Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ANTURAJ, BATALION, BULUC, ESCADRON, HANSĂ, PLUTON, ROATĂ, SOCIETATE ... Mai multe din DEX...

COMPANIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

COMPANÍE^1, companii, s.f. 1. Tovărășie, însoțire. * Damă (sau doamnă) de companie = persoană angajată îngrijească de o persoană bătrână sau bolnavă sau ca -i țină de urât. 2. Grup mic de persoane care-și petrec vremea împreună; societate. 3. Mare întreprindere constituită sub formă de societăți (industriale, comerciale, de transport). - Din fr. compagnie.

Sursa : DEX '98

 

COMPÁNIE^2, companii, s.f. Subunitate militară mai mare decât plutonul și mai mică decât batalionul. * Companie de onoare = denumire a unei companii^2 care îndeplinește rolul de gardă de onoare. - Din fr. compagnie, it. compagnia.

Sursa : DEX '98

 

COMPÁNIE s. (MIL.) (înv. și pop.) roată.

Sursa : sinonime

 

COMPANÍE s. v. anturaj.

Sursa : sinonime

 

COMPÁNIE^2 s. f. subunitate militară care intră în compunerea batalionului. (< rus. companniia, fr. compagnie, it. compagnia)

Sursa : neoficial

 

COMPANÍE^1 s. f. 1. însoțire, tovărășie. 2. grup de persoane care-și petrec timpul, care se distrează împreună; societate, anturaj. 3. întreprindere capitalistă organizată sub forma societăților industriale, comerciale, de transport etc. (< fr. compagnie, /3/engl. company)

Sursa : neoficial

 

companíe (tovărășie, societate economică) s. f., art. companía, g.-d. art. companíei; pl. companíi, art. companíile

Sursa : ortografic

 

compánie (mil.) s. f. (sil. -ni-e), art. compánia (sil. -ni-a), g.-d. art. compániei; pl. compánii, art. compániile (sil. -ni-i-)

Sursa : ortografic

 

COMPANÍ//E \~i f. 1) Grup de persoane unite prin relații de prietenie. 2) Reuniune de persoane care își petrec timpul liber împreună; societate. 3) Întreprindere comercială sau industrială cu un statut propriu; societate. [Art. compania; G.-D. companiei; Sil. -ni-e] /compagnie, engl. company

Sursa : NODEX

 

COMPÁNI//E \~i f. Subunitate militară mai mare decât plutonul și mai mică decât batalionul (sub ordinele unui căpitan). [Art. compania; G.-D. companiei; Sil. -ni-e] /compagnie

Sursa : NODEX

 

COMPANÍE^1 s.f. Însoțire, tovărășie. * (În trecut) Damă de companie = Persoană angajată (într-o familie burgheză) pentru a îngriji o persoană bătrână sau bolnavă. 2. Grup de persoane care-și petrec timpul împreună, care se distrează împreună. 3. Societate pentru exploatarea ținuturilor coloniale. ** Întreprindere comercială (de tip capitalist) recunoscută de legi ca persoană juridică; societate comercială. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. compagnie, it. compagnia].

Sursa : neologisme

 

COMPÁNIE^2 s.f. Subunitate (la infanterie sau la alte arme speciale) care intră în compunerea batalionului. [< fr. compagnie, cf. it. compagnia].

Sursa : neologisme

 

compáníe (-íi), s.f. - 1. Subunitate militară mai mare decît plutonul și mai mică decît batalionul. - 2. Tovărășie, însoțire. - 3. Grup mic de persoane care își petrec vremea împreună, societate. Mare întreprindere constituită sub formă de societăți. - Var. (înv.) cumpanie. Mr. cumbanie. It. compagnia (sec. XVIII) și apoi din fr. compagnie. S-a specializat în compánie "companie militară" și companíe, cu toate celelalte sensuri ale cuvîntului sp. sau fr. - Der. companist, s.m. (înv., negustor asociat companiei comercianţilor greci din Trans., sec. XVIII); companion, s.m. (tovarăș), înv.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru COMPANIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 65 pentru COMPANIE.

Gheorghe Asachi - Capra, giunca și oaia, în companie cu leul

... Gheorghe Asachi - Capra, giunca şi oaia, în companie cu leul Capra, giunca și oaia, în companie cu leul de Gheorghe Asachi Capra, oaia și o giuncă Cu un leu foarte cumplit, Care domnea în o luncă, Între ii s-au învoit ...

 

Emil Gârleanu - Frați

... în marșuri, mergând voinicește, totdeauna zâmbind, și-ți trecea orice osteneală. Rar soldat și prieten credincios ca Stan Petre!... Acum câteva zile, intrând dimineața în companie, îi ieși cornistul înainte; cu glasul încet de lacrimi, îi spuse că peste noapte dusese pe frate-său la spital. Îl cuprinsese o căldură grozavă ...

 

Ion Luca Caragiale - Baioneta inteligentă

... supărat, înjurând strajnic pe ciocoi. A doua zi, dis-de-dimineață, am auzit goarna, m-am îmbrăcat repede și m-am dus la companie: am luat o pușcă bătrână, care clănțănea din toate încheieturile când umblam; mi-am încins centuronul cu patrontașul peste palton, și am plecat prin lapoviță ... nespus. A trecut pe dinaintea noastră ca o vedenie himerică. Încă târziu se auzeau în depărtare huiduituri tocmai pe la Piața Teatrului. Noi eram companie de elită. Eu stam postat peste drum de Crețulescu, aproape de palat, între doi armeni foarte borțoși, unul basmangiu pe Podul Tîrgului-de-afară, și ...

 

Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană

... ce fiecare din lectorii care au mers des la teatru își va fi făcut în parte. Tot ce putem însă zice, deocamdată, este că această companie, privită din puntul de vedere al personalului din care se compune, diferă mult din cele ce am avut pînă acum și putem zice că dacă ... succesul operilor sale. Plecînd de la acest punct de vedere, vom arăta acum lectorilor noștri care este profitul ce poate să tragă impresariul dintr-o companie îndoită și care sunt acelea ce privește pe publicul amator de teatru. Un impresariu care posedă două primadone, doi tenori și doi baritoni are un ...

 

Nicolae Filimon - Influența cometului asupra artiștilor de la opera italiană

... și că, după atîtea suferințe, abia puseră și ei mîna pe un impresariu cumsecade, care făcu orice sacrificiu spre a se aduce o companie bună, și numaidecît se amestecă în treaba aceasta, făcînd o atît de mare revoluțiune în talentele virtuoșilor artiști, încît chiar impresa nu poate să-i ... secondul ordin și galbeni șaptezeci și doi pentru cele de al treilea, răspunși înainte, ca în nici una din părțile lumei. Iată, în fine, faimoasa companie de operă pentru care sărmanul amploaiat se vede silit a plăti biletul de intrare cu prețul aproape îndoit de ceea ce se plătește ...

 

Ion Luca Caragiale - Operă națională

... totul nou. Se zice, eu nu pot afirma cu siguranță, că în străinătate primadone bune ar fi plătind pe o camerieră sau o damă de companie mai mult decât plătește teatrul nostru pe o primadonă. Se înțelege că dama de companie sau cameriera joacă acolo rolul și de secretar intim — o misiune delicată, unde se cer adesea calități și fineți de stil deosebit. Ce rușine ...

 

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român

Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român Congresul Cooperativ Român de Ion Luca Caragiale 1893 ȘEDINȚA DE INAUGURARE Ședința solemnă de deschidere a congresului se începe la orele 1 d.a. sub președinția dlui Dem. Buteulescu, prezenți fiind 1000 de membri cooperatori. PREȘEDINTELE , în termeni foarte frumoși, salută și felicită pe membrii congresului pentru patriotismul cu care sau grăbit a veni să aducă luminile lor în această mare chestiune: protecționismul național. D-sa termină arătând foloasele cooperațiunii: cooperațiunea trebuie să fie pentru toți românii cu minte o idee fixă. Se intră în ordinea zilei. D. MOCEANU , delicatese și comestibile român, cu vervai cunoscută, ține pentru protecționism un discurs foarte sărat și foarte gustat: vorbelei merg ca untul și bine cântărite și socoteala fără cusur. (Aprobări în tot publicul.) DIRECTORUL fabricii Lemaiâtre, un om cu multă greutate, e de aceeași părere. D-sa crede că fierul trebuie bătut pânăi cald, că nu trebuie lăsat guvernul în pace: până nu va admite protecționismul și nu va turna legi pe acest tipar, trebuie ciocănit mereu. (Aplauze.) UN GUVERNAMENTAL LIBER-SCHIMBIST : Luați seama: vrea să ne potcovească! (Râsete și sâsâituri.) D. IORDACHE IONESCU din Șelari, prezidentul „Spumei de drojdiiâ€�, societatea ...

 

Ion Luca Caragiale - La Moși

Ion Luca Caragiale - La Moşi La Moși de Ion Luca Caragiale 1900 Vagoane de tramvai galbene și albastre, tramcare, trăsuri boierești, căruțe mitocănești și biciclete și lume multă pe jos... De pe atâtea strade și căi, ca de pe atâtea brațe ale unui fluviu uriaș, se varsă ca-ntr-o mare zgomotoasă, pe bariera de la capul podului Târgului de Afară, valuri peste valuri de omenire. Precum este greu să se mai întâlnească două picături de apă o dată ce au apucat să intre fiecare după soarta ei în largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n picioare, treizeci și patru de persoane suferind foarte ...

 

Nicolae Filimon - Despre teatrul italian. Impresiuni din sezonul anului 1858

... sute ducați pe an peste ceea ce să da antreprenorilor de operă pînă acum, eram în drept a crede că vom avea o companie mult mai bună decît cele ce am avut mai nainte. Credeam și aveam tot dreptul a crede că publicul nostru va fi scutit ... arate omenirei pînă la ce grad poate să ajungă violarea cînd este protejată. El dară, în loc de artiști de prima forță, ne dete o companie compusă de artiști de aceia care se aud numai în teatrele de a treia clasă din Italia; în loc de un repertoriu compus ...

 

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului

Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului de Daniil Scavinschi Informații despre această ediție Fragmente Dar precum culegînd roze sau strîngînd faguri de miere Omul nu poate să scape de a ghimpului durere. Astfel și drumul acesta făcut pentru sănătate Din tovarăși mai nici unul n-au scăpat de greutate. Căci sosind la Dealul-Doamnei, caii cad de grea povară Deci, ca să se mai răsufle, boi la trăsuri se-njugară. Toți încep atunci pedestri la deal să călătorească Ca peregrinii ce pleacă la Sinai să se spăsească. Pe coasta acestui mare și bogat în veacuri munte O stînă de oi se află cu turme la număr multe. Acolo nevinovata a oițelor zbierare Și prostatica în bucium a păstorilor cîntare Fac a veacului de aur plăcuta închipuire, Unde gustă călătorul mîngîioasă liniștire. Acolo sosind cu toții obisiți de osteneală Și pătrunși de-acea frumoasă și romantică priveală Stătură și pe verdeață începură a se pune Puterile-nprăștiate voind iarăși să le-adune. Întru această plăcută și-aleasă soțietate Primit aflîndu-mă și eu din a soartei ...

 

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă

Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă Palatul lui Duca-vodă de Alecu Russo mai 1842 Amice, îți scriu dintr-o ruină care odinioară a fost palat domnesc: de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă dormind câțiva călugări în compania buhnelor. Am venit să vizitez palatul lui Duca-vodă în Cetățuie, și iată ce-am găsit: Acest fost palat, ridicat spre partea zidului din față cu Iașii, este întreg de piatră, cu bolți de cărămidă. El nu întrunește proporțiile arhitecturale care dau unei clădiri aspectul de monument, dar posedă un ce misterios, care spune multe imaginației. Ferestrele, prea mici, sunt împrăștiate fără nici o simetrie pe fațada lui, însă pe timpul luptelor, atunci când românul era totdeauna cu zilele în mână, locuințele aveau nevoie mai mult de metereze decât de ferestre largi. Înălțimea lui e ca de două rânduri, dar numai unul, adică cel de sus, apare ochilor, căci partea mijlocie cuprinde tainițe întunecoase, iar sub acestea vin beciuri săpate în pământ. O scară de vreo 12 lespezi, strâmtă și lipită de peretele dinafară al palatului, duce pe un balcon mic, sub care se ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMPANIE

 Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru COMPANIE.

ANTURAJ

ANTURÁJ s . n . Totalitatea persoanelor care constituie mediul social particular al cuiva , care înconjoară în mod obișnuit pe cineva ; mediul , compania , societatea în care trăiește

 

BATALION

BATALIÓN , batalioane , s . n . Unitate militară formată din mai multe

 

BULUC

BULÚC , bulucuri , s . n . 1. Număr mare de oameni strânși la un loc ; droaie , gloată . 2. ( În vechea organizare a armatei din țările românești ) Unitate militară tactică formată din mercenari , care corespundea aproximativ efectivului unei companii ; bulucbășie ; p . ext . ceată de oameni

 

ESCADRON

ESCADRÓN , escadroane , s . n . Subunitate a unui regiment de cavalerie , corespunzând unei companii de infanterie sau unei baterii de artilerie . [ Var . : scadrón s .

 

HANSĂ

... HÁNSĂ , hanse , s . f . Asociație , companie

 

PLUTON

PLUTÓN^1 , plutoane , s . n . 1. Subunitate militară mai mică decât compania , alcătuită din trei sau patru grupe . 2. Grup compact și omogen de concurenți sportivi care se află într - o anumită poziție pe parcursul unei curse de alergări , caiac - canoe , ciclism etc . [ Var . : ( pop . ) plotón s . n . ] - După fr . peloton , it . plotone . PLUTÓN^2 , plutoni , s . m . Corp de roci magmatice , în general de dimensiuni mari , fixat prin intruziune în masa unor straturi

 

ROATĂ

ROÁTĂ^2 , roate , s . f . ( Înv . ) Unitate militară cu un efectiv aproximativ egal cu cel al unei companii . ROÁTĂ^1 , roți , s . f . 1. Cerc de metal sau de lemn , cu spițe sau plin , care , învârtindu - se în jurul unei osii , pune în mișcare un vehicul . 2. ( Tehn . ) Organ de mașină sau ansamblu unitar de piese în formă de cerc , care se poate roti în jurul unei axe proprii . 3. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . asemănătoare cu roata ( 1 ) , având diverse întrebuințări . 4. Obiect fabricat , aranjat sau legat în formă de roată ( 1 ) , de cerc , de disc . Roată de cașcaval . Roată de frânghie . 5. Figură pe care o formează mai multe ființe sau lucruri așezate în formă de cerc . 6. Mișcare circulară ; învârtitură , răsucire , rotocol . 7. Instrument de tortură și execuție de formă circulară , folosit în evul mediu . [ Pl . și :

 

SOCIETATE

... afaceri alcătuită pe baza unor investiții de capital , în vederea obținerii unor beneficii comune . 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp împreună ; tovărășie , companie