|
|
||
|
Vezi și forma bază: COTA Vezi și:COTA, COTARE, PARTE, SUPRACOTĂ, CISLĂ, ECLIMETRU, NOMOGRAMĂ, PARIU, RĂSURĂ, RABAT, RATĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului COTĂ: COTA.
COTĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÓTĂ, cote, s.f. 1. Parte cu care cineva contribuie la formarea unui fond, la o cheltuială comună etc.; parte care îi revine cuiva în urma unei repartizări, a unei împărțeli etc. * (Ec.) Cota bursei = a) nivelul cursului la bursă; b) lista valorilor cotate la bursă. ** Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinație sau care este supusă unui anumit regim; p. ext. raport sau număr abstract care reprezintă această parte. 2. (ieșit din uz) Contribuție obligatorie pe care statul o impunea producătorilor și care consta în predarea unor cantități de produse dinainte stabilite la termenele și prețurile fixate de stat. * Cotă de întreținere = sumă de bani cu care fiecare dintre colocatari contribuie la cheltuielile comune de întreținere a imobilului respectiv. 3. (Concr.) Loc pe un teren, corespunzător unei altitudini marcate pe o hartă; nivel la care se află un loc, o construcție etc. * Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 4. Fiecare dintre valorile numerice ale dimensiunilor unui obiect reprezentat prin desen. 5. Ansamblu de semne, simboluri, cifre, litere care indică locul unor cărți, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-un inventar etc. - Din fr. cote.Sursa : DEX '98 CÓTĂ^2 s. f. haină largă purtată de preoții catolici. (< fr. cotte)Sursa : neoficial CÓTĂ^1 s. f. 1. parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună sau care îi revine în urma unei împărțeli. * parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinație; cotă-parte, participație. * contribuție obligatorie, în produse agricole, impusă producătorilor de către stat la termene și prețuri fixate de el. 2. document de referință care constată cursul valorilor înscrise la bursă^2, rezultate din cotațiile unei zile. o ă bursei = nivelul cursului valutar la bursă. 3. altitudine a unui punct față de nivelul mării; nivelul unei ape curgătoare. * nivelul la care navighează un submarin. 4. (mat.) a treia coordonată carteziană a unui punct din spațiu. * fiecare dintre dimensiunile unei piese, ale unei construcții indicate pe un desen. 5. semn în cifre și litere care arată locul unor cărți, documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă, a unei piese filatelice în cataloage sau reviste de specialitate. (< fr. cote, lat. quato)Sursa : neoficial CÓTĂ s. 1. v. altitudine. 2. (MET.) nivel, (înv.) măsură. (\~ele apelor Dunării.) 3. v. fixing. 4. cotă-parte = cotitate, (reg.) tain, (înv.) refenea. (Ce \~ îi revine?)Sursa : sinonime cótă s. f., pl. cóteSursa : ortografic CÓT//Ă \~e f. 1) Contribuție bănească la o acțiune comună; cotizație. 2) Cifră care indică o dimensiune pe un desen sau o diferență de nivel dintre două puncte. 3) mat. A treia coordonată carteziană. 4) topogr. Altitudine indicată pe o hartă. \~ absolută. \~ relativă. * \~a apelor nivelul unei ape curgătoare. 5) Indice în litere sau în cifre care arată locul ocupat de o carte, revistă, document etc. într-o bibliotecă. [G.-D. cotei] /Sursa : NODEX CÓTĂ^1 s.f. 1. Parte cu care contribuie cineva la o cheltuială comună; parte cuvenită în urma unei împărțeli. ** Parte dintr-un tot căreia i se dă o anumită destinație; cotă-parte, participație. * Cota bursei = lista valorilor cotate la bursă. 2. Altitudine a unui punct față de nivelul mării. * Cota apelor = nivelul unei ape curgătoare. 3. Distanța dintre un punct și un plan de referință. ** Dimensiune indicată pe un desen. 4. Semne în cifre și în litere care arată locul unor cărți, al unor documente etc. într-o bibliotecă, într-o arhivă etc. [< fr. cote, cf. lat.med. quota - în ce cantitate].Sursa : neologisme CÓTĂ^2 s.f. (Liv.) 1. Fustă țărănească. 2. Haină largă purtată de preoții catolici. [< fr. cotte].Sursa : neologisme cótă (-te), s.f. - Indice, parte. Fr. quote. - Der. cota, vb.; cotiza, vb., din fr. cotiser; cotizați(un)e, s.f. (contribuție voluntară, participație).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru COTĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru COTĂ. Paul Zarifopol - Creație și analiză Paul Zarifopol - Creaţie şi analiză Creație și analiză de Paul Zarifopol Cu răbdare profesorală, cu fină pătrundere și inteligentă cumpătare, definește și explică dl Ibrăileanu, în 32 de paragrafe substanțiale, caracterul și procedările literare a 22 de scriitori. Pentru a da o idee despre varietatea exemplelor cercetate, aleg câteva nume: Gide, Ionel Teodoreanu, Dostoievski, Marcel Prevost, Brătescu-Voinești, Proust, Spiridon Popescu, La Rochefoucauld, Agârbiceanu, Tolstoi... În fața vieții literare, dl Ibrăileanu a avut totdeauna o cumințenie senină de biolog. De aceea, tot ce scrie el odihnește de impresionismul iritat care ne domină cu exces, și cărul nimeni, cred, nu i-a rezistat atât de bine ca dânsul. Odihna aceasta e salutară; ea dă ocazie spiritului științific să tempereze subiectivismul literar. Nu-i vorba să reabilităm de mult trecuta critică științifică cu rigiditățile el naive, ci numai de obligația neînlăturabilă de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ... Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti Istoria Țării Rumânești de Constantin Cantacuzino Istoria Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci și apoi cine o au mai descălecat și o au stăpânit până și în vremile de acum s-au tras și stă Cuprins 1 Predoslovie 2 Numele aceștii țări den vechi cum îi era și cine o stăpâniia 3 Stăpânitorii și lăcuitorii aceștii Dachii. Cine au fost întâi 4 Traian Ulpie. Puindu-se împărat romanilor, au supus Dachia desăvârșit 5 De Dachia pe scurt iar voi mai arăta, cât zic că au fost de mare și cu ce părți s-au hotărât 6 Dupe ce au așezat Traian pre romani în Dachia, cum s-au ținut și pănă când tot așa au stătut 7 Vlahii de unde să zic vlahi, sau alt nume iar mai tot așa, căruia scriitoriu cum i-au plăcut puindu-le numele și mai ales de unde să trag ei 8 Dupre ce au rămas rumânii în dachia moșnĂ©ni, cât supt ascultarea împăraților romani au stătut și apoi la ce au mai ajuns 9 Hunii, au cum le zic alții unii, den cari ungurii să ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COTĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru COTĂ. COTÁ , cotez , vb . I . Tranz . 1. A însemna , a marca , a numerota potrivit unei anumite ordini . 2. A stabili cursul acțiunilor , titlurilor de creanță etc . ( la bursă ) . 3. Fig . A aprecia , a prețui , a evalua , a considera . 4. A înscrie , pe un desen tehnic , prin linii și cifre , dimensiunile obiectului ... COTÁRE , cotări , s . f . Acțiunea de a cota și rezultatul ei ; apreciere , prețuire , considerare . - V. cota ... moștenire etc . 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere , la o afacere etc . , dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu ; ( concr . ) cota respectivă care revine fiecărui participant . II. 1. Regiune ( geografică ) , ținut ; loc ; țară . 2. Margine , latură , extremitate a unui lucru , a corpului ... SUPRACÓTĂ , supracote , s . f . Cotă suplimentară ( de bani , de produse etc . ) care îi revine cuiva sau care este datorată de cineva . - Supra - + CÍSLĂ , cisle , s . f . ( În orânduirea feudală ) 1. Cotă - parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr - o sumă plătită cin comun ; repartizare a dărilor fixată de obștea satului , proporțional cu averea fiecăruia . 2. Întrunire , sfat ( sătesc ) , adunat de obicei pentru stabilirea cislei ( ECLIMÉTRU , eclimetre , s . n . Instrument topografic care servește la determinarea distanței zenitale a unui punct sau a diferenței de nivel între două zone NOMOGRÁMĂ , nomograme , s . f . ( Mat . ) Reprezentare grafică în plan , folosind linii sau puncte cotate , a unei relații dintre două sau mai multe mărimi variabile , cu ajutorul căreia se pot determina rapid valorile unei mărimi în funcție de valorile cunoscute ale celorlalte mărimi care intră în relația PARÍU , pariuri , s . n . 1. Convenție prin care fiecare dintre persoanele care susțin lucruri contrare într - o dispută se obligă să ofere o compensație materială celui care se va dovedi că are dreptate ; rămășag , prinsoare . 2. Joc de noroc , în special la cursele de cai , constând dintr - o miză care dă dreptul participantului câștigător la o cotă din totalul sumelor mizate de cei care au RĂSÚRĂ^3 , răsuri , s . f . Cotă adițională la dări , în țările românești , în sec . XVIII - XIX , din care se făcea plata dregătorilor . - Et . nec . Cf . %rade . % RĂSÚRĂ^2 , răsuri , s . f . 1. ( Bot . ) Măceș . 2. ( Entom . ) Larvă de efemeră . - Et . nec . RĂSÚRĂ^1 , răsuri , s . f . ( Rar ) Răzătură . - Ras ^2 + suf . - RABÁT , rabaturi , s . n . Reducere de preț față de prețul cu amănuntul al mărfii . ( În sintagma ) Rabat comercial = parte din prețul de vânzare cu amănuntul , stabilită ca o cotă procentuală , destinată să acopere cheltuielile de circulație și să asigure beneficii organizațiilor comerciale ; adaos RÁTĂ , rate , s . f . 1. Cotă , parte eșalonată care urmează a fi vărsată sau distribuită , la un termen dinainte fixat , în contul unei datorii sau al unei obligații . 2. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă și suma împrumutată . Rată a finanțării interne = raportul dintre sursele de autofinanțare și valoarea Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||