|
|
||
|
Vezi și forma bază: CAPSA Vezi și:CAPSAT, CAPSA, CAPSARE, CAPSATOR, CAPSULĂ, CARTUȘ, PERCUTA, PETIȚĂ, VITRIT ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CAPSĂ: CAPSA.
CAPSĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CÁPSĂ, capse, s.f. 1. Dispozitiv de metal utilizat la legarea unor hârtii, la consolidarea unei butoniere, la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte etc.; buton (2). 2. Mic căpăcel sau tub metalic umplut cu o materie explozivă, folosit la armele de foc, în mine etc. pentru a provoca explozia unei încărcături. * Expr. (Fam.) A fi cu capsa pusă = a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos. 3. Capsulă (4). 4. (Elt.) Rondelă metalică izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului. - Din lat. capsa, germ. Kapsel.Sursa : DEX '98 CÁPSĂ s. v. cutie.Sursa : sinonime CÁPSĂ s. 1. (reg.) patentă. (\~ de încheiat un veșmânt.) 2. buton. (\~ la mănuși.)Sursa : sinonime cápsă s. f., g.-d. art. cápsei; pl. cápseSursa : ortografic CÁPS//Ă \~e f. 1) Dispozitiv alcătuit din piese care se îmbucă una în alta, utilizat la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte. 2) Inel de metal cu care se întăresc marginile unei găuri pentru șireturi. 3) Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive. \~ detonantă. 4) Piesă din sârmă răsucită care serveşte la fixarea mai multor hârtii împreună. 5) el. Rondelă izolată de soclul becului, care face legătura cu unul dintre capetele filamentului. /<lat. capsa, germ. KapselSursa : NODEX CÁPSĂ s.f. 1. Dispozitiv de închidere făcut din piese care se îmbucă una în alta și care serveşte la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte. 2. Inel metalic cu care se întăresc marginile unei butoniere, ale unei găuri pentru șireturi etc. 3. Piesă (de sârmă) cu care se prind mai multe hârtii, foile unei cărți etc. 4. Mic tub de metal umplut cu o materie fulminantă, care se foloseşte la armele de foc, la mine etc. pentru a face să explodeze încărcătura. 5. Capsulă (4). [< lat. capsa, cf. germ. Kapsel].Sursa : neologisme CÁPSĂ s. f. 1. dispozitiv de închidere din piese care se îmbucă una în alta la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte; buton (II, 1). 2. inel metalic cu care se întăresc marginile unei butoniere, ale unei găuri pentru șireturi etc. 3. piesă cu care se prind hârtii, foile unei cărți etc. 4. mic tub metalic umplut cu o materie fulminantă la armele de foc, la mine etc. pentru a produce impulsul inițial necesar explodării încărcăturii o (fam.) a fi cu ă pusă = a fi nervos, gata de ceartă. 5. rondelă metalică izolată la soclul becului, care face legătura cu unul din capetele filamentului. (< lat. capsa, germ. Kapsel)Sursa : neoficial cápsă (-se), s.f. - 1. Căpăcel metalic umplut cu materie explozivă, la armele de foc. - 2. Capsulă, capac metalic. - 3. Buton de presiune. - Germ. Kapsel (DAR) sau ngr. ????, din lat. capsa. - Der. capsa, vb. (a prinde cu capse); capsălar, s.n. (înv., cutie unde se păstrează capsule). Este dublet al lui capsulă, din fr. capsule.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAPSĂRezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru CAPSĂ. ... CAPSÁT^2 , - Ă , capsați , - te , adj . Prins în capse , cu capse . - V. capsa . CAPSÁT^1 s . n . Faptul de a capsa . - V. capsa CAPSÁ , capsez , vb . I . Tranz . 1. A prinde ceva cu ajutorul unor capse . 2. A echipa , a prevedea cu o ... CAPSÁRE , capsări , s . f . Acțiunea de a capsa . - V. capsa ... CAPSATÓR , capsatoare , s . n . Dispozitiv de birou folosit pentru prinderea foilor de hârtie cu ajutorul capselor . - Capsa CAPSÚLĂ , capsule , s . f . 1. Tip de fruct uscat , uneori divizat în mai multe loji și având numeroase semințe , care , la maturitate , se deschide de la sine , punând semințele în libertate ; măciucă ( 3 ) , măciulie ( 2 ) . 2. înveliș al unor organe și organisme inferioare . Capsulă bacteriană . 3. Mic înveliș solubil , făcut din amidon , gelatină sau cheratină , care conține diferite medicamente pulverulente cu gust neplăcut , pentru a putea fi înghițite mai ușor . 4. Vas făcut dintr - un material rezistent la căldură , în care se încălzesc , în laborator , diverse substanțe ; capsă ( 3 ) . 5. Mic cilindru metalic care conține bioxid de carbon sub presiune , servind la prepararea unei băuturi gazoase în sifoane speciale . 6. Cutie cu capac care se deformează sub acțiunea variațiilor presiunii atmosferice ( constituind partea sensibilă a unor barometre ) . 7. ( În sintagma ) Capsulă telefonică = cutiuță care conține ( într - un aparat telefonic ) un microfon sau un receptor . 8. Capac de tinichea cu care se astupă sticlele de bere , de apă minerală etc . 9. ( În sintagma ) Capsulă cosmică = compartiment etanșeizat al navei spațiale capabil să se desprindă de restul vehiculului și să coboare pe un corp CARTÚȘ , cartușe , s . n . 1. Tub metalic sau de carton prevăzut cu o capsă , cu material exploziv și cu proiectil sau cu alice , care servește ca muniție pentru armamentul portativ ; patron ^1 . 2. Ornament sculptat sau gravat ( în formă de sul desfăcut parțial ) pe care se scriu inscripții , monograme etc . 3. Textul încadrat pe o pagină ( pe care se află și texte neîncadrate ) ; ornament care încadrează un text tipărit . 4. Cutie paralelipipedică de carton care conține un anumit număr de pachete de ... PERCUTÁ , percutez , vb . I . Tranz . 1. A izbi capsa unui cartuș , a unui focos etc . cu percutorul pentru a provoca aprinderea încărcăturii . 2. A examina un bolnav prin ... PETÍȚĂ , petițe , s . f . Capsă care se folosea la armele de foc de tip VITRÍT s . n . 1. Component principal al cărbunilor , negru , lucios și compact . 2. Material sticlos folosit ca izolant între soclul becurilor electrice și |
||