Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎMPUȘCĂTURĂ, DESCĂRCA, FITIL, ÎMPUȘCARE, ÎNCĂRCARE, ȘARJĂ, ALIMBA, AMORSĂ, APRINZĂTOR, ARIMA ... Mai multe din DEX...

ÎNCĂRCĂTURĂ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNCĂRCĂTÚRĂ, încărcături, s.f. 1. Încărcare. 2. (Concr.) Ceea ce transportă sau poate transporta un vehicul, un vapor sau o ființă. ** Cantitate de explozibil cu care se încarcă o armă de foc; proiectilul introdus în armă. ** Explozibil introdus într-o gaură de mină. ** Materii prime și auxiliare introduse într-un vas, într-un recipient sau într-un cuptor în vederea desfășurării unui proces de fabricație. 3. Capacitate de încărcare. - Încărca + suf. -ătură.

Sursa : DEX '98

 

ÎNCĂRCĂTÚRĂ s. 1. (înv.) podvadă. (\~ dintr-un vehicul.) 2. v. povară. 3. v. tonaj. 4. v. umplutură. 5. furnal. (\~ introdusă într-o gaură de mină.)

Sursa : sinonime

 

încărcătúră s. f., g.-d. art. încărcătúrii; pl. încărcătúri

Sursa : ortografic

 

îNCĂRCĂTÚR//Ă \~i f. 1) Ceea ce se încarcă într-un vehicul (pentru a fi transportat). 2) Substanță explozivă introdusă într-o armă de foc sau într-o gaură de mină. \~a unui cartuș. 3) Capacitate de încărcare. /a încărca + suf. \~ătură

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNCĂRCĂTURĂ

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎNCĂRCĂTURĂ.

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

Constantin Negruzzi - Cârjaliul Cârjaliul de Constantin Negruzzi Cârjaliul era de neam bulgar, în limba turcească cârjali însemnează brav, îndrăzneț, adevăratul lui nume nu îl știu. Cârjaliul cu faptele lui adusese groaza în toată Moldavia. Pentru ca să dau oarecare idee de el, voi povesti una din izbândele lui. într-o noapte el și arnăutul Mihalache au năpădit amândoi pe un sat bulgăresc. L-au ars, puind foc de ambe capetile, și au început a umbla din colibă în colibă. Cârjaliul tăia și Mihalache prăda, amândoi striga: Cârjali! Cârjali! Sătenii da om piste om. Când Alexandru Ipsilant proclamă revuluția și începu a-și aduna oaste, Cârjaliul îi aduse și el câțiva vechi d-ai săi camarazi. Adevăratul scop a Eteriei, lor le era neștiut, dar războiul le înfățoșa prilejul de a se îmbogăți cu cheltuiala turcilor și poate și a moldavilor—și aceasta lor le părea destul de înțeles. Alexandru Ipsilant era brav personalic, dar nu avea însușirile trebuitoare pentru rolul de care se apucase cu atâta foc și atâta nesocotință. El nu se putea învoi cu oamenii cu care era silit a comanda. Ei nu avea către ...

 

Ion Luca Caragiale - Țal!...

... în timpul opririi în stațiuni" ; m clasa III: „A nu se scuipa pe covoare". Iar în vagoanele de marfă, afară bineînțeles de cele cu încărcătură inflamabilă neasigurată: „A nu se fuma". Critica istorică modernă ne învață că mersul înainte sau înapoi al omenirii este stăpânit de legi fatale; progresul ...

 

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri - Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri Introducere la scrisorile lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri de Vasile Alecsandri Prințului Ion Ghica Mircești, decembrie 1883 Iubite amice, Iată-ne cu iarna în țară! Ea a sosit noaptea, pe furiș, și s-a grăbit să-și scuture cojoacele pe fața pământului pentru ca să afirmeze stăpânirea ei... A doua zi românii s-au trezit vasali acestei regine aspre ai cărei miniștri sunt crivățul și gerul, ai cărei curtezani sunt lupii și corbii, a cărei armată sunt fulgii de zăpadă și țurțurii de gheată, ale cărei palate sunt clădite cu troian. Baba cochetă și sulemenită se mirează în oglinda râurilor înghețate și poartă pe frunte-i o coroană de briliante ce te pătrunde de fiori când o privești și te preface în sloi când te atingi de dânsa. E timp de a se culege pe acasă și de a se adăposti la gura sobei în așteptarea altei regine mult mai atrăgătoare, Primăvara, care va detrona în curând pe bătrâna uzurpatoare. Sperare drăgălașă!... Ea ne face a răbda despotismul îngrozitor al iernii fără nici ...

 

Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840

Alecu Russo - Iaşii şi locuitorii lui în 1840 Iașii și locuitorii lui în 1840 de Alecu Russo Iașii a început de câtăva vreme să ațâțe curiozitatea publicului european, nu în chip excentric, prin el însuși, ci ca scaun al principatului nostru și deci ca un punct al marii chestiuni a Orientului. Până în 1830, orașul acesta — așa de interesant prin moravurile tuturor popoarelor care au călcat pământul celor două principate, de la dacul rătăcitor și sălbatic, de la romanul de pe Tibru, de la toate hoardele nomade care-și croiseră prin vechea Dacie pierdută o cale sângerată spre a se năpusti în inima imperiului până la musulman, leah și ungur, până la grec și, în sfârșit, până la rusul de azi care se pretinde regeneratorul nostru politic, moravuri necunoscute adaptate la moravuri cunoscute, obieciuri barbare altoite pe obiceiuri antice, patriarhalismul pastoral topit în servitutea feudală, misterele creștinismului încrustate pe miturile păgâne, superstițiile poetice ale evului mediu încrustate în secătuitoarea necredință a veacului, tot ce-i vechi și ce-i nou, Occidentul și Orientul, topite într-un tot nedespărțit, cimentate de vremi și împrejurări așa fel încât clădirea s-ar dărâma ...

 

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea

Ion Luca Caragiale - Kir Ianulea Kir Ianulea de Ion Luca Caragiale Apărut în 1907 Zice că odată, acu vreo sută și nu știu câți ani, a dat poruncă Dardarot, împăratul iadului, să s-adune dinainte-i diavolii, de la mare pân la mic, unul să nu fle lipsă, că-i scurtează coada și-i lungește urechile! Și, dacă s-au adunat ei cu toții, împăratul s-a tras de țăcălie scrâșnind strașnic, a tușit de i-a pârâit jețul, a holbat ochii la el și le-a zbierat așa: - Afurisiților! care dintre voi nu e zevzec, să-i treacă pe sub nas toate și el să nu bage nimic la cap, trebuie să fi luat seama, ca și mine, că toți oamenii sosiți de pe la dânșii aici la noi nu se plâng decât numa și numa de soțiile lor; toată vina pentru pierzarea lor o aruncă în spinarea nevestelor; pe care-l întrebi de ce a ajuns aici: "femeia" și iar "femeia". Măi, am zis eu în gândul meu, adevărat să fie asta?... Pe spusele oamenilor, firește, mare temei nu putem pune, fiindcă-i ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I Cu desțelenirea câmpiilor, cu înmulțirea satelor pe locuri odi­nioară pustii, cu extirparea pădurilor, apoi cu vânarea arbitrară de oricine și în orice timp, fără restricțiuni sau vreun regulament, se-nțelege că actualmente vânatul este mai de tot stârpit, și o excursiune vânătorească nu va aduce nici rezultatul dorit, nici vreo plăcere. În timpul de azi, întâmpinăm în tot locul țărani, braconieri derbedei, care de când cu militarismul, sunt aproape toți deprinși cu pușca stârpind fără cruțare tot ce le iese înainte, așa că în ținu­tul Hotinului și al Sorocii, mai că nici urmă n-a mai rămas din păsările de vânat. Numai iarna mai vin din Podolia peste Nistrul înghețat droaie de lupi, fiind acolo oprită arma de foc. Dar cei mai avani stârpitori ai vânatului au fost până pe la anii 1840 și 1860 vecinii noștri, proprietarii din Podolia, care țineau în arendă multe moșii din Basarabia, se-nțelege cu un preț de nimică, plătind anual 3 până la 4 franci ...

 

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă

Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale 1878 Cuprins 1 PERSOANELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX PERSOANELE JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA , cherestigiu, căpitan în garda civică NAE IPINGESCU , ipistat, amic politic al căpitanului CHIRIAC , tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă SPIRIDON , băiat pe procopseală în casa lui Titircă RICĂ VENTURIANO , arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist VETA , consoarta lui Jupân Dumitrache ZIȚA , sora ei În București, la Dumitrache ACTUL I (O odaie de mahala. Ușă în fund dând în sala de intrare; de amândouă părțile ușii din fund, câte o fereastră. Mobile de lemn și paie. La stânga, în planul întâi și-n planul din fund câte o ușă; în ...

 

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben

Vasile Alecsandri - Istoria unui galben Istoria unui galben de Vasile Alecsandri Publicată pentru întâia oară în revista Propășirea , în 1844 În noaptea trecută, pe la un ceas după douăsprezece, am fost trezit din somnul dulce ce gustam, prin un zinghet metalic care m-a mirat foarte mult, nefiind obișnuit a auzi asemene armonie la ceasuri atât de târzii. Acel sunet mi se părea că venea din fundul odăii și că ieșea dintr-o cutioară de fildeș săpată, ce se zărea pe masă în razele lunii care răzbătea prin fereastră. M-am sculat iute din pat pentru ca să cunosc pricina zuruitului pomenit, am luat în mână acea cutie unde pusesem dimineața un galben olandez și o para mare turcească, am deschis-o cu luare-aminte, și adâncă a fost mirarea care m-a cuprins, auzind deodată două glasuri străine ieșind din cutie, două glasuri de altă lume, care zbârnâiau, țiuiau și se sfădeau de moarte. Să mărturisesc că m-au apucat fiori reci în fața acelei minuni, nu socot că a fi vreo rușine din parte-mi, pentru că nu sunt deprins a trăi printre spirite. Spun ...

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCĂRCĂTURĂ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 44 pentru ÎNCĂRCĂTURĂ.

ÎMPUȘCĂTURĂ

... ÎMPUȘCĂTÚRĂ , împușcături , s . f . 1. Zgomot produs de explozia încărcăturii unei arme de foc ; pocnet de pușcă . 2. Încărcătură

 

DESCĂRCA

DESCĂRCÁ , descárc , vb . I . Tranz . 1. A goli , parțial sau în întregime , un vehicul de transport ; a da jos încărcătura . 2. A suprima sau a micșora forțele care acționează asupra unei piese , unei construcții , unui sistem tehnic etc . care ar putea produce deformarea acestuia . 3. A scoate încărcătura dintr - o armă de foc . 4. Fig . A da curs liber unor stări sufletești , a se elibera sufletește ( împărtășind ceva cuiva ) . 5. A declara în mod oficial că o gestiune a fost corectă și că nu e nimic de imputat

 

FITIL

FITÍL , fitiluri , s . n . 1. Fir de bumbac răsucit sau țesut , în formă de sfoară , șiret , panglică sau tub , care se introduce , spre a fi aprins , în mijlocul lumânărilor , într - un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc . 2. Șnur muiat într - o substanță inflamabilă , servind altădată la transmiterea focului pentru aprinderea încărcăturilor la armele de foc , iar azi pentru aprindrca încărcăturilor de exploziv în mine , în cariere etc . ; tub făcut din metal sau dintr - un material textil și umplut cu material inflamabil , servind în același

 

ÎMPUȘCARE

ÎMPUȘCÁRE , împușcări , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) împușca și rezultatul ei . 2. Operație de rupere în bucăți a unei roci prin explodarea încărcăturilor de

 

ÎNCĂRCARE

... ÎNCĂRCÁRE , încărcări , s . f . Acțiunea de a ( se ) încărca : încărcătură

 

ȘARJĂ

... ȘÁRJĂ , șarje , s . f . I. Încărcătură normală a unui cuptor metalurgic , constituită din straturi alternative de minereu , fondant și combustibil . II. 1. Atac violent , în goana cailor , al cavaleriei ...

 

ALIMBA

ALIMBÁ , alimbez , vb . I . Tranz . A descărca pe alte vase o parte din încărcătura unei nave , pentru a o putea face să navigheze în ape de mică

 

AMORSĂ

AMÓRSĂ , amorse , s . f . 1. Dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături de exploziv . 2. ( În sintagma ) Amorsa drumului = porțiune din traseul unui drum la intrarea în orașe , care are de obicei o lățime mai mare decât restul traseului . 3. Nadă , momeală ( la

 

APRINZĂTOR

APRINZĂTÓR , aprinzătoare , s . n . Dispozitiv care produce aprinderea unui combustibil , a fitilului unei încărcături explozive , reaprinderea unei lămpi de siguranță din mine etc . - Aprinde + suf . -

 

ARIMA

ARIMÁ , arimez , vb . I . Tranz . A repartiza și a fixa încărcătura la bordul unei nave sau aeronave pentru a obține menținerea echilibrului normal al

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...