|
|
||
|
Vezi și:CĂȘĂRIE,
CĂȘUȚ,
COMARNIC,
BALMOȘ,
BUTALCĂ,
CAȘCAVAL,
CRINTĂ,
DOSPITOR,
JACĂ,
JANȚ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului CAȘ:
CÂȘ.
CAȘ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. CAȘ, (1) cașuri, s.n. (cași, s.m.) 1. Produs alimentar preparat din lapte închegat și stors de zer. 2. Substanță lipicioasă care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. * Expr. (Ir.) E cu caș(ul) la gură sau Încă nu i-a picat cașul de la gură, se spune despre un tânăr nepriceput, lipsit de experiență (dar cu pretenții). - Lat. caseus.Sursa : DEX '98 caș s. n./s. m., (bucăți) pl. cáșuri/cașiSursa : ortografic CAȘ \~uri n. 1) Produs alimentar obținut din lapte (de oaie) închegat și stors de zer. 2) Substanță gălbuie care se formează în colțurile ciocului la puii de păsări. * A fi cu \~ la gură a fi tânăr și fără experiență. /<lat. caseusSursa : NODEX caș (-șuri), s.n. - 1. Produs alimentar din lapte închegat. - 2. Secreție bucală la copii și la puii de pasăre. - 3. (Trans. de Sud) Bucată, fragment. - Mr., megl. caș, istr. c?ș. Lat. caseus (Pușcariu 303; Candrea-Dens., 275; REW 1738; DAR); cf. it. cacio (sard. casu), sp. quoeso, port. queijo. - Der. cășar, s.m. (tipar pentru brînză); cășerie, s.f. (parte a stînei unde se prepară cașul); cășos, adj. (care seamănă cu cașul). - Compară cîșlegi, s.f. pl. (carnaval), mr. cășleadze, cîșleagă, de la caș cu vb. a lega sau mai probabil de la un caseum ligare (Puşcariu 376; DAR; Candrea-Dens., 288), cf. lat. med. casleu "mensis November" în glosele de la Silos 67 și cîrneleagă. De la pl. cașuri provine tc. kașer "caș" (Meyer, Türk. St., I, 56). De la cășar, pe care Puşcariu 304 îl deriva direct din lat. casearius (ipoteză abandonată în DAR), ngr. ???????? (Meyer, Neugr. St., II, 75).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru CAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru CAȘ. Alecu Donici - Momița și două mâțe ... de dreptate. Și iată că la momiță Se arată două mâțe, Zgâriate, încruntate, În prigonire de moarte, Părăsind al lor lăcaș, Pentr-un bulgăre de caș. Una strigă: "Socotește! Cașul eu l-am fost ochit." Alta țipă: "Hotărăște! Cașul eu l-am dobândit." — Stați! le zise lor momița. În cumpăna ... iar din acea grea, Tocmai drept nu nimerea. Și așa pân-în sfârșit Tot în cumpene au tras; Iar mâțele s-au trezit Că din caș Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea (Heliade) ... fost, Pe când era tata prost, Că vulpea c-o zicătură Îi ștergea cașul din gură; Dar acum e altcevaș, Gura nu mai pui pe caș. Hei, vulpoi de năciunal , N-a fost bun ăst cașcaval?" Dacă știi că de demult Din punga celor ce-ascult Lingușitorii trăiesc, Să ... Gheorghe Asachi - Corbul și vulpea (Asachi) ... Asachi - Corbul şi vulpea (Asachi) Corbul și vulpea de Gheorghe Asachi Preste ramul unui sorb S-așezasă domnul corb, Țiind în plisc o bucată De caș, ce-o avea furată. Vulpea, cum l-au mirosit, Sub acel sorb au venit Și-n sus căutând, i zice: Buna ziua, venetice! Cât ești ... Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea ... Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O ... Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea ... Jean de La Fontaine - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O ... ... nu-i venea Nici laptele la mulsoare, Nici cașul la-nchegătoare, Nici urda la-nvelitoare! Costea mult nu se-ngăima, El dulăii toți chema, Un caș dulce dezvelea, Optezeci de felii tăia, Patruzeci la pui de câini, Patruzeci la câini bătrâni. Toți în grabă le mânca Dar seama nici că și ... ... Nanu Ioan Bughea, ciobanul, venea nepăsător, cu sarica pe umeri, cu ghioaga în mâna dreaptă, iar în stânga c-o sidilă în care aducea un caș pentru cumătru-său, popa Eftimie. Bughea se cobora arareori din munte, ș-atunci sta o zi încheiată în sat, de se mai lua cu oamenii ... George Coșbuc - Cetatea Neamțului ... s-a hotărât, Deși porți pe după gât Traistă... hai, și nu-i deșeartă? O văzui numaidecât Ai într-însa plumbi, de toate. Brânză, caș și pâine poate? Brânză nu, dar am pogace Ș-usturoi, măria-ta. Usturoi! Și-l poți mânca? Dar la urmă, cui i place... Mon Dieu ... Gheorghe Asachi - Cântecul unei păstorițe române de la munte ... întăia dată la Iași Viersul: Între Piatra Detunată Pe la munte-i sărăcie, Brad și pin avem la plai, Noi bem apă din părâie, Turma caș ni dă și trai. Acolo giunea româncă, Când e timpul neguros, Sapă-ogorul pe o stâncă, Sunând viersul ei duios. Multe-odoare văd aice, Să ... Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Grigore Alexandrescu - Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean Epistolă. Domnului Alexandru Donici, fabulist moldovean de Grigore Alexandrescu "Cum măsori ți se măsoară" este un proverb știut: Aste versuri, de lungimea celor ce tu mi-ai făcut, Sunt pornite să-ți aducă ale mele mulțumiri, Sunt răspuns la ale tale vrednici de cinste gândiri. Nu știu bine dacă cerul, precum zici, m-a înzestrat C-un talent ce mi se pare puțin, slab, neînsemnat. Dar iubesc talentu-acesta care tu îl prețuiești; Tot ce e mai sfânt, mai nobil, în duh, inimi oamenești Prin el ni se-nfățișează, și al binelui amor Se aprinde la făclia unui geniu creator. Pe acei ce mi-i dai pildă eu adesea i-am citit; La o slavă meritată cu mândrie m-am smerit; Șă-i urmez este alt lucru; cinstea poate o doresc, Dar a lui Torquato soartă nicidecum n-o pizmuiesc, Am temeinice cuvinte: mă cunosc, mă simt prea mic Și nevrednic să iau urma unui mare mucenic. Cred cu tine că talentul ne e din cer dăruit, Că e foc care se stinge dacă nu va fi hrănit. Și de am o zi mai lină, un ceas ... Grigore Alexandrescu - Lebăda și puii corbului Grigore Alexandrescu - Lebăda şi puii corbului Lebăda și puii corbului de Grigore Alexandrescu Lebăda odată-aflase (Însă cum se întâmplase, Nu pot să vă dau cuvânt) Cum că într-un colț de lume, Într-un loc cu mare nume, Și pe un frumos pământ, Niște păsări osândite, Corbi de câțiva ani numite, În primejdie trăiesc. Lebedele au din fire O ciudată presimțire, Care este dar ceresc. Așa, să le izbăvească, Cu o râvnă părintească, Ea plecă până în zori. Ajungând într-o livede, În culcuș de vulpe vede Pui de corb nezburători, Care într-o vizuină Petrecea ca în grădină, De-a lor soartă mulțumiți. Pasărea cea albă-ndată Către dânșii se arată, Zice: "Puilor iubiți! Soarta voastră e de milă: Spuneți cum pe voi în silă Aici vulpea v-a adus?" Corbuleții în mirare Răspund iute, râzând tare: "Noi de voie ne-am supus. Vulpe ce e, nu știm spune, Decât că năravuri bune Acea damă arăta: Că avea coadă pe spate, C-al ei păr în galben bate Și că ochi lucioși purta. Ea când ne-a luat de-acasă, Ne-a spus că la a sa ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CAȘRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru CAȘ. ... CĂȘĂRÍE , cășării , s . f . Clădire sau parte a stânei unde se prepară cașul , brânza sau cașcavalul ; p . ext . stână . - Caș ... CĂȘÚȚ , cășuți , s . m . ( Rar ) Diminutiv al lui caș . - Caș COMÁRNIC , comarnice , s . n . 1. Colibă mică în care locuiesc ciobanii la stână ; umbrar pentru ciobani . 2. Adăpost la stână care servește la păstrarea și la uscarea cașului . 3. Poliță , scândură sau leasă de nuiele pe care se pune cașul la ... BÁLMOȘ s . n . Mâncare ciobănească făcută din caș BUTÁLCĂ , butălci , s . f . Unealtă de lemn constituită dintr - o bară cilindrică subțire cu două plăci fixate în cruce la unul dintre capete , folosită la fărâmițarea cheagului de lapte în vederea formării cașului și a eliminării zerului . - Et . ... CAȘCAVÁL , cașcavaluri , s . n . 1. Specie de brânză fină , tare , în formă de turte sau de roți , preparată din caș ... CRÍNTĂ , crinte , s . f . Vas de lemn ( în formă de albie ) de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș DOSPITÓR , - OÁRE , dospitori , - oare , s . n . , s . f . 1. S . n . Cameră special amenajată într - o fabrică de pâine , în care este pus la dospit aluatul . 2. S . f . Poliță pe care se așază cașul ca să dospească . - Dospi + suf . - JÁCĂ , jăci , s . f . ( Reg . ) Sac , traistă , săculeț de pânză rară , în care se pune ( la scurs ) cașul , urda sau brânza de JANȚ s . n . 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cașcavalului , în urma opăririi cașului cu apă clocotită , constituind materia primă pentru obținerea untului de cașcaval . 2. Partea lichidă rămasă după coagularea laptelui . 3. Zara fiartă rămasă de la prepararea urdei . - Et . Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||