|
|
||
|
Cuvântul BUCATA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: BUCATĂ Vezi și:FOAIE, PETIC, PIATRĂ, ÎMBUCĂTĂȚI, ÎMPĂNAT, AVĂ, BLOC, BUTUC, CALUP, DESCHEIA, DOP ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului BUCATA: BUCATĂ.
BUCATA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BUCÁTĂ, (I) bucăți, (II) bucate, s.f. I. 1. Parte tăiată, ruptă, desfăcută dintr-un corp solid, dintr-un întreg; dărab. ** (Determinat prin "de drum", "de cale" sau presupunând această determinare) Distanță, porțiune. ** (Determinat prin "de vreme", "de timp" sau presupunând această determinare) Interval, perioadă. ** (În limbajul comercial și în cel industrial) Exemplar, piesă, parte, unitară dintr-un ansamblu, dintr-o mulțime de obiecte de același fel. * Expr. A vinde (sau a cumpăra) cu bucata = a vinde (sau a cumpăra) cu amănuntul, în detaliu. A plăti cu bucata (sau, rar bucată) = a plăti munca după numărul de piese executate; a plăti în acord. A face ceva din bucăți = a confecționa, a încropi ceva din părți sau piese care provin din ansambluri diferite. Om dintr-o bucată = om integru. 2. Operă (sau fragment unitar) literară sau muzicală de dimensiuni relativ reduse. II. (La pl.) (Feluri de) mâncare. * Expr. A face (cuiva) bucata = a face (cuiva) cu intenție un lucru neplăcut, un rău, a-i provoca o încurcătură. ** (Pop.) (Recoltă de) grâne, cereale. - Lat. buccata.Sursa : DEX '98 BUCÁTĂ s. v. prăjină.Sursa : sinonime BUCÁTĂ s. 1. crâmpei, fracțiune, fragment, frântură, parte, porțiune, secțiune, tranșă, (pop.) dărab, partal, (înv. și reg.) părtenie, (reg.) jarchină, ștuc. (O \~ dintr-un tot.) 2. fâșie, limbă, petic, sprânceană. (O \~ de pădure.) 3. v. exemplar. 4. v. compoziție. 5. (la pl.) v. recoltă. 6. v. distanță. 7. v. interval.Sursa : sinonime bucátă (parte, porțiune, exemplar, operă) s. f., g.-d. art. bucății; pl. bucățiSursa : ortografic BUC//ÁTĂ \~ăți f. 1) Parte separată (prin rupere, tăiere, sfărâmare etc.) dintr-un întreg. \~ de pâine. \~ de stofă. * \~ de drum porțiune (de drum). \~ de timp (sau vreme) interval de timp; perioadă. 2) Unitate făcând parte dintr-o serie de obiecte de același fel; exemplar. \~ de săpun. \~ de zahăr. * A vinde cu \~ata a vinde cu amănuntul; en detail. A-i face cuiva \~ata a-i face cuiva neplăceri. Om dintr-o \~ om foarte cumsecade. 3) Creație artistică (muzicală sau literară) de dimensiuni reduse sau fragment de creație artisitică. [G.-D. bucății] /<lat. buccataSursa : NODEX bucátă (-ți), s.f. - 1. Parte tăiată, desprinsă dintr-un întreg; dărab. - 2. Mîncare, fel de mîncare. - 3. Alimente, hrană. - 4. (Pl.) Cereale, recoltă, grîu. - 5. (Înv., Mold.) Avere, avut, bogăție. - 6. (Arg.) Bilet de o sută de lei. - 7. (Arg.) Hoție, operație organizată de mai mulți din bandă. - 8. (Arg.) Mișcare greșită. - Mr. bucată. Lat. b?ccata (Pușcariu 227; REW 1358; Candrea-Dens., 191; DAR); cf. it. boccata, fr. bouchée, prov., sp., port. bocado, toți cu accepția etimologică de "bucată care se pune dintr-o dată"; cf. și it. boccone, de unde sb. bokun "bucată". Asupra semantismului, cf. DAR. Lahovary 318 crede că sensul de "cereale" este anterior epocii indo-europene. - Pl. este bucate pentru sensurile 2-5. Cf. și bucă, îmbuca. Der. bucătar, s.m. (bărbat care are meseria de a găti mîncare); bucătăreasă, bucătăriță, s.f. (femeie care are meseria de a găti mîncare); bucătărie, s.f. (cameră în care se gătește mîncarea); bucăți, îmbucăți, vb. (a face bucăți); îmbucături, vb. (a face bucăți de luat în gură pentru a hrăni un copil). Din rom. a trecut în rut. bukata, bokata, pol. bukat, rus. bukatka (Miklosich, Fremdw., 80; Candrea, Elemente, 403; Berneker 90), mag. bukáta.Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BUCATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 285 pentru BUCATA. ... — Dar de mâncat, câte ai mâncat dumneta? — Cinci bucăți, domnule judecător. — Și câte ți-au mai rămas de întrecut? — Numai o bucată, domnule judecător. — Acum să stăm aici, în ceea ce te privește pe dumneta, și să luăm pe istalalt la rând. Ții minte câte bucăți ... Patru bucăți, domnule judecător. — Bun! Ia, acuș avem să ne înțelegem cât se poate de bine! Vra să zică, dumneta ai avut numai o bucată de întrecut, iar tovarășul dumitale, patru bucăți. Acum, o bucată de pâne rămasă de la dumneta și cu patru bucăți de la istalalt fac la un loc cinci bucăți? — Taman cinci, domnule judecător. â ... v-a dat cinci lei drept mulțămită? — Adevărat este, domnule judecător. — Așadar, dumitale ți se cuvine numai un leu, fiindcă numai o bucată de pâne ai avut de întrecut, și aceasta ca și cum ai fi avut-o de vânzare, deoarece ați primit bani de la oaspetele dumneavoastră ... Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade ... modern; însă versuri se găsesc, desigur, la acei scriitori, versuri pe care le putem numi întâile versuri românești moderne. Dacă ar fi să pomenesc o bucată întreagă care să o putem așeza pe cea dintâi foaie a poeziei românești moderne, aș numi balada Andrei Popa a lui ... inevitabil la Alecsandri și la alții; un adevărat recvizit nenorocit din acele care fac modă și durează în desăvârșită banalizare. Altminteri, Andrei Popa este o bucată ce poate fi pomenită ca prim monument al poeziei române de sine stătătoare. Pentru a reprezenta viu distanța istorică între generațiile de poeți ... ruginită și ascunsă în mormânt Brațurile să-nfierbânte; iasă iarăși pe pământ Tinerimea s-o-ncunune Cu izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e o manifestare izbitoare de obtuzitate poetică, și ca înțeles și ca muzicalitate. Aceeași moleșeală, aceeași statornică ... ce plăcut, Când ochiul vă privește în liniștit minut... sau (în Păstorul întristat): P-acea plăcută vreme, în astă tristă vale... sau (tot în aceeași bucată): Încet, încet și luna, vremelnică stăpână, Se urcă pe orizont câmpiile albind, Și plină de plăcere, c-o frunte mai blajină Își caută de cale ... George Topîrceanu - C. Hogaș: Pe drumuri de munte George Topîrceanu - C. Hogaş: Pe drumuri de munte C. Hogaș: Pe drumuri de munte de George Topîrceanu Hotărât lucru că dl Calistrat Hogaș este un scriitor fără noroc. Volumul de față, afară de câteva bucăți, a fost scris acum vreo 25 de ani, și trebuia să apară atunci. Impresia pe care ar fi lăsat-o cititorilor ar fi fost mai puternică, firește — pentru că volumul, deși e scris de atâta vreme, pare că e scris astăzi... Viața românească i-a republicat bucățile vechi și unele noi. Acum doi ani volumul era tipărit, dar când să se pună în vânzare s-a văzut că avea atâtea greșeli de tipar, încât era imposibil să apară astfel în lume. Dl Hogaș n-avea noroc. Astă-toamnă, în sfârșit, volumul apare... în timpul războiului european și chiar în momentul culminant al preocupărilor noastre atât de puțin literare! O tăcere suverană l-a întâmpinat. Au tăcut nu numai cei care o fac din sistemă față cu scriitorii noștri puțin gălăgioși și cu operele bune, pe care nu pot să le guste, dar și acei care, în vremuri normale, ar fi fost în stare să prețuiască ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii ... George Topîrceanu - L. Rebreanu: Golanii L. Rebreanu: Golanii de George Topîrceanu Subiectele schițelor dlui Rebreanu sunt simple și originale. În prima bucată a volumului ( Golanii ), asistăm la zbuciumul unui „întreținutâ€� care și-a făcut o carieră din josnicia lui și care, ajungând ... pitorească a golanilor. În Dintele , ni se arată tot zbuciumul „dăscălițeiâ€� Aglaia, când își pierde primul dinte și vede că îmbătrânește. E o bucată remarcabilă prin puterea analizei și prin semnificaț ia ei. Dintre celelalte, Proștii , Ocrotitorul și Nevasta ni se par cele mai bune. Hora morții , în care ... George Topîrceanu - Eminescu și epigonii lui ... simple aruncături pe hârtie, la un loc cu poeziile clasice care i-au făcut gloria. Ni se dă drept „roman de Eminescuâ€� o lungă bucată de proză, scrisă în adolescență, plină de naivități, greșeli de limbă și ardelenisme, din care el de asemenea a utilizat o bună parte ... Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră ... imens și noi suntem viața. Imensul fluviu are însă două maluri și mulți dintre cei ce ne-a aruncat întîmplarea pe infima noastră bucată de pămînt, ce-o văd zugrăvită pe globul terestru, stăm despărțiți de adîncul albiei în care aleargă valurile. Același cîntec ne murmură și unora și ... Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă Dimitrie Anghel - Vasul-fantomă Vasul-fantomă de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Ultimul naufragiu" în Minerva , III, 1030, 29 oct. 1911, p. 3. Mergeam cu un prieten într-un scăpătat de soare. Zurgălăii sunau încet și, cum o melancolie fără de voie ne cuprinsese pe amîndoi, nu mai spuneam un cuvînt. Vezeteul singur, îndemnîndu-și caii, scotea din cînd în cînd sunete guturale, fluierături semnificative, cuvinte alături de graiul nostru, pe care le sublinia cînd cu o lovitură de bici, cînd cu o plesnitură de hăț, cînd cu o invectivă plină de virilitate. Caii fluturau din cap, ciuleau urechile, schimbau trapul în galop ori își încetineau mersul pe nesimțite, revenind la pasul uniform, după cum erau și îndemnurile celui ce le înțelegea graiul și le știa puterile. Alături pe drum, cînd pe dreapta, cînd pe stînga, umbra lor ca alți cai imaginari se înhăma și ea în umbre de hamuri și, bătute de umbra biciului, ne întovărășea pretutindeni. Deasupra cîmpului gol, trecînd peste miriști și arături, stolurile de grauri ori de corbi luau toate aceeași direcție, zorind din aripi către un hambar ciudat ce sta răznit în mijlocul cîmpului. — Acolo mi-am strîns grîul, fiind mai aproape de ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de ... obosit de muncă, își aruncă pălăria pe un scaun, apoi, mirosind, i se face foame; se-ndreaptă spre poliță, ia felia de cașcaval, taie o bucată de pâine și, mușcând când dintr-una când dintr-alta, mănâncă din plin, cu poftă. Și din trei părți, trei perechi de ochi îl urmăresc ... George Coşbuc - Vântoasele Vântoasele de George Coșbuc Să ne ferească Dumnezeu Și-audă-ne din cer cuvântul! Mi l-a-nghițit acu pământul, Și-atâta om aveam și eu! Mi l-am întors în pat cu mâna, Și-am fost la babe și la vraci Și-am dat și milă la săraci — Și mi-a murit la săptămână! De suflet noi voiam să-l dăm Și-l dedem gata-n mâna morții! Era voinic; trăsese sorții, Și-am tot zorit să-l însurăm. Găsisem una mai de gazdă — Căci nu eram nici noi din drum Dintâi n-o vruse nicidecum Dar s-a mai dat și el pe brazdă. Și ne-am gătit după puteri, Cu lăutari s-aducem fata, Cu vin și chef, precum e data — Țin minte toate, ca de ieri. Și câți nuntași! Să-i spuie pragul! Și-afară ger, ca la Craciun. Mireasa ici, dincolo nun, Și-n mijloc el, mai mare dragul! Și-așa deodată l-au cuprins Călduri — c-a fost și cald în casă — El a ieșit de după masă Îmbujorat de vin și-aprins. Și până ... Ion Luca Caragiale - "Spitalul amorului". O prefață ... modă pe acea vreme. Minunatul poet și povestitor, care era în același timp un excelent cântăreț și cunoscător al Psaltichiei, publică acea colecție însoțind fiecare bucată cu muzica ei, transcrisă, fidel, după cum se cânta, firește după felul oriental. E un trist tezaur, mai ales în partea poetică. În această grămadă ... Ion Luca Caragiale - D. B. P. Hăsdeu ... e bine: îi avem vorba, suntem în stare, prin urmare, să anunțăm că vom da în unul din numerele viitoare o minunată și foarte rară bucată Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BUCATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 397 pentru BUCATA. ... FOÁIE , foi , s . f . 1. Frunză . 2. Bucată dintr - un material cu una dintre dimensiuni foarte mică în raport cu celelalte două . 3. Bucată dreptunghiulară de hârtie ( de scris ) : filă a unei cărți , a unui registru sau a unui caiet . 4. ( Înv . ) Ziar ... ... PÉTIC , petice , s . n . 1. Fâșie ( nu prea mare ) tăiată , ruptă sau rămasă dintr - o țesătură , dintr - o bucată de piele , dintr - o hârtie etc . ; spec . bucată dintr - un material cu care se repară , prin aplicare și coasere sau lipire , obiecte de stofă , de piele etc . rupte sau găurite . 2. Suprafață mică ... ... lungă perioadă din istoria omenirii , caracterizată prin utilizarea uneltelor de piatră ( I 1 ) . 3. ( Urmat de determinări care arata felul , întrebuințarea sau modul de prelucrare ) Bucată de piatră ( I 1 ) prelucrată ; obiect făcut dintr - o astfel de bucată . Piatra de moară . 4. Piesă folosită la unele jocuri de societate , confecționată din piatră ( I 1 ) sau , p . ext . , din os , din lemn etc . 5 ... ÎMBUCĂTĂȚÍ , îmbucătățesc , vb . IV . Tranz . A tăia în bucăți , a face bucăți ; a îmbucăți , a fragmenta . - Contaminare între îmbucăți și ÎMPĂNÁT , - Ă , împănați , - te , adj . 1. ( Despre păsări ) Acoperit cu pene . 2. ( Despre un loc , un teren etc . ) Plin , înțesat , împânzit . 3. ( Despre carne sau despre unele legume ) În care s - au introdus bucăți de usturoi , de slănină etc . 4. ( Rar ; despre obiecte sau unelte formate din bucăți ) Înțepenit , fixat cu o pană de lemn sau de metal . [ Var . : ( Înv . ) împenát , - ă ÁVĂ^2 , ave , s . f . Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă , care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară . ÁVĂ^1 s . m . ( Rar ) Părinte , tată ; p . ext . nume dat călugărilor ... BLOC , blocuri , s . n . 1. Bucată mare dintr - o materie solidă și grea , masă solidă dintr - o singură bucată . 2. Grămadă de lucruri considerate ca alcătuind o masă unică . 3. Clădire mare cu multe etaje ; blochaus . 4. Alianță , înțelegere ( între state , partide grupări etc ... ... BUTÚC , butuci , s . m . 1. Bucată dintr - un trunchi de copac tăiat și curățat de crengi ; butură . 2. Fig . Om prost și necioplit . 3. Partea de jos , mai groasă , a ... a unui corp rotativ , care se montează pe un arbore și în care sunt înfipte spițe ( la roți ) , pale ( la elice ) etc . Butucul roții . 5. Bucată groasă de lemn prevăzută cu găuri , în care se prindeau în vechime picioarele , mâinile sau gâtul arestaților și prizonierilor . 6. Partea superioară a jugului ... ... CALÚP , calupuri , s . n . ( Pop . ) 1. Calapod , tipar în cărămidărie , olărit , cizmărie . 2. Bucată ( de săpun , de brânză etc . ) de forma tiparului în care a fost turnată . 3. Bucată DESCHEIÁ , deschéi , vb . I . 1. Tranz . A scoate un nasture din butonieră , a face să nu mai fie încheiat . 2. Refl . ( Despre obiecte compuse din bucăți ; p . ext . despre bucățile care alcătuiesc un întreg ) A se desface din încheieturi . [ Pr . : - che - ia . - Var . : deschiá vb . ... DOP , dopuri , s . n . 1. Bucată de plută , de cauciuc , de sticlă etc . cu care se astupă deschizătura unei sticle , a unul vas îngust etc . ; astupuș . 2. Bucată de lemn care astupă deschizătura de sus a fluierului , a cavalului etc . , lăsând o gaură mică prin care se suflă . 3 ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||