|
|
||
|
Cuvântul CREȘTINĂ nu a fost găsit. Au fost afișate formele bază: CREȘTIN,CREȘTINA Vezi și:CRUCE, CREȘTINĂTATE, CREȘTINEȘTE, APOSTOL, BAPTISM, CREȘTINA, CREȘTINARE, CREȘTINESC, ORTODOXIE, PALEOCREȘTIN, POCĂIT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CREȘTINĂ: CREȘTINA, CREȘTINA.
CREȘTINĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CREȘTÍN, -Ă, creștini, -e, adj., s.m. și f. I. Adj. Care aparține creștinismului, privitor la creștinism. II. S.m. și f. 1. Adept al creștinismului. 2. (Pop.) Persoană, om, individ. - Lat. christianus.Sursa : DEX '98 Creștin ≠ necreștin, păgânSursa : antonime CREȘTÍN s. v. chip, față, figură, individ, ins, om, persoană.Sursa : sinonime creștín adj. m., s. m., pl. creștíni; f. sg. creștínă, pl. creștíneSursa : ortografic CREȘTÍN^2 \~i m. Adept al creștinismului. /<lat. christianusSursa : NODEX CREȘTÍN^1 \~ă (\~i, \~e) Care ține de creștinism; propriu creștinismului. /<lat. christianusSursa : NODEX creștín (-nă), adj. - 1. Care aparține creștinismului, privitor la creștinism. - 2. (S.m.) Om cumsecade, om bun. - Mr., megl. creștin. Lat. christianus (Pușcariu 415; Candrea-Dens., 409; REW 1888: DAR). Pentru al doilea sens, cf. Tagliavini, Arch. Rom., XII, 165; Iordan, BF, VI, 150; și observațiile prea puțin pertinente ale lui E. Speidel, BL, IX, 25, care atribuie această accepție unei influențe rusești. După P. Labriolle, Christianus, în Bull. Du Cange, V (1929-30), p. 69-88, este cuvînt rar în primele secole, care apare numai de trei ori în Noul Testament, și a cărui pronunțare pop. a fost chrestianus. Candrea-Dens. explică evoluția anormală (normal ar fi trebuit să se dea *creșin) prin data sa tîrzie; dar se datorează mai curînd conservatorismului natural al cuvîntului. Este cuvînt folosit general (ALR, I, 214). Cf. dubletul înv. hristian, s.m. ( ??????????). Der. necreștin, adj. (necredincios, păgîn); necreștinesc, adj. (păgîn); creștinește, adv. (ca un creștin); creștina (var. încreștina, creștini), vb. (a se face creștin, a se boteza); necreștinat, adj. (care nu este botezat); creștinism, s.n. (ansamblul religiilor bazate pe învățăturile lui Cristos), formație neol.; creștinăție, s.f. (înv., creștinătate); creștinătate, s.f. (totalitatea creștinilor, lumea creștină), care se consideră reprezentant al lat. christianitas (Candrea-Dens., 410; DAR), dar care mai probabil este un der. intern (Cf. Graur, BL, II, 18).Sursa : etimologic CREȘTINÁ, creștinéz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face creștin (II 1), a (se) boteza în religia creștină. - Din creștin.Sursa : DEX '98 CREȘTINÁ vb. (BIS.) a (se) boteza. (Un mahomedan care s-a \~.)Sursa : sinonime creștiná vb., ind. prez. 1 sg. creștinéz, 3 sg. și pl. creștineázăSursa : ortografic A SE CREȘTIN//Á mă \~éz intranz. A deveni creștin; a se boteza în religia creștină. /Din creștinSursa : NODEX A CREȘTIN//Á \~éz tranz. A face să se creștineze. /Din creștinSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CREȘTINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 304 pentru CREȘTINĂ. ... Dar iată, pe neașteptate, A coborât în circ Albin, Și a strigat: ,,Și eu vreau moarte... Și eu, o, Romă, sunt creștin"... Și în furtuna tulburării Norodul tot a tresărit Și cu fioru-nspăimântării Tigroaica-n lături a sărit. Dar iat-o cum ... George Coșbuc - Minciuna creștinilor George Coşbuc - Minciuna creştinilor Minciuna creștinilor de George Coșbuc Proconsulul îi judeca În largul tribunal din piață . Avea doi popi creștini în față . Un scriitor din ceata sa S-a ridicat ca să citească Dovezi și vorbe ce s-au spus De cei ce cred într-un Isus Și despre legea creștinească . — „Ei sunt o seamă de iudei Răutăcioși din cale-afară . Cu ceialalți iudei din țară Se gâlcevesc ca de-obicei . Ei au un zeu, dar fară nume : Ei râd când noi jurăm pe zei : Iar a muri, așa zic ei, E cel mal mare bun din lume !" A râs proconsulul: — „De-l vor , Să fie-al lor de-acuma bunul ! Dar știu ca n-o să vrea nici unul Căci e minciună spusa lor : Hristos muri-n grozavă silă , Dar nu de bunăvoia lui : Ei de-ndărătnici spun ce nu-i Și de-ndărătnici nu mi-e milă !" Dar iată, până când în chin Se zvârcolesc cei doi pe roată , Alți doi se dezlipesc din gloată Și-n fața judecății vin . — „Omoară-ne !" — „Vă-nșeală gândul . Că mă siliți la crezământ ! Dar nu ... Alexei Mateevici - Fratelui creștin ... Alexei Mateevici - Fratelui creştin Fratelui creștin de Alexei Mateevici Ce mângâiere-i — zi cu soare, Când vezi în miezul negrei toamne, Pentru o zi mângâietoare, Dă-i binecuvântare, Doamne. Ce ... Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini de Constantin Cantacuzino Insă dintâi izvodindu-se de rumânii carii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș. Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui până în apa Oltului; alții s-au pogorât pre Dunăre în jos. Și așa umplându-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei. Atunce s-au ales dintr-înșii boiarii carii au fost de neam mare. Și puseră banoveți un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) și-i așăzară întâi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Și așa fiind, multă vrĂ©me au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc. Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un ... Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna ... Dimitrie Bolintineanu - Bătălia de la Varna Bătălia de la Varna de Dimitrie Bolintineanu Generalii pasă sub un cort creștin Unde-n cursul nopții lung consiliu țin. Acolo se vede regele Lehiei, Huniad, eroul țării Unguriei, Mari prelați ai papii, tineri cavaleri, Vlad al României ... Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul ... Vasile Alecsandri - Constantin Brâncovanul Brâncovanul Constantin [1] Boier vechi și domn creștin, De averi ce tot strângea Sultanul se îngrijea Și de moarte-l hotăra, Căci vizirul îl pâra. Într-o joi de dimineață, Zi scurtării lui ... greu ofta Și din suflet cuvânta: ,,Doamne! fie-n voia ta!" Sultanul se minuna: Și cu mila se-ngâna ,,Brâncovene Constantin, Boier vechi și domn creștin! Trei cuconi tu ai avut, Din trei doi ți i-ai pierdut, Numai unul ți-a rămas. Cu zile de vrei să-l ... uita De-ti cunoști tu pielea ta?" ,,Câini turbați, turci, liftă rea! De-ți mânca și carnea mea, Să știți c-a murit creștin Brâncovanul Constantin!" ↑ Constantin Brăncovanul a domnit 26 ani în Țara Românească și a fost ucis de turci în 15 august ... Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... în vechime acești porci se tăiau de jertfă dumnezeilor păgânești. Cei ce zic că cuvântul Crăciun este rostire creștinească arată că el seamănă cu cuvântul creștin și că este legat de marea sărbătoare creștinească, dar mai departe nu dovedesc nimic. Cum să fie dar? Cine are mai multă dreptate? Firește că ... i luată de la păgânii slavoni, din numirile dumnezeilor păgânești. Numirea Nașterii lui Hristos, Crăciun, adevărat îi creștinească. Dar nu pentru că aduce cu cuvântul creștin. Cuvântul Crăciun vine din latinescul incarnatio (incarnațio), ceea ce va să zică încarnare, întrupare (venirea în trup a Domnului nostru Iisus Hristos). Se ... Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia Antim Ivireanul - Pricinile pentru care fieştece preot are voie să slujească în noriia altuia Pricinile pentru care fieștece preot are voie să slujească în noriia altuia de Antim Ivireanul 1. De să va întâmpla cuiva nevoe de moarte și preotul acelui sat / nu să va afla acolea, ce va fi lipsind undeva, departe, sau va fi cumva și el bolnav, atuncea pentru nevoia morții, preotul din enoriia care va fi mai aproape, să aibă voe să-l ispoveduiască și să-l cuminece, și de va muri să-l și îngroape, pentru ca nu cumva să moară negrijit cu cĂ©lea ce să cad creștinului. Așijdirea și la botez. 2. Așijdirea pentru întâmplarea morții să cade preoților carii au enoriile lor aproape să dea unul altuia înștiințare când vor vrea să meargă undeva și va lipsi vreunul din enoriia lui și întracea / norie va veni cuiva ceasul morții, să vie preotul aceiialalte enorii să-l ispoveduiască și să-l cuminece. 3. Încăși de va lipsi preotul vreunii enorii întru care s-ar afla omul în cumpăna morții și preotul ceiialalte enorii fiind chiemat de oamenii bolnavului, pentru ca să-l ispoveduiască și să-l cuminece și el nu va vrea ... Antim Ivireanul - Scara aceștii cărticele Antim Ivireanul - Scara aceştii cărticele Scara aceștii cărticele de Antim Ivireanul Învățătura besericească la cĂ©le mai trebuincioase și mai de folos pentru învățătura preoților, acum într-aceasta chip tipărită în sfânta Mitropolie în Târgoviște, la anul de la Hristos 1710. Să să dea în dar preoților. Anthim cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Ungrovlahiei, preacinstit și exarh Plaiurilor. CucĂ©rnicilor preoți carii vă aflați în eparhia smereniei noastre, tuturor de obște, de la atotputĂ©rnicul Dumnezeu, vă rugăm milă, pace, sănătate, viiață curată și spăsenie sufletească, iară dela smereniia noastră molitvă, blagoslovenie și ertăciune. La aciastă stepănă înaltă a / arhieriei, întru carea au vrut dumnezeescul dar să ne sue, grija cea mai mare și mai aleasă ce avem, nu iaste alta fără numai chivernisirea besĂ©ricii și spăseniia sufletelor oilor noastre celor cuvântătoare, pentru carele avem datorie să priveghem zioa și noaptea, că avem să dăm seama, după cum zice Pavel apostolul; și după asemănarea începătoriului păstorilor Iisus Hristos, carele ș-au pus sufletul pentru noi să ne dăm și noi viiața pentru paza turmei noastre. Însă aciastă bună chiverniseală nu putem noi înșine să o săvârșim după cum să cade de / nu vom avea dinpreună ... Antim Ivireanul - La Dumineca Vameșului, cuvânt de învățătură ... nădĂ©jdia și dragostea și le-au sămânat în holda sfintei bisĂ©rici, adecă în adunarea și în inima celor credincioș. Și are datorie fieștecare creștin a le ținea și a le face, căci fără acĂ©ste trei bunătăț nu iaste cu putință nici cu un mijloc ... Antim Ivireanul - Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703 Antim Ivireanul - Dedicaţia din Noul Testament, tipărit la Bucureşti, în anul 1703 Dedicația din Noul Testament, tipărit la București, în anul 1703 de Antim Ivireanul Prealuminatului, înălțatului și bunului credincios domn oblăduitoriu a toată Țara Rumânească, Io Constantin Basarabă voevod, plecate închinăciuni. Întoarce-se pururea magnitul cătră polus; zboară spre înălțime focul; pleacă-se în sânul pământului piatra; aleargă apele în brațele mării; și în scurte cuvinte toate lucrurile cătră chendrul lor să pleacă. Deci dară de iaste așa, nu iaste nicidecum minune, de vreme ce acestui dumnezeesc Testament toate ce sunt în sânul credinciosului, iubitoriului de Hristos și creștinescului tău suflet, ca la un chendru firesc aleargă. Pentru ce? Că precum cĂ©le sfinte să cuvin sfinților și cĂ©le sfințite sfințiților, așa și cĂ©le creștinești, creștinilor să cuvin. Multe adevărate creștinești și de Dumnezeu plăcute și de suflete folositoare cărți, dentru ale mării-tale cheltuiale, spre folosul cel de obște, s-au dat; iară de cât toate mai folositoare de suflete și mântuitoare iaste aciasta a Noului Testament. Pentru că, de vrĂ©me, după cum zice fericitul Pavel, alt nu iaste Evangheliia, fără numai putĂ©rea lui Dumnezeu spre mântuire la tot ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CREȘTINĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 142 pentru CREȘTINĂ. ... mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism ... ... CREȘTINĂTÁTE s . f . Totalitatea creștinilor ( II 1 ) ; lumea creștină . - Creștin ... CREȘTINÉȘTE adv . Ca un creștin ( II 1 ) , în felul creștinilor . - Creștin ... dintre cei doisprezece discipoli ai lui Hristos . 2. Adept și propagator înflăcărat al unei idei , al unei doctrine etc . II. ( La sg . ) Carte de ritual creștin BAPTÍSM s . n . Doctrină și sectă creștină protestantă care consideră că botezul trebuie să fie acordat numai adulților creștini ce se căiesc de păcatul ... CREȘTINÁ , creștinéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face creștin CREȘTINÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) creștina și rezultatul ei . - V. ... CREȘTINÉSC , - EÁSCĂ , creștinești , adj . De creștin ( II 1 ) , privitor la creștinism . - Creștin ORTODOXÍE s . f . 1. Confesiune creștină care a păstrat neschimbate dogmele , tradiția , cultul și organizarea bisericească fixate prin cele șapte sinoade ecumenice ; p . ext . biserica ortodoxă ; religia ortodoxă . 2. Conformitate , concordanță cu principiile tradiționale ale doctrinei bisericii creștine ... PALEOCREȘTÍN , - Ă , paleocreștini , - e , adj . Vechi creștin . [ Pr . : - le - o - ] - Paleo - + creștin POCĂÍT , - Ă , pocăiți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se căiește . 2. S . m . și f . Adept al unei secte creștine apărute în Ungaria în jurul anului 1825 , care consideră pocăința mai presus de orice virtute ; p . gener . adept al unor secte religioase creștine , sectant . - V. Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||