Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:NEGUSTORI, NEGUSTORIȚĂ, NEGUSTORESC, NEGUSTOREȘTE, NEGUSTORIME, BURTĂVERDE, NEGUSTORAȘ, NEGUSTOREASĂ, NEGUSTORIE, SCĂUNAȘ ... Mai multe din DEX...

NEGUSTOR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NEGUSTÓR, negustori, s.m. Persoană care se ocupă cu comerțul (particular); comerciant. [Var.: (înv. și reg.) neguțătór s.m.] - Lat. negotiatorius sau - neguța + suf. -tor.

Sursa : DEX '98

 

NEGUSTÓR s. v. comerciant.

Sursa : sinonime

 

negustór s. m., pl. negustóri

Sursa : ortografic

 

NEGUSTÓR \~i m. Persoană care se ocupă cu comerțul particular; comerciant. /<lat. negotiatorius

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru NEGUSTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 113 pentru NEGUSTOR.

Mihai Eminescu - Cum negustorii din Constantinopol

Mihai Eminescu - Cum negustorii din Constantinopol Cum negustorii din Constantinopol de Mihai Eminescu Cum negustorii din Constantinopol Întind în piață diferite mărfuri, Să ieie ochii la efenzi și popol, Astfel la clăi de vorbe eu fac vârfuri De rime splendizi, să le dau de trampe, Sumut o lume ș-astfel ochii lor fur. Dactilu-i cit, troheele sunt stambe, Și-i diamant peonul, îndrăznețul. Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe, Și mare n-o să vi se pară prețul: Nu bani vă cer, ci vremea și auzul. Aprinde-ți pipa și așază-ți jețul La gura sobei, cum o cere uzul; Citește cartea ce îți cade-n mână Și vezi de nu-i mărgăritar hurmuzul, Ce-n mână-l ai de-acum o

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... piele neagră, prin mănușa căruia își ține petrecută bine mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită ... drept în față-i pe peron. Fluierul întâi... Apoi numaidecât al doilea... Frânele se desfac... Trenul a pornit. Domnul intră în cupeu după negustor, care s-a dezbrăcat de șubă și șade cu sacul pe mână. — Bonsoar, zice domnul. — Bonsoar, răspunde negustorul. Și domnul se ... până la Mărășești. — Vezi?... După daraveri... — Da, după daraveri. Dar dv.? — Tot după daraveri. Conductorul... Taie biletul domnului și întinde mâna cătră negustor... — 753, zice omul, care pare că deja moțăie, și pune mâna în buzunar să arate carta... Conductorul salută și pleacă. — Aveți cartă permanentă ... Ploești, domnilor!... Domnul din coridor dă discret biletul său... și reintră în cupeu, trăgând ușa cu multă băgare de seamă ca să nu deranjeze pe negustor, care are probabil intenții să ațipească. — Puteți umbla cât de tare, zice omul culcat; nu dorm. Unde pot eu dormi?... Mă lasă să dorm ...

 

Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite

... a umblat și nu umblă după reclamă; și să venim d-a dreptul la fapt — faptul va vorbi de sine. Iată. Un negustor econom de vite a mers la Cocioc să cumpere un taur de prăsilă de rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel ...

 

Ion Luca Caragiale - Politică și delicatețe

... 1897 Istoria e adevărată și merită povestită. Într-un oraș mare de provincie, sau mai bine într-o capitală mică, numele nu importă, este un negustor băcan foarte deștept, partizan hotărât și neascuns al conservatorilor. Colectiviștii nu-l puteau suferi personal, însă n-aveau ce-i face, de vreme ce băcănia ... nostru și-l interpelează foarte grav. - Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da. - Dă-i arvuna înapoi! - De ce? - Fiindcă nu face tocmai d-un negustor, de unul d-ai noștri, să-ți dai casa la ciocoi. - Da nu sunt d-ai dv. de loc; mă iertați; eu sunt conservator. - O ... Care boieri? - Nu spui. - Dacă nu spui, n-am icre. Dar baba, mai deșteaptă decât ungureanul, face un semn discret, trage la o parte pe negustor și-i șoptește încet: - Măiculiță, sunt de la conul Iancu; da să nu care cumva să-i spui că ți-am spus, că mi-a ...

 

Ion Creangă - Păcală

... Păcală Păcală de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 februarie 1885 Un negustor, umblând prin mai multe sate și orașe, ca să cumpere grâu, păpușoi și altele, într-o zi ajunse la un pod și când era să ...

 

Ion Luca Caragiale - La conac

... Drum bun, flăcăule! - Șidumitale! - Bine că te-ntâlnii!... Mi-e urât să fiu singur, mai ales la drum. Călătorul după chip și port e un negustor, vreun orzar ori cirezar, de cari umbla pân sate după daraveri; un roșcodan grăsuliu, cu fața vioaie; cârn și pistrui; dar om plăcut la înfâțișare ...

 

Ion Luca Caragiale - Jertfe patriotice

... Dumnezeu! zice nenea Niță; ar fi păcat... - Da, dar vorba e: să poate? Însă dumneata, care ești altfel de om, om cu dare de mână, negustor, de, dumneata nu face pentru ca să te bagi unde să bagă dumnealor. D-aia a și împărțit Dumnezeu trebile pe pământ: unul ...

 

Anton Pann - Norocul și mintea

Anton Pann - Norocul şi mintea Norocul și mintea de Anton Pann Să pricea odată Norocu-n cuvinte Cu prealăudata și-nțeleapta Minte, Zicînd că el este ce pricinuiește Binele și răul la cine voiește. Mintea zicea iară că : -Fără de mine Nu să poate omul să aibă vrun bine; Cînd sînt eu cu dînsul, d-ar avea și rele, Le trece-n răbdare, nu i să par grele. Norocu-mprotivă-ncepe iar să zică, Mintea, d-altă parte, nu să lasă mică, Din vorbă în vorbă Norocul îndată De necaz și ciudă vru Mintea să bată. Dacă văzu Mintea că nu să-nțelege Ș-o s-ajungă treaba pînă la ciomege, Zise : -O Noroace ! ce trebuie ceartă S-avem ca nebunii și vorbă deșartă ? Noi un om s-alegem și, intrînd într-însul, Vrednicia-n faptă s-arătăm cu dînsul. Așadar d-această amîndoi voiră Ș-un om să găsească să călătoriră. Mergînd împreună, întîlnesc în cale Un om păzind capre în jos pe o vale. Văzîndu-l, Norocul stă în loc, vorbește : -Să mergem departe ce ne trebuiește? Iată domnișorul care mă așteaptă Să-mi arăt cu dînsul vrednicia-n faptă. Și te uită numai că nu-n ...

 

Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri)

Vasile Alecsandri - Rada (Alecsandri) La cea casă mare Cu ferești în soare, Multe buți de toate Se lovesc în coate, Buți mari, ne-ncepute De câte cinci sute, [1] Ș-altele mai mici De-o sută și cinci. La cea casă mare, Cu ferești în soare Vinu-i bun și rece, Mult vinaț se trece Că-l vinde Rădița, Rada crâșmărița, Și-l beau cazaclii, [2] Negustori de vii. Iar unul din ei, Căpitan Matei, Cazacliu bătrân Și cu moartea-n sân, La Rada căta, Din suflet ofta Și-apoi cuvânta: ,,Rado, Rădișoară, Mândră viișoară! Ia-mă tu pe mine Că te-oi ținea bine Și ți-oi da eu ție Ruble chiar o mie, Papuci în badii Aduși din Indii, [3] Blană lungă, moale, Cu samur în poale, Și un așternut Cu aur țesut." Rada mi-l vedea Și îi răspundea: ,,Căpitan Matei, Mă vrei, nu mă vrei, Cât ești de bogat Nu mi-i fi bărbat, Că ți-e barba sură Și n-ai dinți în gură. Bărbat oi lua Care s-a afla Dunărea să-noate Ridicând din coate, În picioare stând, Buzdugan purtând." Nime nu s-afla Care cuteza Din cei cazaclii Negustori ...

 

Ion Luca Caragiale - Leac de criză

Ion Luca Caragiale - Leac de criză Leac de criză de Ion Luca Caragiale Cu cât se accentuează criza aceasta economică și finanțiară, care ne bântuie de atâta vreme fără s-avem speranță a scăpa așa de curând, cu atât mi se lămurește mai bine amintirea lucrurilor de, pe vremea războiului din urmă ruso-româno-turc. N-am pretenția să pricep economia politică și, prin urmare, nu voi căuta să fac vreo paralelă între starea actuală economică și starea în care se afla țara noastră până în ajunul marelui război. Știu însă că lumea toată se plângea tot așa de amar ca și astăzi de lipsa banilor pe piață. O sumă de negustori mari scrâșneau, văzându-și apropiata cădere; iar cât despre negustorii mici, aceia erau mai leșinați decât muștele apucate pe neașteptate de o toamnă aspră și timpurie d-abia își mai trăgeau sufletul. Când ajunsese criza în toiul ei și lumea era cuprinsă de ultima deznădejde, iată că se declară războiul. M-am dus la un prieten, băcan mare, la poziție principală în Podul Mogoșoaii; îl știam la marginea prăpastiei: faliment sigur în negoț și casele, care erau proprietatea nevestii, ipotecate cu vârf. — Ai auzit? ...

 

Alecu Donici - Norocul în vizită

... să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare? De-ndată s-au văzut puternica-i lucrare: Căci unul dintre frați fiind cam negustor, Deși nainte el la toate păgubea, Acum orice vindea Pe loc agonisea folos însemnător Și banii aduna din zi în zi cu spor. Al doilea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NEGUSTOR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 83 pentru NEGUSTOR.

NEGUSTORI

... pop . ) A cumpăra și a vinde o marfă pentru a realiza un profit ; a practica meseria de negustor

 

NEGUSTORIȚĂ

... NEGUSTORÍȚĂ , negustorițe , s . f . ( Rar ) Negustoreasă . - Negustor

 

NEGUSTORESC

... NEGUSTORÉSC , - EÁSCĂ , negustorești , adj . 1. Care se referă la negustori , care este alcătuit din negustori , specific negustorilor , de negustor . 2. Care ține de comerț , privitor la comerț ; comercial . - Negustor

 

NEGUSTOREȘTE

... NEGUSTORÉȘTE adv . Ca un negustor , în felul negustorilor . - Negustor

 

NEGUSTORIME

... NEGUSTORÍME s . f . Mulțime de negustori ; tagma , breasla negustorilor . - Negustor

 

BURTĂVERDE

... BURTĂVÉRDE s . m . invar . 1. ( Ir . ) Burghez ; negustor

 

NEGUSTORAȘ

... NEGUSTORÁȘ , negustorași , s . m . Diminutiv al lui negustor . - Negustor

 

NEGUSTOREASĂ

... NEGUSTOREÁSĂ , negustorese , s . f . Femeie care se ocupă cu comerțul ( particular ) ; soție de negustor ; negustoriță . [ Var . : ( înv . și reg . ) neguțătoreásă s . f . ] - Negustor

 

NEGUSTORIE

... și cumpărarea lor ; schimb de produse sub formă de vânzare - cumpărare ; negoț , comerț ( particular ) . 2. Afacere , întreprindere comercială . [ Var . : ( înv . și reg . ) neguțătoríe s . f . ] - Negustor

 

SCĂUNAȘ

... SCĂUNÁȘ , scăunașe , ( 1 ) s . n . , scăunași , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Scăunel . 2. S . m . ( Înv . ) Negustor de vite sau de cereale ; colector ( de produse alimentare ) ; comisionar ( al unui negustor

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...