ) A se înflăcăra , a se pasiona ; a - și ieși din fire . 6. Refl . ( Despre fân , cereale , făină ... BRÁGĂ , brăgi , s . f . Băutură răcoritoare cu gust acrișor și miros specific , preparată din făină Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||